Alianța electorală a coaliției de guvernare PSD-PNL a câștigat alegerile europene din România, conform exit-poll-ului prezentat la finalul închiderii urnelor de vot, urmată fiind de partidul de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor și Alianța Dreapta Unită alcătuit din USR, Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei.
Prezența la vot, de 52,42%, reprezintă cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană, devansând prezența record de 51% de la alegerile europene din 2019.
Primele rezultate la exit-poll la alegerile europene, anunțate la ora 22:00, în baza sondajelor CURS – Avangarde realizate la comanda PSD-PNL și prezentate de posturile de televiziune sunt:
- Alianța PSD-PNL: 54%
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 14%
- Alianța Dreapta Unită USR – PMP – FD (ADU): 11%
- UDMR: 5%
- S.O.S: 3,20%
- REPER: 2,70%
- PUSL: 1,70%
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă la scrutinul europarlamentar au votat 9,44 milioane de români în țară și 209.000 în diaspora pentru a decide cine vor fi cei 33 de membri ai Parlamentului European din partea României în mandatul 2024-2029.
Scrutinul european a fost organizat simultan cu cel pentru administrația locală (primarii, consilii locale, președinți de consilii județene), ambele rânduri de alegeri fiind considerate o încălzire pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din a doua parte a anului care fac din 2024 un “super an electoral” în istoria României.
PSD a câştigat la capitolul vot politic în ţară cu 33%, fiind urmat de PNL – 28%, Alianţa Dreapta Unită (ADU) şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – câte 12%, conform rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS-Avangarde, centralizate la ora 22:00.
Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, și-au ales duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale, desfășurate într-un climat de război la porțile UE și cu o ascensiune îngrijorătoare a extremismului politic, ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.
Pentru a doua oară de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de peste 50% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și 32,44% dintre cetățeni, iar în 2019 au votat 51%.
Considerate esențiale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început joi, 6 iunie, în Olanda, au continuat vineri în Irlanda, vineri și sâmbătă în Cehia, sâmbătă în Letonia, Malta și Slovacia, și sâmbătă și duminică în Italia. 373 de milioane de cetățeni europeni au fost așteptați la “întâlnirea cu democrația” pentru a alege noul Parlament European compus din 720 de membri și pentru a decide calea de urmat până în 2029.
De ce contează alegerile europene?
De rezultatele alegerilor europene depinde întregul proces de derulare a mecanismului post-electoral pentru intrarea în noul ciclu legislativ european, desemnarea noii Comisiei Europene și programul pentru Europa în următorii cinci ani.
Deși campaniile electorale sunt dominate de teme politice interne, aproape 80% din legislația implementată în țările Uniunii Europene este decisă prin negocieri între Parlamentul European, considerată “camera cetățenilor” și Consiliul Uniunii Europene, instituție reprezentată de guvernele statelor membre și considerată “camera statelor membre”.
În marile țări europene precum Germania, Franța și Spania, alegerile vor servi ca un referendum de facto asupra forțelor aflate la putere.
Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul European reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul European alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), negociază cu Consiliul UE bugetul european și majoritatea legislației europene care trebuie implementată în toate cele 27 de state membre.
Ce urmează după alegeri: marea vânătoarea de funcții și “urzeala tronurilor”
Alegerile pentru Parlamentul European vor demara procesul specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. După închiderea urnelor și publicarea rezultatelor atenția se va muta către proceduri, proiecții, ponderi de putere, scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent.
La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie. Noul Parlament European se va reuni de la 16 iulie 2024, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 30 noiembrie 2024, împreună cu finalizarea mandatelor președintelui Consiliului European și Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.
