Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2024

Exit-Poll: Alianța PSD-PNL (54%) a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE. AUR – 14%, Alianța Dreapta Unită – 11%

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Alianța electorală a coaliției de guvernare PSD-PNL a câștigat alegerile europene din România, conform exit-poll-ului prezentat la finalul închiderii urnelor de vot, urmată fiind de partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor și Alianța Dreapta Unită alcătuit din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei.

Prezența la vot, de 52,42%, reprezintă cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană, devansând prezența record de 51% de la alegerile europene din 2019.

Primele rezultate la exit-poll la alegerile europene, anunțate la ora 22:00, în baza sondajelor CURS – Avangarde realizate la comanda PSD-PNL și prezentate de posturile de televiziune sunt:

  • Alianța PSD-PNL: 54%
  • Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 14%
  • Alianța Dreapta Unită USR – PMP – FD (ADU): 11%
  • UDMR: 5%
  • S.O.S: 3,20%
  • REPER: 2,70%
  • PUSL: 1,70%

© European Parliament

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă la scrutinul europarlamentar au votat 9,44 milioane de români în țară și 209.000 în diaspora pentru a decide cine vor fi cei 33 de membri ai Parlamentului European din partea României în mandatul 2024-2029.

© European Parliament

Scrutinul european a fost organizat simultan cu cel pentru administrația locală (primarii, consilii locale, președinți de consilii județene), ambele rânduri de alegeri fiind considerate o încălzire pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din a doua parte a anului care fac din 2024 un “super an electoral” în istoria României.

PSD a câştigat la capitolul vot politic în ţară cu 33%, fiind urmat de PNL – 28%, Alianţa Dreapta Unită (ADU) şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – câte 12%, conform rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde, centralizate la ora 22:00.

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, și-au ales duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale, desfășurate într-un climat de război la porțile UE și cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic, ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Pentru a doua oară de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51%.

Considerate esențiale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început joi, 6 iunie, în Olanda, au continuat vineri în Irlanda, vineri și sâmbătă în Cehia, sâmbătă în Letonia, Malta și Slovacia, și sâmbătă și duminică în Italia. 373 de milioane de cetățeni europeni au fost așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a alege noul Parlament European compus din 720 de membri și pentru a decide calea de urmat până în 2029.

De ce contează alegerile europene?

De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.

Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, considerată “camera cetățenilor” și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre și considerată “camera statelor membre”.

În marile țări europene precum Germania, Franța și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra forțelor aflate la putere.

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), negociază cu Consiliul UE bugetul european și majoritatea legislației europene care trebuie implementată în toate cele 27 de state membre.

Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”

Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a precizat marți, în prima reacție publică după rezultatele alegerilor europene, că Uniunea Europeană va merge înainte, întrucât nu vorbim despre o schimbare radicală, iar în ceea ce privește ambițiile României, a precizat că Guvernul va stabili, nominaliza și negocia poziția de comisar european din partea României.

“A fost o decizie bună să fie aduse împreună alegerile locale cu alegerile europarlamentare”, a spus şeful statului, susținând “faptul că aceste alegeri au fost puse împreună, au dus la o participare de peste 50%”.

Întrebat cum vede rezultatele alegerilor europene în România și noua configurație a Parlamentului European, Klaus Iohannis a precizat că “nu putem vorbi de o schimbare radicală”.

“La Partidul Popular European, care este în continuare gruparea cea mai semnificativă, s-a mărit puțin numărul de parlamentari, la alții s-a micșorat puțin. În esență, partidele numite de centru reprezintă în continuare grosul Parlamentului European, dar sigur, în funcție de specificul național, au apărut, de exemplu în cazul Franței, au apărut modificări semnificative, dar pentru Parlamentul European în ansamblu, nu putem să vorbim de o schimbare radicală. Sunt schimbări, sigur, care vor influența felul în care se votează, care vor influența lobby-ul în Parlament pentru anumite părți de legislație, dar sunt convins că Uniunea va merge înainte și Parlamentul European va fi un partener și o instituție care rămâne constructivă”, a spus președintele.

Întrebat ce poziție ar trebui să vizeze România în conducerea instituțiilor UE, șeful statului s-a referit la mandatul de comisar european din partea României, încadrându-l în responsabilitatea Guvernului.

“În executivul european fiecare stat membru are un membru care se numește comisar european. Acesta este stabilit de Guvern și atunci să lăsăm Guvernul să ajungă în faza în care nominalizează o persoană și după aceea, sigur, o să și negocieze poziția pe care această persoană poate să o ocupe. Deci e un pic devreme pentru a discuta aceste spețe, care oricum sunt ale, repet, ale Guvernului”, s-a poziționat președintele, la o zi după ce premierul Marcel Ciolacu a precizat că România dorește un portofoliu de comisar european pentru economie și piață internă.

 

Anterior alegerilor europene, liderul PSD declara că “va face propunerea de comisar european” după consultări cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European.

Alianţa electorală PSD-PNL a obţinut 48,67% din voturile exprimate la alegerile europarlamentare, Alianţa AUR 14,95%, Alianţa Dreapta Unită 8,63%, UDMR 6,53%, Partidul S.O.S. România 5,04% și candidatul independent Nicu Ștefănuță 3,05%, conform datelor provizorii furnizate, marți dimineață, de Biroul Electoral Central.

Până la rezultatele finale și redistribuirea procentelor care nu au obținut pragul, Alianța PSD – PNL va trimite în Parlamentul European 19 eurodeputați, AUR – 6, ADU – 3, UDMR – 2, Partidul S.O.S. – 2 , cel de-al 33-lea mandat revenindu-i independentului Nicu Ștefănuță.

Apartenența lor la grupurile politice din legislativul european, potrivit proiecțiilor furnizate de Parlamentul European, indică faptul că grupul PPE va obține 11 eurodeputați din România (8 PNL, 2 UDMR și 1 PMP), grupul Socialiștilor și Democraților Europeni va obține tot 11 mandate din România (PSD), urmate de grupul Renew Europe cu doi eurodeputați (USR) și de grupul Verzilor cu un eurodeputat, independentul Nicu Ștefănuță.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru formarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR) în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 73 mandate, iar grupul Identitate și Democrație (ID) de extremă-dreapta va obține 58 mandate. Cel de-al șaselea grup politic vor fi Verzii Europeni, cu 53 de mandate, urmați de Stânga radicală, cu 36 de locuri. UUn număr de 45 de eurodeputați sunt neafiliați, iar alți 55 sunt la categoria “Alții”, nou aleși care nu sunt afiliați niciunui grup politic existent în Parlamentul anterior.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Parlamentul European: România, pe locul 9 în UE la prezența la vot la alegerile europene 2024, după cea mai ridicată rată de participare la urne de la aderarea la UE

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Pentru a doua oară consecutiv, după prezența record din 2019, România depășește media Uniunii Europene privind la prezența la urne la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, stabilind totodată cea mai ridicată rată de participare la vot din istoria apartenenței la Uniunea Europeană.

Cu 52,42%, România este pe locul al nouălea în Uniunea Europeană la prezenţa la vot la alegerile europene, într-un top dominat de Belgia, Luxemburg, Malta și Germania, în timp ce prezența cea mai redusă la urne a fost înregistrată în Croaţia, Lituania şi Bulgaria.

© European Parliament

Pentru al doilea scrutin la rând, media UE la vot depășește 50%

Potrivit informațiilor legate de prezența la urne colectate de Parlamentul European pe site-ul results.elections.europa.eu, media Uniunii Europene este pentru al doilea scrutin la rând, după 2019, la peste 50% participare la vot.

La nivelul UE a fost menținută tendinţa ascendentă a prezenţei la vot din urmă cu cinci ani. În 2019, au votat 50,66% dintre cetățenii europeni, iar în 2024 s-au prezentat la urne 50,97% dintre cetățenii Uniunii Europene.

© European Parliament

Pe primele locuri din punctul de vedere al prezenţei la vot s-au aflat Belgia (89,82%), Luxemburg (82,29%) şi Malta (73%). Germania (64,78%) s-a aflat pe locul al patrulea la prezenţa la vot, urmată de Ungaria (59,26%), Cipru (58,86%), Danemarca (58,23%) şi Austria (54,10%).

Cele mai mari creşteri ale prezenţei la vot raportat la populaţie au avut loc în Ungaria, de la 43,36% la 59,26% (aproape 16 puncte procentuale), Cipru, de la 44,99% la 58,86% (aproximativ 14%), Slovenia – de la 28,89% la 41,36% (peste 12%) şi Slovacia – de la 22,74% la 34,38% (peste 11%).

România: prezența record din 2019, depășită cu 1,2%

România s-a aflat pe locul al nouălea la prezenţa la vot cu cei 52,42% dintre cetăţenii români cu drept de vot care s-au prezentat la urne.

În România s-a păstrat tendinţa ascendentă a prezenţei la vot de la ultimele scrutinuri europene. 

Pentru a doua de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51,2%.

Creşterea față de alegerile europene din 2019 este de 1,2%, după ce, acum cinci la vot, participarea la urne crescuse cu 18,63% față de alegerile din 2014. În 2019, România era situată pe locul al treilea în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de scrutinul precedent.

Pentru a doua oară în istorie, în 2024, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană, aceasta fiind 50,97%.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Juncker o sfătuiește pe von der Leyen să nu extindă majoritatea către extrema-dreaptă: Coaliția pro-europeană este suficientă în a garanta un nou mandat

Published

on

© European Union, 2019

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că marja de 40 de locuri a coaliției pro-europene în noul Parlament European “va fi suficientă” pentru a garanta realegerea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al executivului european, relatează Politico Europe.

Într-un interviu acordat cotidianului italian La Stampa, Juncker a declarat că von der Leyen “nu trebuie să meargă să caute sprijinul eurodeputaților din partea Fraților din Italia sau chiar pe cel al Giorgiei Meloni în Consiliu”.

Majoritatea nu ar trebui să fie extinsă la partidele de extremă dreapta”, a spus el, după ce în timpul campaniei electorale a avertizat Partidul Popular European și pe Ursula von der Leyen împotriva “virajului către dreapta” suveranistă și extremistă.

Oricine se apropie prea mult de dreapta riscă să cadă pe fereastră”, afirma Juncker, acum două săptămâni.

Duminică noaptea, după primele estimări ale rezultatelor alegerilor, Ursula von der Leyen a revendicat victoria în alegerile pentru Parlamentul European după ce familia sa politică, Partidul Popular European, și-a reconfirmat și consolidat postura de cea mai puternică forță politică din hemiciclu, la o distanță considerabilă de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni. Ea a prezentat PPE-ul drept “ancora de stabilitate” și a promis că va construi un “bastion” împotriva extremelor.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează la 186 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică. PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 134 de mandate și de Renew Europe cu 79 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate. 

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități în favoarea lui von der Leyen sau a oricărui alt candidat. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină în jur de 400 mandate. 

Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.

În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis).


Citiți și

Charles Michel vrea să o excludă pe Ursula von der Leyen de la negocierile privind șefia instituțiilor UE, în încercarea de a-i zădărnici un al doilea mandat

Șansa lui von der Leyen la un nou mandat la șefia CE: Înfrângerea zdrobitoare a lui Macron în fața extremei-drepte determină Franța să recunoască victoria PPE


La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.4 hours ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA8 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA8 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE11 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.11 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending