Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Extinderea UE. Comisia Europeana a adoptat ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”, anunță un comunicat al Executivului european.

Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

 

A investi în stabilitatea și prosperitatea Balcanilor de Vest înseamnă a investi în securitatea și în viitorul Uniunii. Deși nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul actualului mandat, Comisia Europeană trasează astăzi un parcurs european pentru Balcanii de Vest. Printr-o voință politică puternică, prin realizarea de reforme efective și susținute și prin găsirea de soluții definitive la diferendele cu vecinii, fiecare dintre țările din Balcanii de Vest poate avansa pe propria cale către Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv va depinde de meritele lor obiective. Comisia Europeană va avea o atitudine riguroasă, dar corectă”, a precizat președintele Jean-Claude Juncker.

Mesajul pe care îl voi transmite în cadrul vizitei pe care o voi efectua în fiecare țară din Balcanii de Vest la sfârșitul acestei luni va fi clar: continuați procesul de reformă, iar noi vom continua să vă sprijinim pentru concretizarea viitorului vostru european”, a completat liderul Executivului Europen.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune.

În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Strategia ne oferă tuturor o perspectivă comună, clară, fără echivoc, credibilă și concretă pentru integrarea în UE a fiecăruia dintre cei șase parteneri ai noștri. Următoarele luni vor fi nu numai intense, ci și cruciale pentru valorificarea acestei oportunități istorice unice”, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini, în cadrul conferinței comune de presă cu comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

De altfel, în perioada 7-10 februarie, Hahn va vizita Serbia și Muntenegru, urmând ca în primăvară și Federica Mogherini să efectueze vizite în regiune.

Punerea accentului pe reforme convingătoare și reconciliere

Pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE și în propriul interes, țările din Balcanii de Vest trebuie să pună în aplicare reforme de amploare în domenii esențiale. Statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța trebuie consolidate în mod semnificativ. Reformele judiciare, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și reforma administrației publice trebuie să producă rezultate concrete, iar funcționarea instituțiilor democratice trebuie consolidată în mod riguros. Reformele economice trebuie continuate cu hotărâre pentru a aborda deficiențele structurale, competitivitatea scăzută și ratele ridicate ale șomajului.

Toate țările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât și prin fapte, să depășească moștenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reconcilierea și rezolvarea aspectelor nesoluționate, în special a litigiilor frontaliere.Un acord complet și obligatoriu din punct de vedere juridic de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo este indispensabil pentru ca aceste țări să poată avansa fiecare pe calea sa către UE.

Șase inițiative emblematice în sprijinul procesului de transformare a Balcanilor de Vest

UE este deja cel mai important donator și investitor în regiune, precum și un partener politic pentru țările din Balcanii de Vest. De asemenea, UE este cel mai mare partener comercial al țărilor din Balcanii de Vest, volumul anual total al schimburilor comerciale dintre cele două părți fiind de 43 de miliarde de euro (în 2016). Astăzi, Comisia Europeană a prezentat șase inițiative emblematice care vor consolida și mai mult cooperarea noastră într-o serie de domenii și vor sprijini procesul de transformare în Balcanii de Vest. Aceste inițiative emblematice vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului și energiei, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acțiuni concrete în aceste domenii.

Pentru ca Strategia pentru Balcanii de Vest să producă rezultate și pentru a sprijini tranziția lină spre aderare, este indispensabil să se pună la dispoziție finanțările corespunzătoare. Comisia Europeană propune majorarea treptată a finanțării în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care realocările în cadrul pachetului financiar existent permit acest lucru. Numai în 2018, se prevede deja asistență pentru preaderare pentru Balcanii de Vest în valoare de 1,07 miliarde de euro, pe lângă cele aproape 9 miliarde de euro din perioada 2007-2017.

Etapele următoare pe calea către UE

Politica de extindere a UE trebuie să facă parte integrantă din strategia mai amplă de a consolidare a Uniunii Europene până în 2025, prezentată de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017 și din Foaia de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică. UE ar putea cuprinde mai mult de 27 de state membre, însă dinamica avansării fiecărei țări din Balcanii de Vest pe calea către UE va depinde de propriile merite și de ritmul fiecăreia în funcție de rezultatele concrete obținute. Strategia explică etapele pe care trebuie să le parcurgă Muntenegru și Serbia pentru a-și finaliza procesul de aderare în perspectiva aderării în 2025. Muntenegru și Serbia sunt singurele două țări cu care negocierile de aderare sunt deja în curs de desfășurare, dar alte țări le pot ajunge din urmă. Această perspectivă va depinde în cele din urmă de existența unei voințe politice puternice, de realizarea unor reforme efective și susținute și de găsirea unor soluții definitive la diferendele cu vecinii.

Fiecare dintre țările din Balcanii de Vest are șansa de a avansa pe calea către Uniunea Europeană. Comisia evaluează toate țările în mod echitabil și obiectiv, pe baza propriilor merite și în funcție de ritmul progreselor pe care le realizează fiecare. Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac progrese semnificative pe calea către UE, iar Comisia este pregătită să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor de aderare, pe baza condițiilor îndeplinite. Comisia va începe să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei după ce va primi răspunsuri detaliate și complete la chestionarul trimis. Prin eforturi susținute și implicare, Bosnia și Herțegovina ar putea să devină țară candidată la aderare. Kosovo are ocazia de a realiza progrese susținute prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și de a avansa pe calea către UE de îndată ce circumstanțele obiective vor permite acest lucru.

Pregătirea UE pentru a primi noi membri

UE trebuie să fie pregătită și ea pentru a primi în familie noi membri – de îndată ce aceștia vor îndeplini condițiile necesare – inclusiv din punct de vedere instituțional și financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă și mai eficientă înainte de a putea fi mai mare. Pentru a asigura un proces decizional eficace, trebuie să recurgem la votul cu majoritate calificată în Consiliu în domeniile de politică pentru care acest vot este deja prevăzut. În plus, Comisia Europeană va prezenta, în cel de al treilea trimestru al anului 2018, posibilitățile de utilizare pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată, astfel cum a anunțat președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017.

Este nevoie, de asemenea, de un sistem mai eficace de tratare a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept sau a cazurilor de încălcare a statului de drept în orice stat membru al UE, Comisia urmând să prezinte o inițiativă în acest sens în octombrie 2018.

În sfârșit, trebuie constituite mecanisme speciale care să asigure că viitoarele state membre nu dispun de mijloace prin care să blocheze aderarea altor țări candidate din Balcanii de Vest.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană aprobă României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 mil. de euro pentru sprijinirea întreprinderilor afectate de pandemie 

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană-Zaim Diana

Comisia Europeană a aprobat României o schemă de ajutor de stat în valoare de 358 de milioane de euro pentru sprijinirea companiilor mici și mijlocii afectate de pandemia de COVID-19, se arată în comunicatul oficial. 

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru ajutoarele de stat. Măsura va fi deschisă microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii afectate de pandemia de coronavirus și care activează în sectoare precum cel al producției, comerțul sau cazări.

În cadrul schemei, ajutorul va lua forma unor subvenții directe. Măsura are ca scop să ajute companiile să finanțeze investițiile în active pentru a depăși deficitul de investiții acumulat în economie din cauza crizei coronavirusului. Se estimează că de această măsură vor beneficia aproximativ 1.000 de companii.

Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condițiile stabilite în cadrul temporar.

În special: ajutorul (i) nu va depăși 1% din bugetul total al schemei pentru fiecare beneficiar; (ii) va beneficia de investiții în active corporale și necorporale, dar nu și de investiții financiare; (iii) nu va depăși intensitățile maxime ale ajutorului, stabilite în cadrul temporar; și (iv) va fi acordat până la 31 decembrie 2022.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a facilita dezvoltarea anumitor activități economice, care sunt importante pentru o redresare durabilă a economiei, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE și cu condițiile stabilite în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Mai multe informații privind cadrul temporar și alte acțiuni întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus pot fi găsite aici.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri anti-COVID-19 pentru sezonul rece

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru sfârșitul verii și pentru perioada de iarnă. Acest lucru va asigura accesul autorităților naționale la vaccinuri, inclusiv la vaccinuri adaptate variantelor, dacă sunt autorizate, în momentul în care au nevoie de ele pentru propriile campanii de vaccinare și pentru a-și sprijini partenerii mondiali, informează un comunicat.

Acest acord va adapta calendarele de livrări convenite inițial prin contract. Livrările de doze programate inițial pe parcursul verii vor fi, prin urmare, efectuate în septembrie și în toamna și iarna anului 2022, atunci când statele membre vor avea cel mai probabil nevoie de stocuri suplimentare de vaccinuri pentru campaniile naționale și pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale în materie de solidaritate.

De asemenea, acordul garantează că, în cazul în care unul sau mai multe vaccinuri adaptate primesc autorizație de introducere pe piață, statele membre pot alege să primească vaccinurile adaptate în temeiul contractului actual.

În acest context, la cererea anumitor state membre, acordul garantează, de asemenea, 15 milioane de doze suplimentare de vaccinuri candidate de rapel împotriva variantei Omicron, furnizate de Moderna, cu condiția obținerii autorizației de introducere pe piață în termene care să permită utilizarea acestor doze în campaniile de vaccinare. 

„Creșterea ratelor de vaccinare și rapel împotriva COVID-19 este esențială în vederea pregătirii pentru lunile de toamnă și iarnă. Pentru a asigura cel mai bine pregătirea comună, statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumentele necesare. Acestea includ vaccinuri adaptate la variante în măsura și în momentul în care acestea sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Acordul va asigura accesul statelor membre la dozele de vaccin de care au nevoie și la momentul potrivit pentru a-și proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

În 2020, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială a unei serii de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Măsurile respective, care au implicat un risc în 2020, au avut în mod clar efectul scontat, dezvoltarea vaccinurilor dovedindu-se a fi un mare succes: Statele membre au avut în mod egal acces la vaccinuri sigure și eficace cât mai devreme posibil și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au putut fi utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei.  Până la sfârșitul lunii iulie 2022, UE a exportat peste 2,4 miliarde de doze de vaccin în 168 de țări. Statele membre au partajat peste 478 de milioane de doze, dintre care aproximativ 406 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare (circa 82 % dintre ele prin COVAX). În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dețin stocurile strategice de vaccinuri care le sunt necesare pentru a face față evoluțiilor epidemiologice posibile ale virusului care provoacă COVID-19, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția și impactul său din viitor. Strategia UE privind vaccinurile oferă statelor membre certitudinea că vor dispune de stocurile de care au nevoie, inclusiv de vaccinuri adaptate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica antitrust: Comisia Europeană solicită feedback cu privire la efectele exceptării de care beneficiază consorțiile de transport maritim de linie

Published

on

© European Union, 2019

Comisia Europeană a lansat astăzi o cerere de contribuții prin care solicită feedback privind cadrul juridic al UE care scutește consorțiile de transport maritim de linie de la normele UE în materie de antitrust (Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor), se arată în comunicatul oficial. 

Tot astăzi, Comisia a trimis chestionare specifice părților interesate din lanțul de aprovizionare al navelor de transport maritim de linie (și anume, transportatorilor, expeditorilor și agenților de expediție și operatorilor portuari și de terminale) cu privire la impactul consorțiilor dintre companiile de transport maritim de linie și al regulamentului asupra operațiunilor acestora începând din 2020.

Părțile interesate pot prezenta observații timp de opt săptămâni, până la 3 octombrie 2022.

Normele antitrust ale UE interzic, în general, acordurile dintre întreprinderi care au ca efect restrângerea concurenței. Cu toate acestea, regulamentul le permite, în anumite condiții, companiilor maritime cu o cotă de piață combinată mai mică de 30 % să încheie acorduri de cooperare pentru a furniza servicii comune de transport de mărfuri, cunoscute și sub denumirea de consorții.

Regulamentul este în vigoare până la 25 aprilie 2024. Prin urmare, Comisia trebuie să efectueze o evaluare a modului în care a funcționat regulamentul din 2020.

Cererea de contribuții de astăzi și chestionarele specifice fac parte din evaluarea regulamentului. Feedbackul primit de Comisie va completa informațiile pe care le-a colectat în cadrul activităților sale de monitorizare sectorială. În ultimii doi ani, Comisia a avut schimburi periodice cu participanții la piață, cum ar fi expeditorii, agenții de expediție și transportatorii, precum și cu autoritățile de concurență și de reglementare din Europa, SUA și alte jurisdicții, cu privire la dificultățile cu care se confruntă sectorul transportului maritim. În decembrie 2021, ca parte a activităților sale de monitorizare sectorială, Comisia a inițiat, de asemenea, un exercițiu de informare prin trimiterea de chestionare transportatorilor care exploatează linii către și dinspre UE, pentru a colecta informații privind piața, în special cu privire la efectele pandemiei de coronavirus asupra operațiunilor lor și asupra lanțului de aprovizionare maritim.

Următoarele etape

Părțile interesate își pot prezenta observațiile cu privire la cererea de contribuții și la chestionarele specifice până la 3 octombrie 2022.

Evaluarea va ajuta Comisia să decidă dacă va extinde sau nu data până la care este în vigoare regulamentul, cu sau fără modificări. Comisia va prezenta un rezumat al rezultatelor evaluării într-un document de lucru al serviciilor sale care urmează să fie publicat în ultimul trimestru al anului 2022.

Informații detaliate cu privire la evaluare sunt disponibile aici.


Serviciile de transport maritim de linie includ furnizarea de servicii regulate și programate de transport maritim de mărfuri ambalate (marea majoritate în containere) pe o anumită rută. Aceste servicii joacă un rol esențial în comerțul UE și pentru economia UE în ansamblu, necesitând niveluri semnificative de investiții și, prin urmare, sunt furnizate în mod regulat de către mai multe societăți de transport maritim care cooperează în cadrul unor consorții.

Articolul 101 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) interzice acordurile între întreprinderi care restrâng concurența. Cu toate acestea, în temeiul articolului 101 alineatul (3) din TFUE, aceste acorduri pot fi declarate compatibile cu piața unică, în condițiile în care contribuie la îmbunătățirea producției sau a distribuției de produse ori la promovarea progresului tehnic sau economic, asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă din beneficiul obținut, fără a elimina concurența.

Regulamentul nr. 246/2009 al Consiliului prevede că, în conformitate cu dispozițiile articolului 101 alineatul (3) din TFUE, Comisia poate excepta consorțiile de la aplicarea articolului 101 alineatul (1) din TFUE pentru o perioadă limitată la cinci ani, cu posibilitate de prelungire. În consecință, Comisia a adoptat în 2009 Regulamentului de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor [Regulamentul (CE) nr. 906/2009 al Comisiei], care stabilește condițiile specifice pentru o astfel de derogare. Aceste condiții urmăresc, în principal, asigurarea faptului că consumatorii beneficiază de o cotă echitabilă din beneficiile rezultate.

Comisia a prelungit perioada de aplicare a regulamentului 2014 și 2020Prelungirea din 2020 a fost decisă întrucât evaluarea a arătat că, în pofida evoluțiilor de pe piață (consolidare sporită, concentrare, schimbări tehnologice, creșterea dimensiunii navelor), regulamentul a rămas adecvat scopului, în conformitate cu abordarea Comisiei privind o mai bună legiferare în procesul de elaborare a politicilor, și și-a îndeplinit obiectivele. În plus, acordurile de consorții care îndeplineau condițiile prevăzute în regulament au continuat să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 101 alineatul (3) din TFUE. Mai precis, Comisia a constatat că Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil consorțiilor a condus la creșteri ale eficienței pentru transportatorii, aceștia putând să-și utilizeze mai bine capacitatea navelor și să ofere mai multe conexiuni. Exceptarea se aplică numai consorțiilor a căror cotă de piață nu depășește 30 % și ai căror membri sunt liberi să își stabilească prețurile în mod independent. În acest context, aceste creșteri de eficiență au condus la prețuri mai mici și la o mai bună calitate a serviciilor pentru consumatori. Mai precis, evaluarea a arătat că, în ultimii ani, atât costurile pentru transportatori, cât și prețurile pentru clienți per unitate echivalentă cu 20 de picioare (Twenty-foot Equivalent Unit – TEU) au scăzut cu aproximativ 30 %, iar calitatea serviciilor a rămas stabilă. Prelungirea a fost limitată la patru ani, în comparație cu durata tradițională de cinci ani a regulamentului, pentru a putea reacționa mai prompt în cazul unor eventuale modificări ale circumstanțelor pieței.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.4 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA4 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.6 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA7 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA7 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA8 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE9 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA9 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending