ONU a lansat vineri un apel pentru fonduri în valoare de 565 de milioane de dolari în favoarea Libanului, la zece zile după explozia care a devastat oraşul Beirut, potrivit unui comunicat de presă. 

Apelul lansat vineri va ajuta poporul libanez să primească ajutor pentru reconstrucție și recuperare, inclusiv pentru redresarea economiei afectate pe termen lung.

„Amploarea pierderilor provocate de exploziile de la Beirut este atât de vastă, încât probabil că fiecare persoană din Liban a fost atinsă de acest eveniment teribil”, a declarat Najat Rochdi, coordonatorul special adjunct al ONU pentru țară, care este și Rezidentul și Coordonator ul Umanitar din Liban.

Aproape 180 de persoane au fost ucise și peste 6.000 rănite în exploziile care au distrus cea mai mare parte a portului Beirut și a cartierelor din jur. Mii de oameni sunt acum fără adăpost.

Exploziile au deteriorat șase spitale, 20 de clinici de sănătate și 120 de școli, potrivit Oficiului pentru afaceri umanitare al ONU, OCHA.

De asemenea, catastrofa a lovit puternic, întrucât Libanul se confruntă cu mai multe crize, inclusiv contracția economică, sărăcia în creștere și pandemia COVID-19. Atât cetățenii, cât și marea populație de refugiați a țării, în special sirieni și palestinieni, au fost afectați.

Transmiterea COVID-19 suprasolicită sistemul de sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) înregistrând peste 7.700 de cazuri noiîncepând de vineri. Jumătate din toate infecțiile raportate până în prezent au fost diagnosticate în ultimele două săptămâni, potrivit OCHA.

Astfel, apelul pentru strângerea a 565 milioane dolari vizează patru domenii: securitatea alimentară, sănătate, adăpost și educație.

Planurile imediate includ furnizarea de mese calde și rații de mâncare, precum și livrări de cereale.

În ceea ce privește sănătatea, răspunsul internațional se va concentra pe reabilitarea facilităților deteriorate și furnizarea de truse sanitare de urgență și medicamente esențiale.

De asemenea, familiile care au fost obligate să-și părăsească casele, vor primi bani pentru a-și acoperi nevoile cu adăpostul, iar finanțarea se va îndrepta către repararea zonelor comunitare și a facilităților afectate de explozie.

Nu în ultimul rând, răspunsul pe educație va include repararea școlilor și oferirea de sprijin psihosocial, printre alte măsuri.

„Sarcina de a reconstrui viața oamenilor și de a se redresa în urma devastării este abia la început”, a spus Rochdi, care a adăugat: „Îndemn comunitatea internațională să-și demonstreze angajamentul ferm față de poporul libanez și să-i ofere înapoi generozitatea incredibilă de care Libanul a dat dovadă în privința refugiațiilor sirieni și palestinieni, susținând financiar acest apel.”

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Ministerul Afacerilor Externe salută anunţul privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, exprimându-şi încrederea că demersul va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

MAE salută anunţul de joi privind normalizarea relaţiilor dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, precum şi rolul relevant al Statelor Unite ale Americii în acest proces.

În acest context, arată sursa citată, Ministerul Afacerilor Externe îşi exprimă încrederea că acest demers dintre Statul Israel şi Emiratele Arabe Unite, doi dintre partenerii regionali importanţi ai României, va contribui la stabilitatea şi securitatea Orientului Mijlociu.

“De asemenea, acest demers poate sprijini eforturile de identificare a unei soluţii juste şi de durată în Procesul de Pace în Orientul Mijlociu. Astfel cum a reiterat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, inclusiv în discuţiile sale telefonice recente cu omologii israelian, palestinian şi iordanian, România sprijină o rezolvare durabilă a conflictului israeliano-palestinian, fundamentată pe soluţia celor două state, Israel şi Palestina, care să coexiste în pace şi securitate, în conformitate cu dreptul internaţional, ca singura opţiune viabilă care răspunde aspiraţiilor ambelor părţi”, se precizează în comunicat.

Israelul şi Emiratele Arabe Unite (EAU) au semnat, sub egida Statelor Unite, ”un acord de pace istoric” şi vor stabili relaţii diplomatice.

Înţelegerea face parte dintr-un acord mai amplu, în virtutea căruia autorităţile israeliene vor înceta anexarea teritoriilor palestiniene ocupate.

“Această reușită istorică sperăm că va promova pacea în Orientul Mijlociu”, se arată într-un comunicat comun al președintelui Donald Trump, premierului israelian Benjamin Netanyahu și prințului moștenitor al Abu Dhabi, Mohammed bin Zayed.