Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

EXCLUSIV Surse europene: A doua rundă de negocieri privind procurorul-șef european s-a încheiat fără rezultat. Ce urmează pentru Laura Codruța Kövesi

Published

on

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au încheiat, miercuri, fără niciun rezultat cea de-a doua rundă de tratative în vederea numirii în funcție a primului procuror-șef din istoria Uniunii Europene, funcție pentru care candidează fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi, aceasta fiind și opțiunea cu care negociatorii Parlamentului European au fost mandatați să conducă negocierile.

Informația a fost confirmată pentru CaleaEuropeană.ro de surse europene apropiate echipei de negociere a Parlamentului European.

Sesiunea de tratative din 27 martie a avut loc după ce negociatorii Parlamentului European şi ai Consiliului Uniunii Europene nu au ajuns la un acord pe 20 martie cu privire la desemnarea primului procuror-şef european.

Având în vedere că echipele de negociere ale Parlamentului European şi Consiliului UE nu au ajuns la un acord miercuri, următoarele date prevăzute pentru aceste negocieri sunt 4 aprilie şi 10 aprilie.

Reamintim că la runda de negocieri din 20 martie, atât Parlamentul European, cât și Consiliul UE și-au prezentat pozițiile. 

Amintim faptul că procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Totodată, săptămâna trecută, după prima rundă de negocieri, eurodeputatul Siegfried Mureșan a anunțat că Parlamentul European dorește ca la negocierile viitoare să invite și comitetul de selecție format din experți independenți care, în prima etapă, a pus candidatul român, pe Laura Codruța Kövesi, pe primul loc pentru această poziție.

Cine reprezintă echipele de negociere?

Cei trei membri ai echipei de negociere a Parlamentului European sunt: Claude Moraes (S&D, Marea Britanie), președintele comisiei LIBE, Ingeborg Grassle (PPE, Germania), președinta comisiei CONT, și Judith Sargentini (Verzi, Olanda), vicepreședinte al Comisiei LIBE.

În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Cum va fi numit primul procuror-șef din istoria UE și ce activitatea va avea instituția?

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma acestor tratative, pentru un mandat de șapte ani, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE): Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri europene pentru combaterea COVID-19

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a salutat miercuri profesionalismul și implicarea României și a delegației române din Parlamentul European în reprezentarea intereselor naționale în fața Comisiei Europene, în contextul în care România va beneficia de a patra cea mai mare alocare din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro lansat de executivul european și aprobat de Parlamentul European și țările UE.

România și delegația română au dat dovadă de profesionalism și implicare în ceea ce privește reprezentarea intereselor țării în fața Comisiei Europene. Avem cea de a patra alocare din Uniune, fonduri nerambursabile care vin în țara noastră!“, a scris Falcă, pe pagina sa de Facebook.

 

Din planul de ajutor economic de 37 de miliarde de euro propus de către Comisia Europeană și intitulat Inițiativa de investiții (Coronavirus Response Investment Initiative), cele 3,1 miliarde de euro de care urmează să beneficieze România reprezintă a patra cea mai mare alocare națională pentru un stat membru în lupta împotriva consecințelor socio-economice asociate pandemiei cu noul coronavirus.

Conform unui tabel al Comisiei Europene consultat de CaleaEuropeană.ro, României îi sunt alocate 3,079 de miliarde de euro. Dintre acestea, 491 de milioane de euro reprezintă sume eliberate ca lichidități, iar 2,588 miliarde de euro corespund bugetului Uniunii Europene.

Singurele țări care devansează România în ce privește finanțarea alocată acestei inițiative sunt Polonia (7,435 miliarde de euro), Ungaria (5,6 miliarde de euro) și Spania (4,145 miliarde de euro).

În schimb, România va primi mai mulți bani decât Italia, Franța sau Germania în cadrul acestei inițiative.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, recunoscător comisarului Mariya Gabriel pentru că a ținut cont de sugestiile sale privind alocarea rapidă de fonduri europene pentru cercetare și IMM-uri

Published

on

© Cristian Bușoi/Facebook

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentului European, i-a transmis aprecieri comisarului european pentru inovare și cercetare, Mariya Gabriel, pentru implicarea sa și pentru că a ținut cont de sugestiile pe care acesta le-a transmis prin scrisoarea din 27 martie, unde sublinia necesitatea alocării rapide a unor fonduri suplimentare pentru cercetare și sprijinirea IMM-urilor. 

Amintim că Executivul European a decis suplimentarea fondurilor pentru proiecte legate de Covid-19 până la 48.5 milioane euro, în prezent 18 proiecte de cercetare fiind finanțate cu bani europeni în cadrul programului Orizont 2020.

„Decizia ne-a fost comunicată astăzi de comisarul pentru Inovare Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, cu care am discutat alături de coordonatorii grupurilor politice din comisia ITRE a Parlamentului European în cadrul unei teleconferințe”, spune Cristian Bușoi, care precizează că în cadrul celor 18 proiecte lucrează 136 de echipe de cercetători, „care au misiunea de a descoperi vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, precum și teste pentru diagnosticarea bolii, cu scopul de a opri răspândirea noului coronavirus”.

De asemenea, eurodeputatul informează că pentru descoperirea de noi tratamente există și un parteneriat public privat între Comisia Europeană și industria farmaceutică, Inițiativa Medicamentelor Inovatoare (IMI), care va avea la dispoziție 45 de milioane de euro din fondul Programului pentru Cercetare Orizont 2020, Comisia așteaptând un răspuns similar și de la industria farmaceutică.

„Această colaborare între sectorul public și cel privat aduce laolaltă nu doar resursele financiare ale fiecărei părți, ci și expertiza unor cercetători, extrem de necesară în lupta împotriva focarului de Coronavirus”, explică președintele ITRE.

Acesta mai spune că, în paralel, Comisia Europeană, împreună cu BERD, a decis să aloce până la 80 de milioane de euro către CUREVAC, „care face pași promițători în dezvoltarea unui vaccin anti-coronavirus, estimând că în iunie 2020 va putea efectua deja testele clinice”.

„În calitate de medic și de președinte al Comisie pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European voi sta în permanentă legătură cu comisarii europeni și voi monitoriza evoluția programelor, așa cum am făcut și până acum”, mai transmite Cristian Bușoi. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Comisia Europeană ar trebui să aibă un departament temporar care să se ocupe de elaborarea unor proceduri de răspuns la o criză viitoare

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism din Parlamentul European, este de părere că ar treabui creat un departament special în cadrul Comisiei Europene care să se ocupe punctual de elaborarea unor ghiduri orientative și de proceduri de răspuns imediat și eficient la o criză viitoare precum cea a coronavirusului cu care Europa se confruntă în prezent.

„Traversăm o criză extrem de gravă, iar instituțiile europene iau măsuri pentru a stopa efectele acesteia. Trebuie, însă, să învățăm din această criză și să avem pregătite proceduri pe care statele membre să le poată aplica în astfel de cazuri, începând cu proceduri medicale elaborate de specialiști, astfel să existe un răspuns comun la o astfel de criză. Comisia Europeană nu are competențe în acest domeniu, dar ce s-a întâmplat acum ne-a arătat că trebuie să punem în comun toată expertiza pe care o deținem pentru a limita și mai mult efectele unei crize asemănătoare”, este de părere Marian-Jean Marinescu.

De asemenea, eurodeputatul consideră că trebuie să existe ghiduri, recomandări, proceduri comune pentru tot ceea ce înseamnă păstrarea forței de muncă, a transportului, asigurarea funcționării instituțiilor, comunicațiilor șamd.

„Toate aceste lucruri pot fi pregătite de instituțiile europene și puse în practică în timp util pentru a nu se mai pierde vremea cu elaborarea lor”, mai spune politicianul liberal. 

Marian-Jean Marinescu mai consideră că toate măsurile luate de statele membre și de instituțiile europene trebuie utilizate pentru pregătirea unui răspuns adecvat la o criză viitoare. În acest sens, eurodeputatul sugereazaă organizarea, în cadrul Comisiei, pe o perioadă limitată, a unui departament care să pregătească toate aceste măsuri. 

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending