Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat joi sprijinul pentru propunerea președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, în timp ce a reunit la Palatul Élysée delegații din SUA, Franța, Germania, Marea Britanie și Ucraina s-au întâlnit la Paris pentru a discuta despre eforturile de a pune capăt conflictului din Ucraina.

“Suntem cu toții clar uniți în dorința noastră de pace”, a declarat Emmanuel Macron pe X după discuții, pe care le-a numit “zi de mobilizare diplomatică“.

În timp ce președintele american Donald Trump se întâlnea la Washington cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni, Macron i-a primit la Paris pe secretarul de stat american Marco Rubio, pe emisarii Keith Kellogg și Steve Witkoff, pe ministrul de externe britanic David Lammy, pe consilierul pentru securitate națională al premierului britanic, Jonathan Powell, pe consilierul pentru securitate națională al cancelarului german, Jens Plötner, și pe delegația ucrainean formată din șeful biroului prezidențial ucrainean Andriy Yermak, ministrul de externe Andrii Sybiha și pe ministrul apărării Rustem.

A day of diplomatic mobilisation.

I would like to thank the American delegation, @SecRubio, @SE_MiddleEast, and @SPE_Kellogg; the Ukrainian delegation, @AndriyYermak, @Andrii_Sybiha, and @Rustem_Umerov; as well as the representatives from the United Kingdom… pic.twitter.com/edshgli8HY

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 17, 2025

Calificând discuțiile ca fiind “productive”, liderul francez a precizat că delegațiile au susținut “de la bun început” propunerea lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina “cât mai rapid posibil”.

“Acest lucru demonstrează un angajament european puternic și o dorință de a lucra îndeaproape cu Statele Unite”, a precizat el.

Spunând că s-au angajat într-o “discuție pozitivă și constructivă” cu privire la modul de a obține atât o încetare a focului, cât și o pace cuprinzătoare și durabilă, Macron a adăugat că a vorbit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski înainte și după întâlniri pentru a asigura coordonarea.

“Discuțiile vor continua săptămâna viitoare la Londra”, a adăugat el.

Ulterior dialogului de la Paris, secretarul de stat american Marco Rubio a avut o convorbire telefonică cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, căruia i-a transmis același mesaj pe care echipa americană l-a comunicat delegației ucrainene și aliaților noștri europeni la Paris: “președintele Trump și Statele Unite doresc ca acest război să înceteze și au prezentat acum tuturor părților liniile mari ale unei păci durabile”.

Întâlnirea lui Macron cu delegațiile SUA, Marii Britanii, Germaniei și Ucrainei a avut loc la doar câteva zile după ce emisarul special Steve Witkoff s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin pentru a discuta despre o posibilă încetare a focului în Ucraina, după ce discuțiile dintre Rusia și SUA au stagnat în ultimele săptămâni, iar Ucraina și Europa acuză Moscova că nu își dorește pacea, armata rusă lansând atacuri masive în orașele Krivoi Rog și Sumî.

Președintele francez, împreună cu premierul britanic Keir Starmer, conduce eforturile europene de a oferi Kievului garanții de securitate, inclusiv desfășurarea unei așa-numite forțe de reasigurare în Ucraina, în cazul unui armistițiu.

Marea Britanie, prin ministrul său de externe, David Lammy, atrage atenția că ”interesele lui Putin” în Balcanii de Vest sunt acelea de ”a menține instabilitatea în regiune”, informează Politico Europe.

Avertismentul acestuia vine în contextul în care mare parte din atenția Uniunii Europene este direcționată spre Ucraina, invadată de Rusia, fapt ce i-ar putea oferi lui Putin spațiul pentru a exploata fisurile existente în fosta Iugoslavie.

”În acest moment, cu război în Europa și văzând interferența Rusiei și în regiune, ar fi stupid să scăpăm din vedere Balcanii de Vest, unde există încă probleme moștenite care nu au fost încă depășite”, a declarat ministrul britanic de externe David Lammy pentru Politico în timpul unei vizite în regiune săptămâna trecută.

”Interesele lui Putin aici sunt de a menține regiunea destabilizată. Este în interesul său să păstreze țările care alcătuiesc Balcanii de Vest pe marginea prăpastiei, să aibă o populație destabilizată și să poarte un război cibernetic și hibrid”, a continuat oficialul britanic.

Toate cele șase țări din Balcanii de Vest doresc să devină membre ale Uniunii Europene, un proces amplu și complex în care geopolitica poate fi la fel de importantă ca îndeplinirea reformelor necesare. Acestea se confruntă cu provocări interne, dar și de bună vecinătate. Bosnia și Herțegovina, de exemplu, a fost aruncată în criză în timp ce Milorad Dodik, politican sârb ce ocupă funcția de președinte al așa-numitei Republici Srpska, a reușit să scape de arestare pentru politicile sale separatiste.

Între timp, Serbia acuză Kosovo de reprimarea minorității sale sârbe, în timp ce Kosovo acuză Serbia de violențele de pe teritoriul său.

Atât experții în politică externă, cât și miniștrii se tem că Kremlinul va încerca să profite de tensiunile etnice și religioase adânc înrădăcinate pentru a alimenta noi tulburări în Balcani, consolidând interesele Rusiei și creând și mai multe probleme în curtea din spate a UE.

Uniunea Europeană este conștientă de importanța acestei regiuni. Astfel, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a pornit într-un turneu în această regiune pentru a transmite sprijinul european, cu o primă oprire în Muntenegru, țară care urmează să primească prefinanțarea de peste 26 de milioane de euro din Planul de Creștere pentru Balcanii de Vest.

Recent, Parlamentul European a anunțat că deschide un birou de legătură în Albania pentru a-și consolida angajamentul față de țările din această regiune, care beneficiază de o finanțare din partea UE  de 6 miliarde de euro până în 2027 prin Facilitatea de Creștere și Reformă.

Pentru a primi sprijin prin această facilitate, fiecare partener din Balcanii de Vest trebuie să înainteze o agendă de reforme, care să cuprindă reformele pe care plănuiește să le implementeze pentru a atinge obiectivele facilității.

În egală măsură, Balcanii de Vest vor trebui să reflecteze asupra modalității în care măsurile incluse în agenda de reforme va contribui la alinierea continuă și progresivă la Politica Externă și de Securitate a Uniunii Europene.

Statele membre ale UE vor avea un rol-cheie în aprobarea agendei de reformă a beneficiarilor și, dacă este necesar, a modificărilor acestora.

Printre condițiile prealabile generale pentru sprijinul acordat de UE în cadrul acestui mecanism se numără faptul că partenerii trebuie să continue să susțină și să respecte mecanismele democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar pluripartidist, alegeri libere și corecte, o presă pluralistă, un sistem judiciar independent și statul de drept, precum și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor aparținând minorităților.

Pentru Serbia și Kosovo*, o altă condiție prealabilă este ca acestea să se angajeze în mod constructiv în vederea realizării unor progrese măsurabile și a unor rezultate tangibile în normalizarea relațiilor lor, în vederea punerii în aplicare integrale a tuturor obligațiilor lor respective care decurg din Acordul privind calea spre normalizare și din anexa privind punerea în aplicare a acestuia, precum și din toate acordurile de dialog anterioare, și să se angajeze în negocieri privind Acordul global de normalizare a relațiilor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, au avut duminică seară o convorbire telefonică în care au discutat despre tarifele vamale anunțate pe 2 aprilie de președintele american Donald Trump.

Ursula von der Leyen și-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la tarifele anunțate de Donald Trump, subliniind prejudiciile semnificative pe care acestea le pot provoca nu doar în mod direct, ci și prin efecte indirecte, inclusiv asupra celor mai sărace națiuni ale lumii, potrivit unui comunicat de presă. 

Recunoscând că tarifele anunțate marchează „un moment de cotitură” pentru Statele Unite, Ursula von der Leyen a reafirmat angajamentul Uniunii Europene de a se angaja într-un dialog constructiv cu Washingtonul. Totodată, a subliniat că UE este pregătită să-și apere interesele prin măsuri proporționale, dacă situația o va impune.

În același timp, președinta Comisiei Europene și-a exprimat hotărârea de a colabora strâns cu partenerii internaționali pentru a face față noii realități economice globale, recunoscând că fiecare partener comercial va acționa în conformitate cu propriile priorități.

„Tocmai am vorbit cu Keir Starmer și i-am împărtășit îngrijorarea mea cu privire la impactul tarifelor SUA asupra economiei globale. Am discutat, de asemenea, despre securitate și apărare și despre viitorul summit UE-Marea Britanie”, a scris von der Leyen, pe platforma X.

Just spoke with @Keir_Starmer and shared my concern over the impact of the US tariffs on the global economy.

We also discussed security & defence and the upcoming EU-UK Summit.

Read-out ↓

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 6, 2025

Ursula von der Leyen a reiterat angajamentul ferm al Uniunii Europene de a colabora îndeaproape cu Regatul Unit în domeniul securității și apărării, reafirmând totodată sprijinul comun și de durată pentru Ucraina. Ea și-a exprimat îngrijorarea cu privire la blocarea eforturilor de pace de către Rusia.

De asemenea, președinta Comisiei Europene și prim-ministrul britanic au discutat despre pregătirile pentru viitorul summit UE–Regatul Unit din 19 mai, văzut ca o oportunitate importantă de consolidare a cooperării bilaterale în domenii-cheie precum securitatea și apărarea, comerțul și economia.

Ursula von der Leyen a confirmat că se va întâlni cu prim-ministrul britanic la Londra, pe 24 aprilie, cu prilejul Summitului internațional privind viitorul securității energetice, găzduit la Lancaster House.

Citiți și: Războiul comercial nu ar trebui să fie primul răspuns al Regatului Unit la tarifele vamale impuse de Donald Trump, susține Keir Starmer

Donald Trump a anunțat săptămâna trecută că Statele Unite vor pune în aplicare „tarife reciproce” pentru toate țările, de „aproximativ jumătate” din ceea ce acestea cer SUA, într-un moment de cotitură pentru economia globală pe care specialiștii îl evaluează drept o escaladare bruscă a războiului comercial.

Trump a declarat că liderii mondiali care doresc o scutire de la „tarifele sale reciproce” ar trebui să își schimbe politica comercială.

Tarifele comerciale impuse de Donald Trump la nivel mondial au atras  promisiuni globale de contramăsuri, cu UE declarându-se pregătită să răspundă cu astfel de măsuri dacă negocierile pentru un acord eșuează, cu China amenințând cu noi tarife și cu reacții similare din partea Canadei, Japoniei, Marii Britanii și altor economii.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris tarifele universale ale lui Trump drept o lovitură majoră pentru economia mondială și a declarat că Uniunea Europeană este pregătită să răspundă cu contramăsuri în cazul în care negocierile eșuează.