Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Extinderea UE. Comisia Europeana a adoptat ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”, anunță un comunicat al Executivului european.

Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

 

A investi în stabilitatea și prosperitatea Balcanilor de Vest înseamnă a investi în securitatea și în viitorul Uniunii. Deși nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul actualului mandat, Comisia Europeană trasează astăzi un parcurs european pentru Balcanii de Vest. Printr-o voință politică puternică, prin realizarea de reforme efective și susținute și prin găsirea de soluții definitive la diferendele cu vecinii, fiecare dintre țările din Balcanii de Vest poate avansa pe propria cale către Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv va depinde de meritele lor obiective. Comisia Europeană va avea o atitudine riguroasă, dar corectă”, a precizat președintele Jean-Claude Juncker.

Mesajul pe care îl voi transmite în cadrul vizitei pe care o voi efectua în fiecare țară din Balcanii de Vest la sfârșitul acestei luni va fi clar: continuați procesul de reformă, iar noi vom continua să vă sprijinim pentru concretizarea viitorului vostru european”, a completat liderul Executivului Europen.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune.

În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Strategia ne oferă tuturor o perspectivă comună, clară, fără echivoc, credibilă și concretă pentru integrarea în UE a fiecăruia dintre cei șase parteneri ai noștri. Următoarele luni vor fi nu numai intense, ci și cruciale pentru valorificarea acestei oportunități istorice unice”, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini, în cadrul conferinței comune de presă cu comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

De altfel, în perioada 7-10 februarie, Hahn va vizita Serbia și Muntenegru, urmând ca în primăvară și Federica Mogherini să efectueze vizite în regiune.

Punerea accentului pe reforme convingătoare și reconciliere

Pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE și în propriul interes, țările din Balcanii de Vest trebuie să pună în aplicare reforme de amploare în domenii esențiale. Statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța trebuie consolidate în mod semnificativ. Reformele judiciare, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și reforma administrației publice trebuie să producă rezultate concrete, iar funcționarea instituțiilor democratice trebuie consolidată în mod riguros. Reformele economice trebuie continuate cu hotărâre pentru a aborda deficiențele structurale, competitivitatea scăzută și ratele ridicate ale șomajului.

Toate țările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât și prin fapte, să depășească moștenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reconcilierea și rezolvarea aspectelor nesoluționate, în special a litigiilor frontaliere.Un acord complet și obligatoriu din punct de vedere juridic de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo este indispensabil pentru ca aceste țări să poată avansa fiecare pe calea sa către UE.

Șase inițiative emblematice în sprijinul procesului de transformare a Balcanilor de Vest

UE este deja cel mai important donator și investitor în regiune, precum și un partener politic pentru țările din Balcanii de Vest. De asemenea, UE este cel mai mare partener comercial al țărilor din Balcanii de Vest, volumul anual total al schimburilor comerciale dintre cele două părți fiind de 43 de miliarde de euro (în 2016). Astăzi, Comisia Europeană a prezentat șase inițiative emblematice care vor consolida și mai mult cooperarea noastră într-o serie de domenii și vor sprijini procesul de transformare în Balcanii de Vest. Aceste inițiative emblematice vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului și energiei, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acțiuni concrete în aceste domenii.

Pentru ca Strategia pentru Balcanii de Vest să producă rezultate și pentru a sprijini tranziția lină spre aderare, este indispensabil să se pună la dispoziție finanțările corespunzătoare. Comisia Europeană propune majorarea treptată a finanțării în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care realocările în cadrul pachetului financiar existent permit acest lucru. Numai în 2018, se prevede deja asistență pentru preaderare pentru Balcanii de Vest în valoare de 1,07 miliarde de euro, pe lângă cele aproape 9 miliarde de euro din perioada 2007-2017.

Etapele următoare pe calea către UE

Politica de extindere a UE trebuie să facă parte integrantă din strategia mai amplă de a consolidare a Uniunii Europene până în 2025, prezentată de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017 și din Foaia de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică. UE ar putea cuprinde mai mult de 27 de state membre, însă dinamica avansării fiecărei țări din Balcanii de Vest pe calea către UE va depinde de propriile merite și de ritmul fiecăreia în funcție de rezultatele concrete obținute. Strategia explică etapele pe care trebuie să le parcurgă Muntenegru și Serbia pentru a-și finaliza procesul de aderare în perspectiva aderării în 2025. Muntenegru și Serbia sunt singurele două țări cu care negocierile de aderare sunt deja în curs de desfășurare, dar alte țări le pot ajunge din urmă. Această perspectivă va depinde în cele din urmă de existența unei voințe politice puternice, de realizarea unor reforme efective și susținute și de găsirea unor soluții definitive la diferendele cu vecinii.

Fiecare dintre țările din Balcanii de Vest are șansa de a avansa pe calea către Uniunea Europeană. Comisia evaluează toate țările în mod echitabil și obiectiv, pe baza propriilor merite și în funcție de ritmul progreselor pe care le realizează fiecare. Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac progrese semnificative pe calea către UE, iar Comisia este pregătită să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor de aderare, pe baza condițiilor îndeplinite. Comisia va începe să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei după ce va primi răspunsuri detaliate și complete la chestionarul trimis. Prin eforturi susținute și implicare, Bosnia și Herțegovina ar putea să devină țară candidată la aderare. Kosovo are ocazia de a realiza progrese susținute prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și de a avansa pe calea către UE de îndată ce circumstanțele obiective vor permite acest lucru.

Pregătirea UE pentru a primi noi membri

UE trebuie să fie pregătită și ea pentru a primi în familie noi membri – de îndată ce aceștia vor îndeplini condițiile necesare – inclusiv din punct de vedere instituțional și financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă și mai eficientă înainte de a putea fi mai mare. Pentru a asigura un proces decizional eficace, trebuie să recurgem la votul cu majoritate calificată în Consiliu în domeniile de politică pentru care acest vot este deja prevăzut. În plus, Comisia Europeană va prezenta, în cel de al treilea trimestru al anului 2018, posibilitățile de utilizare pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată, astfel cum a anunțat președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017.

Este nevoie, de asemenea, de un sistem mai eficace de tratare a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept sau a cazurilor de încălcare a statului de drept în orice stat membru al UE, Comisia urmând să prezinte o inițiativă în acest sens în octombrie 2018.

În sfârșit, trebuie constituite mecanisme speciale care să asigure că viitoarele state membre nu dispun de mijloace prin care să blocheze aderarea altor țări candidate din Balcanii de Vest.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Franța confirmă indirect amânarea votului pentru noua Comisie Europeană: Emmanuel Macron va nominaliza un nou comisar după reuniunea Consiliului European

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron va nominaliza un nou candidat din partea Franţei pentru Comisia Europeană în locul lui Sylvie Goulard doar după summitul european de joi şi vineri, pentru a încerca mai întâi să rezolve “instabilitatea politică” din cadrul Parlamentului European, a transmis marţi Palatul Elysee, potrivit AFP.

“Premisa obligatorie” pentru numirea candidatului francez este “de a organiza o majoritate politică de acţiune pentru următorii cinci ani”, a explicat preşedinţia franceză, citată de Agerpres.

Şi asta pentru că “vom avea o dificultate de a acţiona” la nivel european “dacă nu vom ţine cont de tensiunile” din Parlamentul European, care a respins comisarii propuşi de Franţa, Ungaria şi România, şi de votul strâns din iulie în favoarea noii preşedinte a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Precizările Palatului Elysee confirmă astfel, indirect, faptul că votul pentru învestitura viitoarei Comisii Europene va fi amânat după 23 octombrie, data la care era inițial programat votul în plenul Parlamentului European. De altfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie. În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări de comisari europeni care vor urma procedura complexă prevăzută și care cuprinde interviul cu președintele ales al Comisiei Europene, avizul Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European și audierea în comisiile de resort în acord cu portofoliile alocate celor trei comisari desemnați.

Mai mult, președinția franceză a făcut aceste precizări la o zi distanță după ce președintele Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen, întrevedere în cadrul căreia președintele francez a transmis că lucrează împreună cu președinta aleasă a executivului european pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

În opinia Palatului Elysee, ar fi “distructiv să ne închidem într-o astfel de ambianţă” de “tensiuni între familiile politice” şi de “dorinţă de revanşă”.

“Avem un interes comun, foarte important, ca lucrurile să se stabilizeze în zilele care vin”, a adăugat preşedinţia franceză, în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european, fiind pentru prima dată când un candidat propus de Franţa pentru un post de comisar este respins de către Parlamentul European. Sylvie Goulard fusese desemnată comisar european pentru piață internă, un super-portofolie care cuprinde politica industrială, digitală, de apărare şi spaţială.

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. Mai mult, preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard. Au existat speculații că respingerea lui Sylvie Goulard a reprezentat o răzbunare politică din partea eurodeputaților grupului PPE, cea mai mare familie politică și al cărei candidat la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, a fost blocat de Emmanuel Macron în a revendica această funcție, liderul francez opunându-se categoric procedurii Spitzekandidat și invocând lipsa de experiență executivă a eurodeputatului german.

Președintele francez se va reuni, joi și vineri, la Bruxelles cu ceilalți șefi de stat sau de guvern pentru Consiliul European de toamnă, un summit la care a fost invitată și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În acest ansamblu, Emmanuel Macron va participa pentru prima dată la reuniunea liderilor liberalilor europeni, organizată sub egida noului grup politic Renew Europe, punând astfel capăt perioadei în care președintele francez a refuzat să se asocieze unei familii politice europene.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Emmanuel Macron a primit-o la Paris pe Ursula von der Leyen. Președintele Franței cere o ”Comisie Europeană puternică, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”

Published

on

© Emmanuel Macron/ Twitter

Președintele francez Emmanuel Macron a primit-o luni, la Palatul Elysee, pe președinta aleasă al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aceasta fiind prima lor întâlnire după ce comisiile de specialitate din Parlamentul European au respins-o pe Sylvie Goulard, candidatul desemnat de președintele francez pentru funcția de membru al Comisiei Europene, o premieră negativă pentru Franța.

De altfel, întâlnirea a avut loc în condițiile în care Macron a reacționat în termeni duri după ce Sylvie Goulard a fost respinsă de comisiile de resort ale co-legislativului european. 

Emmanuel Macron a invocat un ”joc politic” și a avut o abordare neobișnuită cu privire la procesul de nominalizare a lui Sylvie Goulard, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă.

”După vizita mea din luna iulie, sunt bucuroasă să mă întâlnesc din nou la Paris cu președintele Emmanuel Macron. Următorii cinci ani vor fi decisivi pentru Europa într-un mediu global dificil”, a scris von der Leyen, pe contul său de Twitter, într-o postare însoțită de o fotografie în care cei doi lideri coboară treptele scărilor în interiorul Palatului Elysee.

Președinta aleasă a Comisiei Europene a mai punctat, în mesajul său, că ”sunt atât de multe în joc” și că ”obiectivul nostru comun este să fim împreună pentru Europa”. Ursula von der Leyen a făcut aceste precizări după ce preşedintele francez a acuzat, vinerea trecută, o “criză politică” pe care nu trebuie “să o lăsăm să se dezvolte”, după respingerea de către eurodeputaţi a lui Sylvie Goulard.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Tot într-un mesaj pe Twitter, Emmanuel Macron a spus că lucrează împreună cu Ursula von der Leyen pentru ”o Comisie Europeană puternică și stabilă, indispensabilă pentru implementarea suveranității europene”.

Tot luni, Emmanuel Macron l-a primit la Paris și pe președintele în exercițiu al Consiliului European, Donald Tusk, în contextul în care joi și vineri liderii statelor membre se reunesc pentru Consiliul European de toamnă, un summit ce se prefigurează agitat și intens în privința Brexit-ului și a instalării viitoarei Comisii Europene.

La Consiliul European din 17-18 octombrie este așteptată să participe și Ursula von der Leyen.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Ursula von der Leyen dorește în continuare mai multe propuneri din partea României pentru poziția de comisar european

Published

on

© https://multimedia.europarl.europa.eu

Preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, doreşte în continuare mai multe propuneri de comisari din partea celor trei state care nu au încă un comisar desemnat pentru viitoarea Comisie Europeană, proces de care depinde calendarul învestirii acesteia, a declarat luni, la briefingul de presă zilnic al executivului european, purtătoarea de cuvânt Mina Andreeva.

”Situaţia politică din România s-ar putea să se fi schimbat, dar solicitarea preşedintelui ales (al Comisiei Europene) este aceeaşi, mai multe nume ar fi utile pentru a ne apropia de o decizie şi pentru aceasta preşedintele ales este în contact cu omologii săi români”, a afirmat purtătoarea de cuvânt, citată de Agerpres.

În ceea ce priveşte calendarul numirii noii Comisii Europene, Mina Andreeva a reafirmat, la fel ca la briefingul de presă de vineri, că nu este în măsură să ofere noi informaţii despre acesta, întrucât celor trei state care încă nu au un comisar european desemnat (România, Ungaria şi Franţa) le revine “să propună noi nume de potenţiali comisari”, care apoi trebuie să parcurgă întregul proces al acestei numiri, ce include un interviu cu preşedintele ales al Comisiei Europene şi audierile din comisiile Parlamentului European.

Întrebată la cine se referă când face referire la omologii români ai preşedintei alese a CE, Mina Andreeva a menţionat că se referă deopotrivă la guvernul interimar şi la preşedinte. “Aşa cum ştiţi, există un guvern interimar (…), şi preşedintele republicii are un anumit rol de jucat“, a explicat purtătoarea de cuvânt.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. În schimb, votul eurodeputaților ar putea fi amânat în contextul în care Franța, România și Ungaria trebuie să propună noi comisari europeni, în urma respingerii lui Sylvie Goulard, după a doua audiere în comisiile de specialitate, și a Rovanei Plumb și lui Laszlo Trocsanyi, pe motive de integritate și potențiale conflicte de interese.

În prezent ”calendarul este în principal în mâinile celor trei ţări membre pentru a propune candidaţi şi în cele ale Parlamentului European” pentru a organiza audierile, declara, vinerea trecută, Mina Andreeva.

De altfel, președinta aleasă a Comisiei Europene a cerut, într-o declarație publicată joia trecută, tuturor actorilor implicaţi să acţioneze rapid pentru completarea echipei sale de comisari, după ce comisarii europeni propuşi de România, Ungaria şi Franţa nu au trecut de comisiile Parlamentului European. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, David Sassoli, a recunoscut sâmbătă că preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

Luni, Ursula von der Leyen a avut o întrevedere la Paris cu Emmanuel Macron, președintele francez fiind puternic indignat de respingerea candidatei sale și avertizând cu riscul unei crize politice în Uniunea Europeană.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi.

În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPEUlterior președintele PNL, Ludovic Orban, a precizat că persoana propusă pentru funcția de comisar european din partea României va fi audiat mai întâi în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Potrivit legii afacerilor europene, Parlamentul României trebuie informat de către Guvern în legătură cu nominalizarea persoanelor în vederea ocupării unor funcţii în cadrul instituţiilor Uniunii Europene. De asemenea, comisiile de specialitate ale Parlamentului trebuie să audieze persoana nominalizată de Guvern pentru funcţia de membru al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending