Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Extinderea UE. Comisia Europeana a adoptat ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”, anunță un comunicat al Executivului european.

Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

 

A investi în stabilitatea și prosperitatea Balcanilor de Vest înseamnă a investi în securitatea și în viitorul Uniunii. Deși nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul actualului mandat, Comisia Europeană trasează astăzi un parcurs european pentru Balcanii de Vest. Printr-o voință politică puternică, prin realizarea de reforme efective și susținute și prin găsirea de soluții definitive la diferendele cu vecinii, fiecare dintre țările din Balcanii de Vest poate avansa pe propria cale către Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv va depinde de meritele lor obiective. Comisia Europeană va avea o atitudine riguroasă, dar corectă”, a precizat președintele Jean-Claude Juncker.

Mesajul pe care îl voi transmite în cadrul vizitei pe care o voi efectua în fiecare țară din Balcanii de Vest la sfârșitul acestei luni va fi clar: continuați procesul de reformă, iar noi vom continua să vă sprijinim pentru concretizarea viitorului vostru european”, a completat liderul Executivului Europen.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune.

În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Strategia ne oferă tuturor o perspectivă comună, clară, fără echivoc, credibilă și concretă pentru integrarea în UE a fiecăruia dintre cei șase parteneri ai noștri. Următoarele luni vor fi nu numai intense, ci și cruciale pentru valorificarea acestei oportunități istorice unice”, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini, în cadrul conferinței comune de presă cu comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

De altfel, în perioada 7-10 februarie, Hahn va vizita Serbia și Muntenegru, urmând ca în primăvară și Federica Mogherini să efectueze vizite în regiune.

Punerea accentului pe reforme convingătoare și reconciliere

Pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE și în propriul interes, țările din Balcanii de Vest trebuie să pună în aplicare reforme de amploare în domenii esențiale. Statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța trebuie consolidate în mod semnificativ. Reformele judiciare, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și reforma administrației publice trebuie să producă rezultate concrete, iar funcționarea instituțiilor democratice trebuie consolidată în mod riguros. Reformele economice trebuie continuate cu hotărâre pentru a aborda deficiențele structurale, competitivitatea scăzută și ratele ridicate ale șomajului.

Toate țările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât și prin fapte, să depășească moștenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reconcilierea și rezolvarea aspectelor nesoluționate, în special a litigiilor frontaliere.Un acord complet și obligatoriu din punct de vedere juridic de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo este indispensabil pentru ca aceste țări să poată avansa fiecare pe calea sa către UE.

Șase inițiative emblematice în sprijinul procesului de transformare a Balcanilor de Vest

UE este deja cel mai important donator și investitor în regiune, precum și un partener politic pentru țările din Balcanii de Vest. De asemenea, UE este cel mai mare partener comercial al țărilor din Balcanii de Vest, volumul anual total al schimburilor comerciale dintre cele două părți fiind de 43 de miliarde de euro (în 2016). Astăzi, Comisia Europeană a prezentat șase inițiative emblematice care vor consolida și mai mult cooperarea noastră într-o serie de domenii și vor sprijini procesul de transformare în Balcanii de Vest. Aceste inițiative emblematice vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului și energiei, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acțiuni concrete în aceste domenii.

Pentru ca Strategia pentru Balcanii de Vest să producă rezultate și pentru a sprijini tranziția lină spre aderare, este indispensabil să se pună la dispoziție finanțările corespunzătoare. Comisia Europeană propune majorarea treptată a finanțării în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care realocările în cadrul pachetului financiar existent permit acest lucru. Numai în 2018, se prevede deja asistență pentru preaderare pentru Balcanii de Vest în valoare de 1,07 miliarde de euro, pe lângă cele aproape 9 miliarde de euro din perioada 2007-2017.

Etapele următoare pe calea către UE

Politica de extindere a UE trebuie să facă parte integrantă din strategia mai amplă de a consolidare a Uniunii Europene până în 2025, prezentată de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017 și din Foaia de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică. UE ar putea cuprinde mai mult de 27 de state membre, însă dinamica avansării fiecărei țări din Balcanii de Vest pe calea către UE va depinde de propriile merite și de ritmul fiecăreia în funcție de rezultatele concrete obținute. Strategia explică etapele pe care trebuie să le parcurgă Muntenegru și Serbia pentru a-și finaliza procesul de aderare în perspectiva aderării în 2025. Muntenegru și Serbia sunt singurele două țări cu care negocierile de aderare sunt deja în curs de desfășurare, dar alte țări le pot ajunge din urmă. Această perspectivă va depinde în cele din urmă de existența unei voințe politice puternice, de realizarea unor reforme efective și susținute și de găsirea unor soluții definitive la diferendele cu vecinii.

Fiecare dintre țările din Balcanii de Vest are șansa de a avansa pe calea către Uniunea Europeană. Comisia evaluează toate țările în mod echitabil și obiectiv, pe baza propriilor merite și în funcție de ritmul progreselor pe care le realizează fiecare. Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac progrese semnificative pe calea către UE, iar Comisia este pregătită să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor de aderare, pe baza condițiilor îndeplinite. Comisia va începe să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei după ce va primi răspunsuri detaliate și complete la chestionarul trimis. Prin eforturi susținute și implicare, Bosnia și Herțegovina ar putea să devină țară candidată la aderare. Kosovo are ocazia de a realiza progrese susținute prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și de a avansa pe calea către UE de îndată ce circumstanțele obiective vor permite acest lucru.

Pregătirea UE pentru a primi noi membri

UE trebuie să fie pregătită și ea pentru a primi în familie noi membri – de îndată ce aceștia vor îndeplini condițiile necesare – inclusiv din punct de vedere instituțional și financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă și mai eficientă înainte de a putea fi mai mare. Pentru a asigura un proces decizional eficace, trebuie să recurgem la votul cu majoritate calificată în Consiliu în domeniile de politică pentru care acest vot este deja prevăzut. În plus, Comisia Europeană va prezenta, în cel de al treilea trimestru al anului 2018, posibilitățile de utilizare pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată, astfel cum a anunțat președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017.

Este nevoie, de asemenea, de un sistem mai eficace de tratare a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept sau a cazurilor de încălcare a statului de drept în orice stat membru al UE, Comisia urmând să prezinte o inițiativă în acest sens în octombrie 2018.

În sfârșit, trebuie constituite mecanisme speciale care să asigure că viitoarele state membre nu dispun de mijloace prin care să blocheze aderarea altor țări candidate din Balcanii de Vest.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța, ultimul la care ar fi putut participa în calitate de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța ce se va defășura în perioada 24-26 august, după ce a fost supus unei operaţii de extirpare a vezicii biliare, a informat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Pot confirma că operaţia a decurs bine şi că preşedintele Juncker rămâne în prezent în spital pentru recuperare“, a spus Natasha Bertaud în briefing-ul de presă cotidian al Comisiei Europene, citată de Politico Europe.

Aceasta a mai precizat că Juncker va rămâne în spital pentru ”recuperare medicală” și nu va călători la Biarritz, locul unde se va desfășura summitul G7.

Bertaud a mai punctat că doctorii lui Juncker i-au recomandat acestuia să ”nu călătorească pentru moment”, precizând de asemenea că șeful executivului european va lua legătura cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a discuta problemele de pe agenda summitului, între care figurează relațiile economice, schimbările climatice, dar și alte probleme de securitate globală.

Sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene a revenit de urgenţă din vacanţa în Luxemburg pentru o operaţie de extirpare a vezicii biliare.

Pentru Jean-Claude Juncker, cel care își va încheia mandatul de președinte al Comisiei Europene la 31 octombrie, acesta ar fi fost ultimul summit G7 la care urma să participe.

De altfel, în timpul vacanței în Austria, șeful executivului european a vorbit într-un interviu pentru presa austriacă despre faptul că nu va mai activa în viața politică după plecarea sa din fruntea Comisiei Europene, recunoscând și epuizarea resimțită după cariera sa politică vastă.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013. Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima întâlnire cu un înalt oficial român: Premierul Viorica Dăncilă merge marți la Bruxelles pentru a discuta poziția de comisar european dorită de România

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă va avea marți, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a anunțat șefa Executivului duminică seară, precizând că pe agenda vizitei se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Am vorbit săptămâna trecută (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis despre comisarul european. am spus că pe data de 20 voi merge la Bruxelles și voi avea o discuție cu președintele Comisiei Europene”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică, la Antena 3.

Vizita de marți de la Bruxelles va prilejui prima întrevedere a viitoarei președintă a Comisiei Europene cu un înalt oficial al statului român. Aceasta survine în contextul în care Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker anunță că va înceta să fie ”activ politic” după încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intenționează să înceteze să fie activ politic, atunci când își va încheia mandatul de șef al executivului european la 31 octombrie 2019.

Nu voi mai activa politic. Dar voi rămâne activ, voi scrie, voi face plimbări lungi“, a spus Juncker într-un interviu pentru Tiroler Tageszeitung, citat de EU Observer.

În interviu, Juncker a recunoscut unele eșecuri, inclusiv faptul că Comisia sa nu a reușit să reînnoiască acordul-cadru cu Elveția.

Cel mai longeviv lider național din Uniunea Europeană post-Război Rece, fost șef al Eurogrupului și supranumit ”Mister Euro” și primul președinte al Comisiei Europene numit în această poziție ca urmare a unei competiții între familiile politice europene, Jean-Claude Juncker va părăsi arena politică europeană în aceeași zi în care este așteptat să se producă și Brexit-ul, 31 octombrie.

De la 1 noiembrie, Juncker va preda ștafeta în fruntea Comisiei Europene Ursulei von der Leyen, prima femeie care ocupă această poziție și primul german în această funcție după 52 de ani.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending