Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul SUA la Chișinău, Dereck Hogan, în cadrul căreia și-a exprimat convingerea că va exista o cooperare bună cu administrația Biden.

”Am avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan. L-am felicitat cu ocazia învestirii în funcție a Președintelui Joe Biden. Statele Unite ale Americii sunt un partener de încredere pentru procesele de dezvoltare și democratizare din Republica Moldova și ne dorim aprofundarea cooperării cu SUA în mai multe domenii”, a precizat Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Cei doi au discutat despre situația politică din țară, despre criza sanitară și cea economică, despre necesitatea restabilirii finanțării externe.

”Republica Moldova are nevoie de ajutor pentru a sprijini agricultorii și antreprenorii să depășească efectele crizei”, a mai spus președintele Republicii Moldova care i-a transmis diplomatului american că speră că ”vom reuși să intensificăm relațiile dintre țările noastre”.

Anterior, în mesajul de felicitare transmis președintelui Joe Biden după depunerea, de către acesta din urmă, a jurământului de învestitură, Maia Sandu și-a exprimat ”speranța că SUA vor rămâne un prieten și un partener apropiat al Republicii Moldova”.

Joe Biden a depus miercuri jurământul în calitate de preşedinte al SUA, în faţa judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, în urma căreia acesta a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

În urma jurământului depus în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor, Kamala Harris a devenit astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Statele Unite încearcă să extindă și să consolideze constrângerile nuclere referitoare la Iran prin mijloace diplomatice, iar această chestiune se numără printre primele discuții ale noului președinte al SUA Joe Biden cu omologii săi, a precizat secretarul pentru presă al Casei Albe, Jennifer Psaki, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”Preşedintele a spus clar că el crede că prin diplomaţie succesivă SUA încearcă să extindă şi să consolideze constrângerile nucleare asupra Iranului şi să trateze alte probleme preocupante. Iranul trebuie să reînceapă să se conformeze constrângerilor nucleare semnificative din acord”, a spus Psaki.

Marți, cu o zi înainte de ceremonia de învestire, secretarul de stat desemnat Antony Blinken a precizat că Washingtnoul va cântări opțiunile înainte de a decide cu privire la revenirea în acordul internațional asupra programului nuclear iranian. În acest sens, președintele Joe Biden va dori să vadă care sunt acțiunile întreprinse de Teheran pentru a respecta acordul.

Kamala Harris a depus miercuri jurământul în fața judecătoarei Sonia Sotomayor într-o ceremonie a simbolurilor,  devenind astfel prima femeie, prima persoană de culoare şi prima persoană asiatică-americană care va deţine funcţia de vicepreşedinte al SUA.

În urma jurământului depus în fața judecătorului Curţii Supreme John Roberts, pe treptele Capitoliului, Joe Biden a devenit cel de-al 46-lea lider al Statelor Unite.

Ceremonia a fost una fără precedent, fiind marcată de pandemie şi de asaltul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie, de către susţinători ai lui Donald Trump, care nu a dorit să fie prezent la eveniment, fiind primul președinte în 150 de ani care nu a ignorat victoria succesorului său.

Dorind să se disocieze de unilateralismul lui Donald Trump, președintele Joe Biden a semnat mai multe decrete care transmis mesajul că Statele Unite s-au întors pe scena globală. 

Printre acestea se numără ordinul executiv care stopează procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății, notificare înaintată către ONU la 6 iulie 2020 de către adminsitrația Trump.

Un alt decret prezindențial important este cel de revenire a Statelor Unite în Acordul de la Paris privind schimbările climatice, semnat de aproape 200 de țări în vederea stopării încălzirii globale prin măsuri concrete, precum reducerea emisiilor de carbon.

Acordul nuclear cu Iranul, din care Statele Unite, sub președinția Trump, s-au retras unilateral în 2018, a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Asociaţia Europeană a Operatorilor de Transport şi Sistem din Europa (ENTSO-E) a dat publicităţii primele concluzii ca urmare a analizei preliminare a evenimentului produs la nivel european în data de 8 ianuarie 2021 şi care a avut impact asupra zonei de nord-vest a României, informează Transelectrica într-un comunicat.

Astfel, ENTSO-E are în desfăşurare o anchetă amănunţită în vederea clarificării condiţiilor şi cauzelor care au condus la producerea acestui eveniment în reţeaua de interconectată de transport al energiei electrice. Un raport final urmează să fie prezentat imediat ce va fi realizată o radiografie completă a incidentului, în conformitate cu regulamentele şi normele europene.

Ancheta urmăreşte cadrul legal în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1485 al Comisiei din 2 august 2017 de stabilire a unei linii directoare privind operarea sistemului de transport al energiei electrice prin care autorităţile naţionale de reglementare şi ACER sunt invitate să se alăture OTS-urilor în cadrul grupului de anchetă.

România, prin Transelectrica, face parte din grupurile de lucru specifice şi furnizează în permanenţă, alături de celelalte state europene, date care să contribuie la conturarea şi clarificarea condiţiilor în care s-a produs evenimentul.

Membră a asociaţiei ENTSO-E, România este parte integrantă a infrastructurii reţelei energetice europene, iar în acest sens, este urmărită o direcţie coordonată în infrastructura energetică europeană. În cazul producerii unor incidente care înglobează disfuncţionalităţi în reţeaua europeană de transport, expunerea la riscuri a statelor interconectate trebuie gestionată cu promptitudine.

”În situaţia din data de 8 ianuarie 2021, specialiştii din Transelectrica – atât din Dispecerul Energetic Naţional, cât şi din teritoriu – au acţionat cu profesionalism şi promptitudine pentru stabilizarea sistemului şi readucerea reţelei electrice naţionale de transport la condiţii normale de funcţionare într-un timp scurt, minimizând impactul evenimentului produs în reţeaua interconectată. Acest lucru a dovedit funcţionalitate şi viteză optimă de reacţie. La siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional, dar şi a sistemului european, contribuie sute de profesionişti capabili să gestioneze situaţii critice inevitabile, care îşi fac datoria cu excelenţă. În plus, obiectivele strategice ale Transelectrica pentru perioada următoare vizează realizarea unor proiecte de investiţii importante pentru consolidarea reţelei electrice de transport. Cel mai recent astfel de obiectiv atins a fost operaţionalizarea, în luna decembrie 2020, a Liniei Electrice Aeriene 400 kV Oradea Sud – Nădab, finalizând astfel coridorul de transport Oradea Sud – Bekescsaba (HU)”, a declarat Cătălin Niţu, preşedintele Directoratului CNTEE Transelectrica SA.

Acesta a precizat că, în ceea ce priveşte analiza incidentului din reţeaua europeană interconectată, împreună cu celelalte state implicate, Transelectrica are o colaborare continuă cu organismele abilitate şi furnizează toate datele necesare şi participă activ în procesul de analiză stabilit.

”O astfel de investigaţie presupune analizarea unui volum imens de informaţii extrase din sistemele de conducere a proceselor, din sistemele de protecţii şi automatizări, atât a celor proprii, dar şi ale producătorilor de energie electrică şi ale operatorilor de distribuţie, precum şi de la toate instalaţiile electrice din toate statele implicate, cu participarea de specialişti din mai multe sectoare de activitate. Concluziile unei astfel de investigaţii vor conduce la implementarea unor măsuri pentru întărirea reţelei europene şi pentru prevenirea pe viitor a unor astfel de incidente”, a afirmat Cătălin Niţu.

Potrivit sursei citate, reţeaua europeană interconectată de transport al energiei electrice a fost separată în două zone din cauza întreruperilor survenite într-un timp foarte scurt.

Prin răspunsul automat şi eforturile coordonate întreprinse de Operatorii de Transport şi de Sistem din Europa continentală situaţia a fost stabilizată, în timp scurt revenindu-se la operaţiunile normale de funcţionare. Operatorii de Transport şi Sistem au colaborat şi s-au coordonat în mod eficient, pentru a reconecta cele două zone cât mai rapid.