Uniunea Europeană nu poate fi credibilă susţinând în mod corect principiul “integrităţii teritoriale” în cazul Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în timp ce oscilează între principiul ”suveranităţii” şi cel al ”autodeterminării” în cazul Nagorno Karabah, a avertizat miercuri eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.
Membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, Băsescu a explicat intervenția sa din plenul de la Bruxelles în care a solicitat Uniunii Europene să lucreze alături de Franța și SUA în cazul conflictului din Nagorno-Karabah, avertizând că Armenia și Azerbaidjan riscă să ajungă la un război devastator.
“Diplomația UE, a SUA și a Franței trebuie să convingă Rusia să accepte o rezoluție a Consiliului de Securitate în sensul celor șase principii convenite la Madrid ca singură soluție de rezolvare durabilă a conflictului. O soluţie care ar putea garanta pacea“, a spus Băsescu, referindu-se la grupul de la Minsk, pe care îl etichitează drept “divizat și ineficient”.
Grupul de la Minsk, din care fac parte SUA, Franța și Federația Rusă, a fost creat în 1992 la nivelul OSCE pentru a încuraja o soluționare pașnică a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan pe marginea regiunii Nagorno-Karabah din Caucazul de Sud. Franţa, Rusia şi Statele Unite, ţări care deţin preşedinţia Grupului de la Minsk, au denunţat luni atacurile din Nagorno-Karabah însă pozițiile celor trei state s-au limitat la condamnarea escaladării tensiunilor.
Potrivit fostului președinte al României, grupul de la Minsk este “divizat și ineficient” întrucât “Federaţia Rusă susţine principiul dreptului la autodeterminare în baza căruia şi-a justificat intervenţiile militare expansioniste în regiune, Transnistria, Georgia, Nagorno Karabah, Crimeea sau Estul Ucrainei, SUA şi Franţa rămân atașate principiului integrităţii teritoriale a statului”.
În acest sens, europarlamentarul PMP a precizat că principiul “autodeterminării” nu poate justifica modificarea prin forță a frontierelor unui stat, făcând trimitere la Actul Final de la Helsinki din 1975, care a stat la baza creării OSCE și la principiile care acționează în relațiile dintre statele participante.
De asemenea, Traian Băsescu a atras atenția că angajarea Turciei de partea Azerbaijanului reprezintă un element de noutate dar care nu poate surprinde având în vedere că “este în politica Turciei să menţină echilibrele regionale cu Rusia care în acest caz susține Armenia” și că Ankara “doreşte să-şi garanteze aprovizionarea cu gaze naturale din Azerbaijan”.
“Din păcate, Uniunea Europeană se află scufundată în ambiguitate, încercând să navigheze între principiile integrităţii teritoriale şi cel al dreptului la autodeterminare. Uniunea nu poate fi credibilă susţinând în mod corect principiul integrităţii teritoriale în cazul Ucrainei, Georgiei şi Moldovei în timp ce oscilează între principiul suveranităţii şi cel al autodeterminării în cazul Nagorno Karabah. Avem obligația susținerii principiului suveranității, dacă vrem să contăm. De altfel nu ştiu nici un stat al UE care nu are principiul suveranităţii ca primă opţiune“, a mai spus Băsescu.