Europarlamentul PMP Traian Băsescu a criticat marți, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, ideea cooperării cu Rusia fără a avea în vedere acțiunile Moscovei de destabilizare a zonei de la frontiera estică a Uniunii Europene.

“De acord cu nevoia de cooperare cu Rusia, subliniată în raport. Dar până la coperare trebuie să constatăm” câteva aspecte, a menționat Băsescu, enumerând cinci situații coexistente.

“Rusia a ocupat prin forţă teritorii a trei state asociate UE (Moldova, Ucraina, Georgia). Rusia desfăşoară campanii virulente de dezinformare specifice războiului hibrid, în toate statele din Parteneriatul Estic, dar şi în state membre UE; De pe teritoriul Rusiei se lansează frecvent atacuri cibernetice împotriva unor obiective din UE și NATO. Prin concentrarea de resurse militare în Crimeea şi Kaliningrad, Rusia este o ameninţare directă şi explicită la securitatea Uniunii și a NATO. Adesea Rusia utilizează gazele exportate în Uniune ca pârghie de influenţare a deciziei politice“, a transmis europarlamentarul român.

El a arătat că strategia europeană de reducere a dependenței energetice de Rusia este o hârtie fără valoare atâta timp cât conducta Nord Stream 2 devine o realitate, gazoductul fiind deja finalizat, iar autoritățile competente din Germania fiind așteptate să omologheze această infrastructură care va spori livrările de gaze rusești către Europa via Germania.

“Rezultatul dependenţei noastre de importurile de gaze din Rusia este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii. Și atunci, care sunt pilonii politicii noastre externe față de Federația Rusă? Eu nu știu!“, a conchis Traian Băsescu.

Ulterior dezbaterii la care a participat Traian Băsescu, Parlamentul European a adoptat raportul cu privire la viitorul relațiilor dintre Uniunea Europeană și Rusia.

Raportul a fost aprobat cu 494 de voturi pentru, 103 împotrivă și 72 de abțineri.

Conform unui comunicat oficial, Parlamentul European face o distincție clară în evaluarea stării relațiilor dintre UE și Rusia între poporul rus și regimul președintelui Vladimir Putin.

Acesta din urmă este, spune Parlamentul, o “cleptocrație autoritară stagnantă condusă de un președinte pe viață înconjurat de un cerc de oligarhi”.

Cu toate acestea, deputații subliniază că un viitor democratic pentru Rusia este posibil și că Consiliul trebuie să adopte o strategie a UE pentru acest scenariu, care să cuprindă stimulente și condiții pentru consolidarea tendințelor democratice interne.

În text se mai afirmă că UE trebuie să își reducă dependența de gazul, petrolul și alte materii prime rusești, cel puțin cât timp președintele Putin este la putere.

În acest sens, Pactul european pentru o Europă verde și stimularea noilor resurse vor juca un rol geopolitic crucial.

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a solicitat marți Comisiei Europene să realizeze o evaluare de impact specifică programului european “Green Deal” pentru a arăta cum pot fi atenuate efectele sărăciei energetice, într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European.

Tema dezbaterii din cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a vizat programul ”Pregătiți pentru 55”, document ce cuprinde măsurile propuse de Comisia Europeană pentru reducerea cu 55% a emisiilor de carbon până în anul 2030.

Băsescu și-a început intervenția, citând din afirmația președintei executivului european, Ursula von der Leyen: “Carbonul trebuie să aibă preţul său, deoarece natura nu mai poate plăti preţul”.

“O afirmație corectă dar incompletă. Marea problemă este cât din preţul carbonului poate fi suportat de categoriile vulnerabile de cetăţeni europeni. În cadrul pachetului „Fit for 55” (Pregătiţi pentru 55), prin reforma sistemului certificatelor de emisii și aplicarea noilor măsuri în sectorul clădirilor și transporturilor, cetățenii sunt principalii plătitori”, a spus europarlamentarul român.

El a avertizat că vom asista la o creştere a preţurilor care va genera o adâncire a sărăciei energetice, decalaje fără precedent între mediul rural și urban, o vulnerabilitate crescută a populației din categoriile sociale sărace şi chiar la o alunecare a unor categorii profesionale din clasa medie către sărăcie.

“Convingerea mea este că, fără subvenții corecte, adresate direct cetățenilor vulnerabili și IMM-urilor, nu vom face decât să sărăcim şi să ostilizăm o mare parte a oamenilor iar programul „Green Deal” pentru a reuşi, are nevoie de o acceptare şi o susţinere generalizată din partea populaţiei“, a spus acesta.

“Din acest motiv, solicit Comisiei o evaluare de impact specifică acestui Fond care să estimeze cum și cu cât vor crește prețurile, în ce măsura va putea acest Fond Social pentru Climă să atenueze efectele sărăciei energetice care se prefigurează și acordarea de ajutoare și subvenții directe pentru a sprijini cu adevărat consumatorii vulnerabili”, a conchis Traian Băsescu.

Comisia Europeană a adoptat la 14 iulie un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” include următoarele propuneri legislative și inițiative de politică: 

– o revizuire a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), inclusiv extinderea acestuia la transportul maritim, revizuirea normelor privind emisiile generate de aviație și instituirea unui sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru transportul rutier și clădiri;

– o revizuire a Regulamentului privind partajarea eforturilor în ceea ce privește obiectivele de reducere ale statelor membre în sectoarele din afara EU ETS;

– o revizuire a Regulamentului cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF);

– o revizuire a Directivei privind energia din surse regenerabile;

– o reformare a Directivei privind eficiența energetică;

– o revizuire a Directivei privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi;

– o modificare a Regulamentului de stabilire a standardelor privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete;

– o revizuire a Directivei privind impozitarea energiei;

– un mecanism de ajustare la frontieră în funcție de carbon;

– inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației pentru combustibili de aviație derivați din surse regenerabile;

– inițiativa FuelEU în domeniul maritim pentru un spațiu maritim european verde;

– un fond social pentru climă;

– Strategia UE pentru păduri;

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu a solicitat miercuri, într-o intervenție în plenul Parlamentului European, ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare pentru România și Bulgaria, invocând egalitatea de tratament dintre statele membre ale Uniunii Europene.

“Mecanismul de cooperare și verificare pentru Bulgaria și România a fost instituit în anul 2007 și continuă în prezent”, a spus fostul președinte, cel care a semnat Tratatul de aderare a României la UE, document ce cuprindea și instituirea MCV.

El a amintit că la 14 ani distanță Comisia Europeană propune un sistem de monitorizare a statului de drept care include toate statele membre și a spus că ambele instrumente sunt similare.

“Inclusiv modalitatea de funcționare a celor două mecanisme este similară constând din rapoarte anuale de evaluare bazate pe colectarea informațiilor din surse oficiale, dar și din contribuții ale societății civile. Trebuie evitate suprapunerile dintre mecanismele de evaluare la care sunt supuse statele membre, în virtutea principiilor cooperării loiale și al egalității de tratament”, a continuat Băsescu.

În consecinţă, a adăugat Băsescu, “solicit includerea în textul proiectului de rezoluție a propunerii făcute de Comisia PETI la paragraful 8 al opiniei transmise Comisiei LIBE, și anume solicitarea de a se pune capăt Mecanismului de cooperare și verificare pentru România și Bulgaria“.

Comisia Europeană a adoptat la 8 iunie cel mai recent raport al său privind evoluția situației din România în materie de reformă a sistemului judiciar și luptă împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și de Verificare (MCV), constatând că România a înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV și că îndeplinirea tuturor recomandărilor este esențială pentru încheierea acestui mecanism.

“Raportul adoptat marți face un bilanț al progreselor înregistrate în cadrul MCV din octombrie 2019 până în prezent și evaluează progresele înregistrate în vederea îndeplinirii celor 12 recomandări din ianuarie 2017 și a celor opt recomandări suplimentare din noiembrie 2018. Îndeplinirea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare este esențială pentru procesul de reformă și pentru ca România să încheie procesul MCV“, transmite executivul european.

Comisia Europeană arată că de la ultimul raport MCV din 2019 se înregistrează o tendință pozitivă, astfel cum arată parametrii obiectivelor de referință ale MCV.

Comisia Europeană: Multe dintre recomandări sunt aproape de a fi îndeplinite; Bruxelles-ul așteaptă ca România să aibă în vedere și hotărârea CJUE din 18 mai

“Comisia salută faptul că, în 2021, s-a dat un impuls reînnoit reformei și remedierii regreselor înregistrate în perioada 2017-2019. Ca urmare a acestui fapt, s-au înregistrat progrese în ceea ce privește toate recomandările din cadrul MCV care nu fuseseră încă puse în aplicare, iar multe dintre acestea sunt aproape de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante”, ma transmite sursa citată.

Comisia Europeană așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură.

Executivul de la Bruxelles invocă în comunicatul citat și hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021, care oferă un cadru clar și o direcție clară pentru reformele în curs, în vederea îndeplinirii în mod satisfăcător a obiectivelor de referință ale MCV, cu respectarea deplină a statului de drept și a dreptului UE în general.

“Este esențial ca hotărârea să se reflecte în mod corespunzător în noua legislație care urmează să fie adoptată”, arată Comisia Europeană.

După încheierea MCV, România va fi monitorizată alături de celelalte state UE prin Mecanismul privind statul de drept

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV până la îndeplinirea obiectivelor de referință și, în paralel, va continua să colaboreze cu România, așa cum colaborează și cu celelalte state membre, în contextul mecanismului general privind statul de drept.

Astfel cum s-a arătat în Comunicarea privind statul de drept din septembrie 2020, după încheierea MCV, monitorizarea va continua în cadrul instrumentelor orizontale precum Mecanismul privind statul de drept, care oferă cadrul pentru monitorizarea acestor chestiuni în viitor.

“Comisia încurajează România să își îndeplinească angajamentele asumate în cadrul MCV și să urmărească în mod activ implementarea tuturor recomandărilor care nu au fost încă puse în aplicare. Comisia are convingerea că România poate îndeplini obiectivele de referință ale MCV dacă aceasta menține evoluția pozitivă actuală și dacă adoptă și pune în aplicare cu hotărâre reformele angajate. Comisia este pregătită să sprijine autoritățile române în acest sens”, conchide sursa citată.