Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

EXCLUSIV Surse europene: A doua rundă de negocieri privind procurorul-șef european s-a încheiat fără rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Published

on

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au încheiat, miercuri, fără niciun rezultat cea de-a doua rundă de tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European au fost mandatați să conducă negocierile.

Informația a fost confirmată pentru CaleaEuropeană.ro de surse europene apropiate echipei de negociere a Parlamentului European.

Sesiunea de tratative din 27 martie a avut loc după ce negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la un acord pe 20 martie cu privire la desemnarea primului procuror-şef european.

Având în vedere că echipele de negociere ale Parlamentului European şi Consiliului UE nu au ajuns la un acord miercuri, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 4 aprilie şi 10 aprilie.

Reamintim că la runda de negocieri din 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile. 

Amintim faptul că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Totodată, săptămâna trecută, după prima rundă de negocieri, eurodeputatul Siegfried Mureșan a anunțat că Parlamentul European dorește ca la negocierile viitoare să invite și comitetul de selecție format din experți independenți care, în prima etapă, a pus candidatul român, pe Laura Codruța Kövesi, pe primul loc pentru această poziție.

Cine reprezintă echipele de negociere?

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Agricultura este, în prezent, mai importantă ca oricând, subliniază europarlamentarul Siegfried Mureșan, precizând că grupul PPE din Parlamentul European și Partidul Național susțin tranziția verde, însă nu “într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

Într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, vicepreședintele grupului PPE și al Partidului Popular European a răspuns criticilor din partea celorlalte familii politice privind angajamentul forțelor de centru-dreapta față de politicile de mediu și tranziția către neutralitate climatică.

“Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o”, a explicat Siegfried Mureșan.

La rândul său, eurodeputatul PPE a criticat abordările ideologice ale celorlalte grupuri politice.

“Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană”, a spus el.

Potrivit lui Mureșan, nu trebuie luată nicio decizie privind sectorul agriculturii care are un impact asupra fermierilor fără ca fermierii să fie ascultați, fără a exista studii de impact și fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut.

“Dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând“, a afirmat europarlamentarul PNL și PPE.

În egală măsură, referindu-se la sprijinul acordat fermierilor în contextul protestelor agricole la nivel național și european, Siegfried Mureșan a evidențiat impactul pozitiv al apartenenței României la Uniunea Europeană din perspectiva agriculturii. Astfel, de când a aderat la UE, România a primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultură.

“În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării“, a spus el.

În același timp, europarlamentarul liberal a amintit că Parlamentul European a votat o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene.

Alte măsuri menționate de Siegfried Mureșan vizează reducerea birocrației, limitarea accesului produselor din Ucraina și Republica Moldova în cazul în care perturbă piața europeană și eliminarea propunerii de reducerii a pesticidelor, astfel încât “să fie reduse cele dăunătoare și păstrate cele sănătoase”.

“A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor (…) În ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii”, a conchis vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.


În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan, vice-liderul grupului PPE: Susținem ca profiturile din activele înghețate ale rușilor să fie utilizate pentru ca ucrainenii să scoată agresorul din țară

Published

on

© Siegfried Mureșan/ Facebook

Grupul PPE din Parlamentul European susține utilizarea veniturilor generate de activele înghețate ale Federației Ruse pentru a sprijini Ucraina și pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală a armatei ruse în Ucraina, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă“, a precizat Mureșan, explicând totuși că din punct de vedere legal este complicată utilizarea acelor active.

Însă, a punctat eurodeputatul liberal, utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este “din punct de vedere legal mai simplă”.

“De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina“, a spus el.

Mureșan a indicat că, în momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe.

Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina”, a conchis Siegfried Mureșan.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat săptămâna trecută o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

El a estimat la 3 miliarde de euro anual profiturile care se pot obţine din acest active.

Propunerea lui Borrell i-a plasat pe liderii europeni în mai multe tabere, cu Ungaria și Austria opunându-se parțial acestor confiscări, și cu state precum Belgia, republicile baltice sau România fiind de acord.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL6 mins ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.35 mins ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO54 mins ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO2 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO2 hours ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO2 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA19 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending