Connect with us

NATO

Exercițiul Sea Breeze 2021: 5.000 de militari și 40 de nave din SUA, Ucraina, România și alte 29 de țări se vor antrena în Marea Neagră timp de două săptămâni

Published

on

© España en la OTAN/ Twitter

România va participa în următoarea perioadă la ample manevre militare organizate în Marea Neagră, în cadrul Sea Breeze 2021, un exercițiu organizat de Forțele Navale ale Statelor Unite și Forțele Navale ale Ucrainei și care va debuta luni sub semnul incidentului ruso-britanic din apele Mării Negre.

Manevrele vor avea loc în perioada 28 iunie – 10 iulie şi vor implica 5.000 de militari şi aproximativ 40 de nave din 32 de ţări. La aceste exerciţii vor participa Ucraina, SUA, Canada, Marea Britanie, Olanda, România, Bulgaria, Grecia, Turcia, Letonia, precum şi ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice, informează Flota a Șasea a Forțelor Navale ale SUA într-un comunicat.

Început în 1997, exercițiul Sea Breeze reunește majoritatea națiunilor de la Marea Neagră, precum și aliații și partenerii NATO pentru a se antrena și a opera cu membrii NATO în vederea creșterii capacității.

SB21 oferă personalului din națiunile participante oportunitatea de a se angaja în antrenamente maritime realiste pentru a acumula experiență și muncă în echipă și pentru a consolida interoperabilitatea.

Ucraina și SUA organizează împreună exercițiul din Marea Neagră, cu participarea și sprijinul a 32 de țări în total: Albania, Australia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Egipt, Estonia, Franța, Georgia, Grecia, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Moldova, Maroc, Norvegia, Pakistan, Polonia, România, Senegal, Spania, Coreea de Sud, Suedia, Tunisia, Turcia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite, Regatul Unit și Statele Unite.

Națiunile de la Marea Neagră, în colaborare cu aliații și partenerii NATO, își îmbunătățesc capacitatea de a desfășura întreaga gamă de operațiuni navale și terestre prin participarea la exerciții precum Sea Breeze 2021.

Exercițiul Sea Breeze 2021 este un exercițiu maritim multinațional anual, care implică componente maritime, terestre și aeriene, și este găzduit în comun de Statele Unite și Ucraina pentru a spori interoperabilitatea și capacitatea forțelor participante din regiunea Mării Negre.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

Published

on

© US Department of Defense

Estonia a semnat un contract pentru achiziţionarea de sisteme de lansatoare de rachete americane HIMARS, pentru suma de 200 de milioane de dolari, a anunţat sâmbătă Centrul estonian pentru investiţii în apărare (ECDI), relatează AFP.

Directorul executiv al ECDI, Magnus-Valdemar Saar, a încheiat acordul vineri cu Agenţia americană de cooperare pentru apărare şi securitate (DSCA), o agenţie a Departamentului Apărării din SUA, pentru a îmbunătăţi “capacitatea de tir indirect” (adică asupra ţintelor care nu sunt vizibile pentru operatorul bateriei) a forţelor estoniene, potrivit unui comunicat, informează Agerpres.

Acest tip de lansator de rachete a fost furnizat Ucrainei de către Statele Unite, sporindu-i capacitatea de apărare în faţa invaziei ruse, lansate pe 24 februarie.

Estonia, vecină cu Rusia, şi-a crescut de atunci cheltuielile pentru apărare, la fel şi statele vecine baltice, Lituania şi Letonia, precum şi Polonia.

Aceasta este cea mai importantă achiziţie de arme realizată vreodată de Estonia.

Rachetele comandate de Tallinn – al căror număr exact nu a fost precizat – sunt de diferite tipuri, raza lor de acţiune variind de la 70 la 300 de km. Ele vor fi livrate din 2024.

În noiembrie, Lituania şi-a anunţat intenţia de a cumpăra opt sisteme de lansatoare de rachete HIMARS, pentru suma de 495 de milioane de dolari. 

Continue Reading

NATO

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că este încă „prea devreme” pentru a trage o concluzie cu privire la solicitarea Poloniei de a muta în Ucraina sistemele de apărare antiaeriană Patriot, oferite de Germania.

„Există un dialog în curs de desfășurare și, de asemenea, un proces în Polonia. Așadar, cred că este prea devreme pentru a trage concluzii. Este important să separăm discuția despre cele trei unități Patriot, pe care Germania s-a oferit să le acorde pentru protejarea spațiului aerian polonez, de problema apărării aeriene suplimentare a Ucrainei. Am fost cu toții de acord cu privire la necesitatea urgentă de a ajuta Ucraina, inclusiv cu sisteme de apărare aeriană”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, după participarea la Conferința de Securitate de la Berlin.

Acesta a amintit că Germania a livrat deja Ucrainei „sisteme de apărare aeriană moderne, importante și critice, nu în ultimul rând sistemele de apărare aeriană IRIS-T”, iar „Aliații sunt pregătiți să facă un pas înainte și să furnizeze și mai multă apărare aeriană Ucrainei”. Însă, a subliniat, de asemenea, că „este important să înțelegem că nu este vorba doar despre livrarea de noi sisteme, ci și despre asigurarea faptului că sistemele pe care le-am livrat deja pot funcționa”. 

„Deci este vorba de nevoia de muniție pentru sistemele existente. Este vorba de nevoia de piese de schimb și de întreținere. Așadar, cred că ar trebui să separăm problema celor trei, oferta de sprijinire a Poloniei cu baterii Patriot la nivel general și o problemă mult mai amplă, aceea de a ne asigura că Aliații asigură apărarea aeriană a Ucrainei”, a explicat secretarul general al NATO.

Miercuri, ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, a îndemnat Germania să furnizeze Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot „cât mai curând” posibil, insistând că este vorba de un „sistem pur defensiv”, astfel încât transferul Patriot nu va duce la o escaladare a conflictului cu Rusia de către o ţară membră NATO, precum Germania, relatează CNN. Comentariile lui Kuleba au fost făcute după ce ministrul polonez al apărării, Mariusz Błaszczak, a declarat săptămâna trecută că Berlinul ar trebui să trimită sisteme de apărare antiaeriană cu rachete Patriot direct Ucrainei, mai degrabă decât Poloniei, care a primit oferta de sprijin pentru apărarea aeriană după ce o rachetă rătăcită din conflictul ruso-ucrainean a căzut pe teritoriul său, omorând două persoane.

În acest sens, cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi că oferta Germaniei rămâne valabilă în continuare, „oferta pe care am făcut-o la adresa Poloniei, de a contribui la consolidarea securității Poloniei prin desfășurarea a trei sisteme Patriot”, însă discuția bilaterală este încă în desfășurare.

Sistemele Patriot fac parte din sistemele integrate de apărare aeriană ale NATO şi sunt destinate utilizării pe teritoriul NATO. Amplasarea unuia pe teritoriul non-NATO ar necesita discuţii cu alţi membri ai blocului, relatează Agerpres.

Continue Reading

NATO

Olaf Scholz și premierul Norvegiei lansează în cadrul NATO o inițiativă pentru o mai bună protejare a infrastructurilor maritime, ”artere ale economiei moderne”

Published

on

© Tor Borgersen / Prime Minister's Office

Cancelarul german, Olaf Scholz, și prim-ministrul norvegian, Jonas Gahr Store, au anunțat miercuri că lansează în cadrul NATO o inițiativă menită să protejeze mai bine infrastructura maritimă, după exploziile din septembrie care au afectat ireversibil gazoductele Nord Stream 1 și 2, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Suntem pe cale să-i cerem secretarului general al NATO (Jens Stoltenberg) să creeze o instanţă de coordonare pentru protecţia infrastructurilor maritime”, a declarat Scholz în faţa presei la Berlin.

Demersul dorește să arate ”în mod clar” că ”luăm foarte serios protecția infrastructurilor noastră și că nimeni nu poate crede că atacurile vor rămâne fără consecințe”.

Aceste infrastructuri ”sunt artere ale economiei moderne (…) Germania şi Norvegia au discutat în ultimele săptămâni despre modul în care am putea să întărim” securitatea lor, a subliniat şi premierul norvegian, a cărui ţară a devenit cel mai mare furnizor de gaz natural pentru Europa.

Conductele Nord Stream 2 au fost în în luna septembrie ținta unor ”acte de sabotaj”, după cum au acuzat și NATO și UE, prin vocile secretarului general Jens Stoltenberg și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

De altfel, aceasta din urmă a propus în luna octombrie consolidarea rezilienței infrastructurii critice a UE, printr-un plan în cinci puncte axat pe trei domenii prioritare: pregătire, răspuns și cooperare internațională.

Instituția europeană a pledat, de asemenea, pentru consolidarea cooperării cu partenerii-cheie și cu țările învecinate în ceea ce privește reziliența infrastructurii critice.

Astfel, Comisia și Înaltul Reprezentant au stabilit că își vor consolida coordonarea cu NATO prin intermediul dialogului structurat UE-NATO privind reziliența și vor institui un grup operativ în acest scop.

Continue Reading

Facebook

NATO6 mins ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.11 mins ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.18 mins ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.32 mins ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA41 mins ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE20 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA21 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA24 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G724 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending