Connect with us

INTERNAȚIONAL

Experți din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit la sediul ONU din Geneva pentru a analiza modalități de prevenire a cursei înarmării în spațiu

Published

on

Experți guvernamentali din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit luni la sediul Națiunilor Unite de la Geneva, pentru a discuta despre modalități menite să prevină situația în care spațiul devine un câmp de luptă, informează DPA, citat de Agerpres.

”Spaţiul este tot mai important pentru dominaţia militară la nivel global”, a declarat preşedintele reuniunii, Guilherme de Aguiar Patriota, înainte de începerea sesiunii de discuţii, care va dura două săptămâni. Majoritatea operaţiunilor militare de pe Pământ se bazează pe comunicaţii prin satelit, iar ţările sunt tot mai îngrijorate cu privire la faptul că asemenea elemente în spaţiu ar putea fi distruse, a adăugat diplomatul brazilian.

În 2008, Rusia şi China au propus încheierea unui acord care să interzică orice armă pe orbita Pământului şi dincolo de ea, precum şi atacuri împotriva obiectelor din spaţiu, însă ţările occidentale s-au opus unui asemenea pact cu clauze obligatorii. SUA şi UE şi-au exprimat susţinerea pentru măsuri fără caracter obligatoriu.

Sesiunea de la Geneva, printre ai cărei participanţi se numără şi România, alături de ţări precum SUA, Rusia, China, Franţa, Germania, India, Pakistan, Australia, Coreea de Sud şi altele, este menită să găsească o soluţie, prin schiţarea unor elemente variate care să poată fi incluse pe viitor într-un pact al ONU.

Participanţii sunt pregătiţi să se concentreze pe modalităţile prin care să fie interzise unele arme sau tipuri de comportamente în spaţiu, potrivit lui Patriota. Ei vor dezbate atât asupra unor norme obligatorii, cât şi asupra unor măsuri fără caracter obligatoriu.

Vor fi considerate ostile acţiuni precum bruierea semnalelor de comunicare, luarea în vizor a sateliţilor cu lasere sau rachete, precum şi dinamitarea de obiecte spaţiale pentru a crea fragmente care să deterioreze alte obiecte din Spaţiu.

Amintim faptul că președintele american, Donald Trump, ordona Pentagonului în luna decembrie să creeze un nou comandament militar special însărcinat pentru spațiu, care va superviza activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Problematica spațiului a devenit un subiect asupra căruia și Rusia s-a aplecat. În luna februarie a anului 2019, Agenția spațială Roscosmos și Academia Rusă de Științe anunța că începe instruirea unor juriști care să poată apăra interesele Rusiei în cazul unor dispute teritoriale pe Lună.

Declarațiile veneau după ce China anunța la începutul lunii ianuarie că a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii, dar și după ce, la 23 ianuarie, comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, semnala necesitatea înființării unei Forțe Spațiale Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și Emmanuel Macron, discuție telefonică în cadrul căreia au convenit asupra organizării reuniunii G7 ”în persoană” într-un viitor apropiat

Published

on

Președintele american Donald Trump și omologul său francez Emmanuel Macron au convenit joi, în cadrul unui apel telefonic, că reuniunea G7 ar trebui organizată ”în persoană”, într-un viitor apropiat, potrivit informațiilor date publicității de Casa Albă, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Președintele american a anulat în luna martie întâlnirea liderilor G7, care urma să aibă loc la 10 iunie în Statele Unite, în contextul restricțiilor de călătorie impuse ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Săptămâna trecută, preşedintele Trump a spus că încearcă să reia ideea unei reuniuni cu participare ”în persoană” deoarece aceasta ar transmite mesajul că lumea revine la normal. El a propus organizarea conferinţei la reşedinţa prezidenţială de la Camp David din Maryland.

Consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe Robert O’Brien a declarat duminică că, în cazul organizării unei reuniuni G7 cu participare ”în persoană”, aceasta va avea loc la sfârşitul lunii iunie.

Emmanuel Macron, președintele Franței, țară care a deținut în 2019 președinția G7, predând ștafeta Statelor Unite la 1 ianuarie 2020, este deschis ideii de a călători în SUA pentru reuniunea G7 dacă situația epidemiologică o permite, potrivit declarațiilor de săptămâna trecută ale unui oficial al Administrației Prezidențiale de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Donald Trump a semnat un ordin executiv care limitează protecția rețelelor sociale: Aceste companii au o “putere necontrolată” de a cenzura informațiile

Published

on

© White House/ Flickr

Preşedintele american Donald Trump a semnat joi un ordin executiv ce vizează limitarea protecţiei reţelelor sociale şi limitarea libertăţii de care beneficiază acestea în gestionarea conţinutului publicat, informează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Suntem aici pentru a apăra libertatea de exprimare în faţa unuia din cele mai grave pericole care există”, a declarat preşedintele Trump din Biroul Oval al Casei Albe în timp ce semna ordinul care ar urma să fie punctul de plecare al unei lungi bătălii în justiţie.

Liderul de la Casa Albă a acuzat în special Twitter că acţionează părtinitor şi că nu se comportă ca o “platformă neutră”. “Nu putem lăsa să continue acest lucru, este foarte, foarte nedrept”, a subliniat preşedintele american.

Ordinul executiv a venit la o zi după ce Donald Trump a criticat Twitter pentru că rețeaua i-a marcat una dintre postări, legată de alegeri, drept potenţial falsă. Donald Trump s-a ținut de cuvânt și a luat măsurile pe care le anunța împotriva rețelelor sociale.

Practic, prin acest ordin executiv, șeful Casei Albe cere reexaminarea unei legi din anul 1996 prin care companiile online au primit imunitate juridică faţă de eventuale acţiuni judiciare referitoare la conţinutul apărut pe platforme sau pentru eliminarea conţinutului controversat. Este vorba despre Secţiunea 230 a Legii privind decenţa în comunicaţii, supranumită și „26 de cuvinte care au creat Internetul”, relatează și Digi24.

“Fiecare cetățean – liberal, conservator sau cu alte opțiuni – are dreptul să fie auzit și tratat în mod corect în mediul online”, se arată și într-o postare a Casei Albe.

Companiile de social media au, în opinia preşedintelui Trump, o “putere necontrolată” de a cenzura şi a restricţiona informaţiile pe platformele lor şi acţionează ca un “editor cu un punct de vedere”.  

Ordinul executiv urmăreşte să schimbe actuala interpretare a legii, care protejează platformele de socializare, ce nu pot fi făcute răspunzătoare pentru conţinutul publicat pe site-urile lor, a declarat procurorul general Bill Barr.

Companiile de socializare au “devenit editori şi nu ar trebui să aibă dreptul la acelaşi tip de scut” de protejarea a răspunderii, a adăugat Barr. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie. Guvernul de la Kiev a aprobat un memorandum privind importul de gaze naturale lichefiate din Statele Unite

Published

on

Guvernul ucrainean a aprobat miercuri un memorandum de cooperare privind posibilitatea importului unei cantități de cel puțin 5,5 miliarde de memtri cubi de gaze naturale lichefiate pe an din Statele Unite, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Olga Buslavets, ministrul ucrainean al Energiei, a menționat că în memorandum este precizat că firma care va vinde gazele lichefiate este compania Louisiana Natural Gas Exports iar preţul va fi stabilit în conformitate cu preţurile pe platforma americană Henry Hub.

Memorandumul de cooperare prevede şi construcţia unei noi conducte de gaze între hub-ul de gaze de la Hermanowice (Polonia) şi facilitatea de stocare a gazelor naturale de la Bilche-Volytsko-Uherske (Vestul Ucrainei). Finanţarea pentru acest proiect include sprijin de la anumite agenţii guvernamentale americane şi europene.

Ucraina încearcă să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu energie, după ce relaţiile cu furnizorul tradiţional, Rusia, au intrat în colaps după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în anul 2014.

În 2019, Ucraina şi-a majorat importurile de gaze naturale cu 34,4% până la 14,25 miliarde de metri cubi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending