Connect with us

INTERNAȚIONAL

EXCLUSIV Surse NATO: Care au fost temele de discuție la dineul organizat de Jens Stoltenberg și la care au participat Klaus Iohannis și premierii din Belgia, Danemarca, Olanda și Marea Britanie

Published

on

Cina de lucru la care președintele Klaus Iohannis a participat, la Bruxelles, alături de premierul britanic Theresa May și alți șefi de guvern din Europa a fost un dineu organizat și găzduit la reședința sa de către secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și a cuprins discuții privind implementarea deciziilor summit-ului aliat de la Bruxelles din vara acestui an, au declarat, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul Alianței Nord-Atlantice.

FOTO: Administrația Prezidențială

Sursele citate au precizat că la această cină au participat cinci lideri euro-atlantici, și anume președintele Klaus Iohannis, premierul britanic Theresa May și premierii din Belgia, Danemarca și Olanda.

Temele de discuție au vizat implementarea deciziilor summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie, precum și alte teme de actualitate de pe agenda de securitate europeană și euro-atlantică, au indicat sursele citate.

În dimensiunea implementării deciziilor summit-ului aliat din vara acestui an, reamintim că la această reuniune decizională, aliații au luat notă și de oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forțe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate.

În fapt, propunerea României privind o structură de comandă apare în contextul în care țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece. Acestea se referă la adoptarea Readiness Initiative, planul ”Celor patru 30” care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

De asemenea, NATO a decis la summitul din iulie și transformarea structurii de comandă – coloana vertebrală a organizației – prin instituirea unui comandament pentru Atlantic la Norfolk în SUA și un comandament pentru mobilitate militară la Ulm în Germania.

În privința dimensiunii curente a agendei de securitate în Europa și în spațiul euro-atlantic abordată la cina la care a participat președintele Klaus Iohannis, reamintim că Donald Trump a anunțat recent, după ce Washington-ul și-a notificat aliații, Statele Unite se vor retrage unilateral din tratatul cu Rusia privind forţele nucleare intermediare (INF), acordul din 1987 care a pus capăt cursei înarmărilor în Europa în anii Războiului Rece.

Totodată, în dimensiunea apărării europene, cina de lucru a avut loc în contextul în care Inițiativa Europeană de Intervenție, proiectul sponsorizat de Franța și de Emmanuel Macron în interiorul cooperării structurate permanente (PeSCo) a Uniunii Europene în materie de apărare europeană și lansat în luna iunie, se va transforma într-o coaliție a armatelor europene cu scopul instituirii unei capacități de reacție la crize, conform unui plan comun adoptat miercuri la Paris de nouă state membre ale UE, cel de-al 10-lea stat care se va alătura fiind Finlanda.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

ONU, apel pentru strângerea a 565 milioane de dolari pentru Liban: Comunitatea internațională trebuie să-și arate generozitatea demonstrată de Liban față de refugiații sirieni și palestinieni

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

ONU a lansat vineri un apel pentru fonduri în valoare de 565 de milioane de dolari în favoarea Libanului, la zece zile după explozia care a devastat oraşul Beirut, potrivit unui comunicat de presă. 

Apelul lansat vineri va ajuta poporul libanez să primească ajutor pentru reconstrucție și recuperare, inclusiv pentru redresarea economiei afectate pe termen lung.

„Amploarea pierderilor provocate de exploziile de la Beirut este atât de vastă, încât probabil că fiecare persoană din Liban a fost atinsă de acest eveniment teribil”, a declarat Najat Rochdi, coordonatorul special adjunct al ONU pentru țară, care este și Rezidentul și Coordonator ul Umanitar din Liban.

Aproape 180 de persoane au fost ucise și peste 6.000 rănite în exploziile care au distrus cea mai mare parte a portului Beirut și a cartierelor din jur. Mii de oameni sunt acum fără adăpost.

Exploziile au deteriorat șase spitale, 20 de clinici de sănătate și 120 de școli, potrivit Oficiului pentru afaceri umanitare al ONU, OCHA.

De asemenea, catastrofa a lovit puternic, întrucât Libanul se confruntă cu mai multe crize, inclusiv contracția economică, sărăcia în creștere și pandemia COVID-19. Atât cetățenii, cât și marea populație de refugiați a țării, în special sirieni și palestinieni, au fost afectați.

Transmiterea COVID-19 suprasolicită sistemul de sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) înregistrând peste 7.700 de cazuri noiîncepând de vineri. Jumătate din toate infecțiile raportate până în prezent au fost diagnosticate în ultimele două săptămâni, potrivit OCHA.

Astfel, apelul pentru strângerea a 565 milioane dolari vizează patru domenii: securitatea alimentară, sănătate, adăpost și educație.

Planurile imediate includ furnizarea de mese calde și rații de mâncare, precum și livrări de cereale.

În ceea ce privește sănătatea, răspunsul internațional se va concentra pe reabilitarea facilităților deteriorate și furnizarea de truse sanitare de urgență și medicamente esențiale.

De asemenea, familiile care au fost obligate să-și părăsească casele, vor primi bani pentru a-și acoperi nevoile cu adăpostul, iar finanțarea se va îndrepta către repararea zonelor comunitare și a facilităților afectate de explozie.

Nu în ultimul rând, răspunsul pe educație va include repararea școlilor și oferirea de sprijin psihosocial, printre alte măsuri.

„Sarcina de a reconstrui viața oamenilor și de a se redresa în urma devastării este abia la început”, a spus Rochdi, care a adăugat: „Îndemn comunitatea internațională să-și demonstreze angajamentul ferm față de poporul libanez și să-i ofere înapoi generozitatea incredibilă de care Libanul a dat dovadă în privința refugiațiilor sirieni și palestinieni, susținând financiar acest apel.”

Continue Reading

NATO

România reacționează la amenințările Rusiei: Consolidarea securității la Marea Neagră este răspunsul legitim la eforturile de militarizare ale Federației Ruse

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

România salută normalizarea relațiilor dintre Israel și Emiratele Arabe Unite și rolul SUA în acest proces

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE salută anunţul de joi privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, precum şi rolul relevant al Statelor Unite ale Americii în acest proces.

În acest context, arată sursa citată, Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că acest demers dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, doi dintre partenerii regionali importanţi ai României, va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.

“De asemenea, acest demers poate sprijini eforturile de identificare a unei soluţii juste şi de durată în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Astfel cum a reiterat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, inclusiv în discuţiile sale telefonice recente cu omologii israelian, palestinian şi iordanian, România sprijină o rezolvare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, fundamentată pe soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, în conformitate cu dreptul internaţional, ca singura opţiune viabilă care răspunde aspiraţiilor ambelor părţi”, se precizează în comunicat.

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending