Connect with us

INTERNAȚIONAL

Experți din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit la sediul ONU din Geneva pentru a analiza modalități de prevenire a cursei înarmării în spațiu

Published

on

Experți guvernamentali din 25 de țări, printre care și România, s-au reunit luni la sediul Națiunilor Unite de la Geneva, pentru a discuta despre modalități menite să prevină situația în care spațiul devine un câmp de luptă, informează DPA, citat de Agerpres.

”Spaţiul este tot mai important pentru dominaţia militară la nivel global”, a declarat preşedintele reuniunii, Guilherme de Aguiar Patriota, înainte de începerea sesiunii de discuţii, care va dura două săptămâni. Majoritatea operaţiunilor militare de pe Pământ se bazează pe comunicaţii prin satelit, iar ţările sunt tot mai îngrijorate cu privire la faptul că asemenea elemente în spaţiu ar putea fi distruse, a adăugat diplomatul brazilian.

În 2008, Rusia şi China au propus încheierea unui acord care să interzică orice armă pe orbita Pământului şi dincolo de ea, precum şi atacuri împotriva obiectelor din spaţiu, însă ţările occidentale s-au opus unui asemenea pact cu clauze obligatorii. SUA şi UE şi-au exprimat susţinerea pentru măsuri fără caracter obligatoriu.

Sesiunea de la Geneva, printre ai cărei participanţi se numără şi România, alături de ţări precum SUA, Rusia, China, Franţa, Germania, India, Pakistan, Australia, Coreea de Sud şi altele, este menită să găsească o soluţie, prin schiţarea unor elemente variate care să poată fi incluse pe viitor într-un pact al ONU.

Participanţii sunt pregătiţi să se concentreze pe modalităţile prin care să fie interzise unele arme sau tipuri de comportamente în spaţiu, potrivit lui Patriota. Ei vor dezbate atât asupra unor norme obligatorii, cât şi asupra unor măsuri fără caracter obligatoriu.

Vor fi considerate ostile acţiuni precum bruierea semnalelor de comunicare, luarea în vizor a sateliţilor cu lasere sau rachete, precum şi dinamitarea de obiecte spaţiale pentru a crea fragmente care să deterioreze alte obiecte din Spaţiu.

Amintim faptul că președintele american, Donald Trump, ordona Pentagonului în luna decembrie să creeze un nou comandament militar special însărcinat pentru spațiu, care va superviza activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Problematica spațiului a devenit un subiect asupra căruia și Rusia s-a aplecat. În luna februarie a anului 2019, Agenția spațială Roscosmos și Academia Rusă de Științe anunța că începe instruirea unor juriști care să poată apăra interesele Rusiei în cazul unor dispute teritoriale pe Lună.

Declarațiile veneau după ce China anunța la începutul lunii ianuarie că a efectuat cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe fața nevăzută a Lunii, dar și după ce, la 23 ianuarie, comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, semnala necesitatea înființării unei Forțe Spațiale Europene.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Alegeri SUA: Joe Biden o prezintă pe Kamala Harris drept ”persoana potrivită” pentru a ajuta la ”reconstrucţia ţării”

Published

on

© Joe Biden/ Twitter

Candidatul democrat Joe Biden a afirmat miercuri că senatoarea Kamala Harris este ”persoana potrivită” pentru a ajuta la ”reconstrucţia ţării”, după alegerea istorică de a o plasa în cursa pentru a deveni prima femeie vicepreşedinte al SUA, dacă vor câştiga alegerile în faţa lui Donald Trump şi Mike Pence în noiembrie, relatează AFP, potrivit Agerpres.

“Am avut de ales, dar nu am nicio îndoială că am ales persoana potrivită” pentru aceste alegeri “vitale pentru această ţară”, a declarat Biden, cu ocazia primei apariţii împreună cu senatoarea de culoare la Wilmington, în statul Delaware.

Preşedintele american Donald Trump s-a declarat “surprins” de decizia lui Joe Biden de a candida la Casa Albă în tandem cu senatoarea Kamala Harris, afirmând că aceasta s-a arătat “lipsită de respect” faţă de fostul vicepreşedinte în timpul dezbaterilor democraţilor şi a avut performanţe “mediocre” în campanie.

Candidatul democrat la președinția SUA, Joe Biden, a ales-o pe senatoarea din California Kamala Harris pentru a fi viitoarea vicepreședintă a Statelor Unite în cazul în care Biden va câștiga scrutinul prezidențial din 3 noiembrie în fața lui Donald Trump.

Senatoarea democrată este prima femeie afro-americancă din istorie nominalizată la funcția de vicepreședinte al SUA de unul dintre cele două mari partide. De altfel, dacă fostul vicepreședinte Joe Biden va câștiga alegerile prezidențiale, Kamala Harris va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

“Am deosebita onoare de a anunța că am ales-o pe Kamala Harris, un luptător neînfricat pentru oamenii de rând și unul dintre cei mai buni funcționari publici din țară – în calitate de vicepreședinte”, a scris Biden, pe Twitter.

 

Decizia lui Biden a urmat unui proces de căutare unui candidat care ar putea aduce voturi importante democraților într-un an electoral sălbatic și imprevizibil, care are loc pe fondul unei pandemii globale și a unor diviziuni interne puternice din cauza rasismului.

Această decizie este așteptată să aibă un impact major, nu numai pentru perspectivele politice imediate ale democraților, ci și pentru viitorul partidului.

Biden, în vârstă de 77 de ani, s-a prezentat drept un “candidat de tranziție”, care ar servi drept „punte” către o nouă generație de lideri, alimentând speculațiile că, în cazul în care ar fi ales, el va fi un președinte cu un mandat, amintește The Guardian. Coechipierul său va fi considerat potențialul succesor al lui Biden și persoana care ar putea deveni prima femeie președintă a națiunii.

Doar două femei au fost nominalizate anterior pentru vicepreședinție de către un partid politic major și niciuna nu a avut succes, : Sarah Palin, guvernatorul statului Alaska, în anul 2008, și Geraldine Ferraro, membră a Camerei Reprezentanților, în 1984.

Kamala Harris, 55 de ani, este de profesie avocat și a devenit senator în anul 2017. În calitate de membru al Partidului Democrat, Harris este a doua femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care face parte din Senatul SUA.

 

Continue Reading

NATO

Emmanuel Macron anunță creșterea prezenței militare a Franței în Mediterana de Est și cere Turciei să pună capăt explorărilor de gaze și petrol în zonă

Published

on

© European Union, 2020

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franţa îşi va creşte prezenţa militară în Mediterana de Est şi a solicitat Turciei să pună capăt explorărilor de gaze şi petrol din apele acestei zone, care au dus la tensionarea relaţiilor cu Grecia, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Liderul francez şi-a exprimat îngrijorarea faţă de explorarea “unilaterală” a Turciei într-o convorbire telefonică cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, conform unui comunicat al preşedinţiei franceze. În cadrul discuţiei telefonice, preşedintele Macron a adăugat că prospectarea ar trebui să “înceteze pentru a permite un dialog paşnic” între cei doi vecini, membri ai NATO.

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut în această săptămână odată cu sosirea navei de cercetare seismică turcă Oruc Reis, însoţită de nave de război, într-o zonă disputată a Mediteranei.

Franţa îşi va “consolida temporar” prezenţa militară, conform declaraţiei preşedintelui Macron, pentru a “monitoriza situaţia din regiune şi a marca determinarea sa de a apăra dreptul internaţional”.

Turcia şi Grecia se confruntă ca urmare a concurenţei în privinţa revendicării rezervelor de gaze naturale, scoasă în evidenţă de încercările Ciprului de a explora în căutarea unor zăcăminte de gaze naturale în regiunea Mediteranei de Est în pofida unor obiecţii puternice din partea Turciei.

Emmanuel Macron a cerut luna trecută sancţiuni UE împotriva Turciei pentru ceea ce a catalogat a fi drept “încălcări” ale suveranităţii greceşti şi cipriote asupra apelor lor teritoriale.

Parisul şi Ankara s-au confruntat şi pe un alt dosar de politică externă, şi anume conflictul din Libia. De altfel, comportamentul Turciei se numără printre setul de motive care l-au determinat pe liderul de la Elysee să rostească anul trecut celebra frază privind “moartea cerebrală a NATO”.

Mai mult, în urmă cu o lună, Ministerul francez al apărării a anunţat retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

În ce privește tensiunile dintre Turcia și Grecia, miniștrii de externe din țările UE vor avea vineri o reuniune de urgență în format videoconferință, o întrunire solicitată de către Atena în contextul acțiunilor Turciei de forare în căutarea de gaze naturale în ape teritoriale disputate cu Grecia. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul de Stat al SUA, la Praga: Acum nu este Războiul Rece 2.0. China este un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Forţa economică globală face din China un adversar mai dificil decât era Uniunea Sovietică în perioada Războiului Rece, a apreciat miercuri la Praga secretarul de stat american, Mike Pompeo, acesta solicitând într-un discurs ţărilor europene să strângă rândurile împotriva Partidului Comunist Chinez (PCC), care foloseşte puterea economică pentru a-şi exercita influenţa în întreaga lume.

Cu toate acestea, șeful diplomației americane a afirmat că actuala situația nu reprezintă “un Război Rece 2.0”.

“Ceea ce se întâmplă acum nu este Războiul Rece 2.0. Problema rezistenţei la ameninţarea PCC este în anumite privinţe mult mai dificilă”, a spus Pompeo într-un discurs în faţa Senatului Cehiei, țară undă a început un turneu european care mai include Slovenia, Austria și Polonia.

“PCC este deja implicat în economiile noastre, în politica noastră, în societăţile noastre în moduri în care Uniunea Sovietică nu a fost implicată niciodată”, a mai spus el, citat de Reuters, potrivit Agerpres.


Reuters leagă referirea secretarului de stat american la Războiul Rece de un avertisment pentru Statele Unite, formulat luna trecută de ambasadorul chinez la Londra. Acesta a susţinut că Washingtonul este pe cale să declanşeze un conflict cu Beijingul înaintea alegerilor prezidenţiale care vor avea loc în SUA în noiembrie.

Pompeo a apreciat că unele ţări europene vor reacţiona cu întârziere la ameninţări, dar “direcţia fluxului s-a schimbat (în Statele Unite), la fel cum văd că s-a schimbat şi aici, în Europa”.

“Occidentul câştigă, nu îi credeţi pe cei care vorbesc despre declinul Occidentului”, a spus acesta, reluând practic un mesaj pe care l-a susținut în luna februarie și la Conferința de Securitate de la Munchen.

Mike Pompeo efectuează în această săptămână un turneu diplomatic care a debutat Cehia și va continua în Slovenia, în Austria și în Polonia.

Secretarul de stat al SUA a efectuat o vizită în Europa și la finalul lunii iulie, când s-a deplasat la Londra și la Copenhaga, unde a discutat despre alianța Occidentului în fața amenințării reprezentate de China.

Ulterior, șeful diplomației americane a susținut, la 23 iulie, un discurs de o rară virulență privind relațiile cu Chinaîncheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În ultima perioadă, secretarul de Stat al SUA a salutat inițiativa europenilor, propusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de instituire a unui cadru de dialog între Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la provocările reprezentate de China.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending