Connect with us

Bugetul UE

EXCLUSIV Tarile care incalca statul de drept si criteriile de la Copenhaga risca inghetarea fondurilor europene

Published

on

Comisia de Libertati Civile din Parlamentul European a aprobat, astazi, o rezolutie potrivit careia Comisia Europeana trebuie sa faca imediat un sistem de monitorizare a tuturor statelor membre privind respectarea valorilor UE si a criteriilor de accedere in UE. Rezolutia, votata de 31 de membri, in timp ce alte 18 au fost contra, a analizat respectarea drepturilor fundamentale in UE in 2012, dupa cum se arata intr-un material publicat de Parlamentul European, preluat de  caleaeuropeana.ro.

Este timpul ca UE sa puna in practica mecanisme care sa asigure corecta aplicare a valorilor europene si a criteriilor de la Copenhaga, care sa ramana valide si dupa intrarea in UE. Instrumente de monitorizare si sanctionare trebuie sa fie create in acest sens, implicand institutii ale UE, statelor membre si corpuri de experti precum Agentia pentru Drepturi Fundamentale si Consiliul Europei”, a declarat raportorul Louis Michel, membrul belgian al grupului ALDE(liberali).


rp_eu-flag5-300x201.jpg
Comisia Europeana trebuie sa instituie imediat un nou sistem de monitorizare a criteriilor de aderare, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”, in mod regulat si intr-o maniera obiectiva, se arata in textul rezolutiei. Acest nou mecanism Copenhaga va servi pentru a fixa indicatori, recomandari si sanctiuni precum inghetarea fondurilor europene pentru tarile care nu respecta aceste criterii. Acest lucru trebuie facut in mod obiectiv, evitand dublul standard.

Parlamentarii europeni au sugerat modificari ale Tratatului, precum revizuirea Articolului 7 – reguli pentru a determina daca exista un risc serios de a incalca valorile UE intr-un stat membru. Acest lucru ar trebui sa separe termenul de risc de incalcare. Pentru a preveni incalcarea valorilor UE pe termen lung, Parlamentarii europeni cer crearea unei Comisii Copenhaga, formata din experti la nivel inalt specializati in drepturi fundamentale. Rezolutia Comisiei pentru Libertati Civile din PE va fi supusa votului in plen la sesiunea de la Strasbourg, in perioada 24-27 februarie a.c.

Avertismentul lui Traian Basescu

Traian Băsescu a avertizat cu privire la deciziile luate de actuala guvernare:

Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a declarat Presedintele Traian Basescu, in decembrie anul trecut, la Adevarul Live.

Romania a primit, pentru primii sapte ani in UE, fonduri europene de aproape 30 de miliarde de euro. Alte 40 de miliarde de euro sunt alocate pentru perioada 2014-2020. Recent, la Bucuresti, trimisul lui Obama, Victoria Nuland, si-a exprimat preocuparea pentru situatia statului de drept. O ingrijorare care a razbatut si din partea mai multor cancelarii occidentale si de la Bruxelles.

Care sunt criteriile de la Copenhaga

Orice stat european care doreşte să adere la Uniunea Europeană (UE) trebuie să respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. În plus, acestea se angajează să respecte valorile UE în cadrul Uniunii Europene şi în relaţia cu ţările terţe.

Paşii de aderare la UE sunt prevăzuţi la articolul 49 din TUE. Iniţial, statul care doreşte să adere la UE adresează cererea sa de aderare Consiliului. Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt informate cu privire la această cerere. Consiliul consultă apoi Comisia şi solicită aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul unui aviz favorabil, Consiliul se pronunţă în unanimitate cu privire la cererea de aderare.

Condiţiile de aderare şi adaptările impuse de aceasta tratatelor şi instituţiilor fac obiectul unui acord între statele membre şi statul solicitant. Acest acord (sau tratat de aderare) se supune ratificării de către toate statele contractante.

Procesul de aderare

Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei şi al unei decizii a Consiliului, care îi atribuie ţării solicitante statutul de ţară candidată. Acest statut nu înseamnă neapărat iniţierea imediată a negocierilor în vederea aderării. Ţara candidată trebuie, mai întâi, să îndeplinească o serie de condiţii.

Aceasta trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 şi completate de Consiliul European de la Madrid din 1995. Acestea sunt:

  • criterii politice: instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului, precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor;
  • criterii economice: o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul UE;
  • capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de stat membru care decurg din dreptul şi politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare.

De asemenea, ţara candidată trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.

 

.

.

Continue Reading
Advertisement
10 Comments

10 Comments

  1. Pingback: Cine este Louis Michel, europarlamentarul care ar putea lasa Romania fara banii europeni daca nu respecta statul de drept | caleaeuropeana.ro

  2. Pingback: Statele UE care încalcă statul de drept și criteriile de la Copenhaga risca înghețarea fondurilor europene | BuzzNews

  3. Pingback: Vezi ce riscă țările care încalcă statul de drept și criteriile de la Copenhaga | Gandul

  4. Pingback: PSD e de acord cu sanctiunile pentru incalcarea statului de drept. "Sunt probleme si in Germania" | caleaeuropeana.ro

  5. Pingback: Replica Cotroceniului la reactia lui Crin Antonescu: Explică ce a discutat într-o întâlnire care nu a avut loc | caleaeuropeana.ro

  6. Pingback: DiGio Comisia Europeana: Tarile care incalca statul de drept risca inghetarea fondurilor UE (Video) - DiGio

  7. Pingback: EXCLUSIV Popularii europeni nu sunt de acord cu raportul care poate lasa fara bani europeni tarile care incalca valorile europene. Ce pregatesc in februarie | caleaeuropeana.ro

  8. Pingback: Theodor Stolojan: Nu cred ca va fi un mecanism de verificare a statului de drept in toate tarile UE. Insa, se poate ajunge repede la taierea banilor europeni | caleaeuropeana.ro

  9. Pingback: Renate Weber susţine crearea unui “mecanism Copenhaga” pentru toate statele membre UE | caleaeuropeana.ro

  10. Pingback: Polonia a intrat sub lupa Comisiei Europene, după adoptarea unei legi controversate a mass-media | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Se reiau negocierile pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2020. Parlamentul European caută soluții pozitive pentru o finanțare mai mare privind clima, digitalizarea și tineretul

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 este renegociat, astăzi, pentru a treia oară, după ce Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European nu au reușit să ajungă la un acord, chiar dacă s-au negociat 14 ore, duminică, 17 noiembrie.

Potrivit raportorului general, Monika Hohlmeier, europarlamentar și vice-președinte în Comisia Bugete din Parlamentul European, dorește menținerea priotiăților în domeniul climei, digitalizării și tinereutului din cadrul viitorului buget.

“Vom continua să colaborăm cu Consiliul pentru a găsi soluții pozitive cu privire la prioritățile noastre – climă, digitalizare și tineret”, se arată în mesajul deputatului european, Monika Hohlmeier postat pe contul de Twitter.

Dacă nici după a treia rundă de negoiceri nu se ajunge la niciun acord până la finalul perioadei de conciliere la 18 noiembrie, Comisia  trebuie să prezinte un nou proiect de buget pentru 2020.

În proiectul său de buget pentru 2020, Comisia a propus stabilirea nivelului total al angajamentelor la 168,3 miliarde de euro, iar al plăților la 153,6 miliarde de euro.

Poziția Consiliului, adoptată la 3 septembrie, stabilește angajamente totale de 166,8 miliarde de euro și plăți totale de 153,1 miliarde EUR, ceea ce înseamnă -1,5 miliarde de euro și, respectiv, -0,5 miliarde EUR mai puțin față de propunerea Comisiei. Cu toate acestea, poziția Consiliului reprezintă în continuare o creștere cu +0,6 % a angajamentelor și cu +3,3 % a plăților comparativ cu bugetul votat în 2019.

Parlamentul solicită creșterea totalului angajamentelor la 171,0 miliarde de euro și a totalului plăților la 159,1 miliarde de euro. Această poziție depășește plafoanele stabilite în cadrul financiar multianual al UE pentru perioada 2014-2020.

Statele membre au revervat o mare parte din buget pentru evenimente neprevăzute, în special pentru a acoperi costurile unui eventual Brexit fără acord, dar și pentru situațiile în care Turcia va avea nevoie de fonduri europene suplimentare pentru a-i găzdui pe refugiați.

Pe de altă parte, PE ar vrea să fie cheltuiţi mai mulţi bani pentru combaterea schimbării climatice, crearea de locuri de muncă, cercetare şi programe care oferă oportunităţi pentru tineri.

Continue Reading

Bugetul UE

Parlamentul European a votat pentru majorarea bugetului cu 100 de milioane de euro pentru două programe emblematice ale Uniunii Europene: Erasmus+ și Horizon 2020

Published

on

© European Parliament/ Flickr

Europarlamentarii reuninți în sesiunea plenară din Strasboug au votat miercuri, 18 septembrie, pentru a suplimenta financiar programele de cercetare și de mobilitate pentru studenți.

Astfel, 100 de milioane de euro vor fi adăugate la două programe emblematice ale Uniunii Europene: Horizon 2020 și Erasmus+.

În urma acordului dintre Parlamentul European și Consiliu privind bugetul UE pentru 2019, Comisia Europeană la data de 15 mai să se adauge 100 de milioane EUR la programele emblematice ale UE Orizont 2020 și Erasmus+. 

”Aceste fonduri suplimentare vor contribui la consolidarea răspunsului UE în fața unor provocări majore precum schimbările climatice și adaptarea în continuare a sectorului educației la nevoile pieței forței de muncă”, a transmis atunci executivul european.

Din cele 100 de milioane EUR suplimentare, 80 de milioane EUR vor fi destinate sprijinirii cercetării în domeniul climei în cadrul programului Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE. Fondurile vor contribui la realizarea obiectivului ambițios de alocare a unui procent de 35 % din bugetul programului Orizont 2020 pentru cercetarea în domeniul climei.

Restul de 20 de milioane EUR vor sprijini programul UE pentru educație, formare, tineret și sport în Europa, Erasmus+. Aceste fonduri suplimentare vor contribui, de asemenea, la crearea de universități europene, o nouă inițiativă a UE care va constitui o piatră de temelie a spațiului european al educației până în 2025. Până în 2021, UE își propune să înființeze 12 universități europene care să le permită studenților să obțină o diplomă prin combinarea studiilor în mai multe țări ale UE, contribuind astfel la competitivitatea internațională a universităților europene în UE și în întreaga lume.

Propunerea aceasta mai are nevoie de aprobarea Consiliului Uniunii Europene.

Urmăriți aici sesiunea plenară:

 

Continue Reading

Bugetul UE

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat. Siegfried Mureșan (PNL, PPE): România trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză în timpul Președinției Consiliului UE

Published

on

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2019 s-au încheiat fără rezultat, luni seară, ceea ce înseamnă că procedura bugetară se reia de la zero. Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) spune că există riscul de a se intra în 2019 fără un buget adoptat al UE, iar România, care va prelua președinția Consiliului Uniunii, trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză. 

Europarlamentarul Siegfried Mureșan spune că negocierile pentru bugetul UE 2019 s-au încheiat acum fără rezultat, iar principalul responsabil este Președinția austriacă a Uniunii Europene, care nu a reușit să producă consens între cele 28 de state și să aibă o poziție acceptabilă pentru Parlamentul European. 

Consecința este că procedura bugetară se reia de la zero.

Europarlamentarul spune că există riscul să se intre în anul 2019 fără un buget adoptat al Uniunii Europene. „Ce înseamnă asta pentru Președinția Română a Consiliului UE? Înseamnă că trebuie să fie pregătită să gestioneze o situație de criză, dacă nu vom avea acord până la 31 decembrie. E pregătită?”, se întreabă retoric Siegfried Mureșan.

Luni a fost termenul legal până la care trebuia să se ajungă la un acord privind Bugetul Uniunii Europene pe 2019. Parlamentul European a propus un buget în valoare de 149,3 miliarde de euro, cu mai mult de un miliard faţă de bugetul agreat între statele membre.

Cele două părţi nu au reuşit să se înţeleagă în cadrul negocierilor din ultimele săptămâni, în contextul în care, în general, statele membre încearcă să limiteze cheltuielile, iar parlamentul pledează pentru cheltuieli mai mari.

Printre chestiunile nesoluţionate la negocieri se numără ajutorul pentru refugiaţii sirieni din Turcia, potrivit unei surse europene citate de dpa. 

Citiți și: Consiliul UE respinge propunerea Parlamentului European privind bugetul pentru 2019; urmează procedura de conciliere între cele două instituții

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending