Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Extinderea UE. Comisia Europeana a adoptat ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”, anunță un comunicat al Executivului european.

Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

 

A investi în stabilitatea și prosperitatea Balcanilor de Vest înseamnă a investi în securitatea și în viitorul Uniunii. Deși nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul actualului mandat, Comisia Europeană trasează astăzi un parcurs european pentru Balcanii de Vest. Printr-o voință politică puternică, prin realizarea de reforme efective și susținute și prin găsirea de soluții definitive la diferendele cu vecinii, fiecare dintre țările din Balcanii de Vest poate avansa pe propria cale către Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv va depinde de meritele lor obiective. Comisia Europeană va avea o atitudine riguroasă, dar corectă”, a precizat președintele Jean-Claude Juncker.

Mesajul pe care îl voi transmite în cadrul vizitei pe care o voi efectua în fiecare țară din Balcanii de Vest la sfârșitul acestei luni va fi clar: continuați procesul de reformă, iar noi vom continua să vă sprijinim pentru concretizarea viitorului vostru european”, a completat liderul Executivului Europen.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune.

În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Strategia ne oferă tuturor o perspectivă comună, clară, fără echivoc, credibilă și concretă pentru integrarea în UE a fiecăruia dintre cei șase parteneri ai noștri. Următoarele luni vor fi nu numai intense, ci și cruciale pentru valorificarea acestei oportunități istorice unice”, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini, în cadrul conferinței comune de presă cu comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

De altfel, în perioada 7-10 februarie, Hahn va vizita Serbia și Muntenegru, urmând ca în primăvară și Federica Mogherini să efectueze vizite în regiune.

Punerea accentului pe reforme convingătoare și reconciliere

Pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE și în propriul interes, țările din Balcanii de Vest trebuie să pună în aplicare reforme de amploare în domenii esențiale. Statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța trebuie consolidate în mod semnificativ. Reformele judiciare, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și reforma administrației publice trebuie să producă rezultate concrete, iar funcționarea instituțiilor democratice trebuie consolidată în mod riguros. Reformele economice trebuie continuate cu hotărâre pentru a aborda deficiențele structurale, competitivitatea scăzută și ratele ridicate ale șomajului.

Toate țările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât și prin fapte, să depășească moștenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reconcilierea și rezolvarea aspectelor nesoluționate, în special a litigiilor frontaliere.Un acord complet și obligatoriu din punct de vedere juridic de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo este indispensabil pentru ca aceste țări să poată avansa fiecare pe calea sa către UE.

Șase inițiative emblematice în sprijinul procesului de transformare a Balcanilor de Vest

UE este deja cel mai important donator și investitor în regiune, precum și un partener politic pentru țările din Balcanii de Vest. De asemenea, UE este cel mai mare partener comercial al țărilor din Balcanii de Vest, volumul anual total al schimburilor comerciale dintre cele două părți fiind de 43 de miliarde de euro (în 2016). Astăzi, Comisia Europeană a prezentat șase inițiative emblematice care vor consolida și mai mult cooperarea noastră într-o serie de domenii și vor sprijini procesul de transformare în Balcanii de Vest. Aceste inițiative emblematice vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului și energiei, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acțiuni concrete în aceste domenii.

Pentru ca Strategia pentru Balcanii de Vest să producă rezultate și pentru a sprijini tranziția lină spre aderare, este indispensabil să se pună la dispoziție finanțările corespunzătoare. Comisia Europeană propune majorarea treptată a finanțării în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care realocările în cadrul pachetului financiar existent permit acest lucru. Numai în 2018, se prevede deja asistență pentru preaderare pentru Balcanii de Vest în valoare de 1,07 miliarde de euro, pe lângă cele aproape 9 miliarde de euro din perioada 2007-2017.

Etapele următoare pe calea către UE

Politica de extindere a UE trebuie să facă parte integrantă din strategia mai amplă de a consolidare a Uniunii Europene până în 2025, prezentată de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017 și din Foaia de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică. UE ar putea cuprinde mai mult de 27 de state membre, însă dinamica avansării fiecărei țări din Balcanii de Vest pe calea către UE va depinde de propriile merite și de ritmul fiecăreia în funcție de rezultatele concrete obținute. Strategia explică etapele pe care trebuie să le parcurgă Muntenegru și Serbia pentru a-și finaliza procesul de aderare în perspectiva aderării în 2025. Muntenegru și Serbia sunt singurele două țări cu care negocierile de aderare sunt deja în curs de desfășurare, dar alte țări le pot ajunge din urmă. Această perspectivă va depinde în cele din urmă de existența unei voințe politice puternice, de realizarea unor reforme efective și susținute și de găsirea unor soluții definitive la diferendele cu vecinii.

Fiecare dintre țările din Balcanii de Vest are șansa de a avansa pe calea către Uniunea Europeană. Comisia evaluează toate țările în mod echitabil și obiectiv, pe baza propriilor merite și în funcție de ritmul progreselor pe care le realizează fiecare. Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac progrese semnificative pe calea către UE, iar Comisia este pregătită să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor de aderare, pe baza condițiilor îndeplinite. Comisia va începe să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei după ce va primi răspunsuri detaliate și complete la chestionarul trimis. Prin eforturi susținute și implicare, Bosnia și Herțegovina ar putea să devină țară candidată la aderare. Kosovo are ocazia de a realiza progrese susținute prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și de a avansa pe calea către UE de îndată ce circumstanțele obiective vor permite acest lucru.

Pregătirea UE pentru a primi noi membri

UE trebuie să fie pregătită și ea pentru a primi în familie noi membri – de îndată ce aceștia vor îndeplini condițiile necesare – inclusiv din punct de vedere instituțional și financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă și mai eficientă înainte de a putea fi mai mare. Pentru a asigura un proces decizional eficace, trebuie să recurgem la votul cu majoritate calificată în Consiliu în domeniile de politică pentru care acest vot este deja prevăzut. În plus, Comisia Europeană va prezenta, în cel de al treilea trimestru al anului 2018, posibilitățile de utilizare pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată, astfel cum a anunțat președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017.

Este nevoie, de asemenea, de un sistem mai eficace de tratare a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept sau a cazurilor de încălcare a statului de drept în orice stat membru al UE, Comisia urmând să prezinte o inițiativă în acest sens în octombrie 2018.

În sfârșit, trebuie constituite mecanisme speciale care să asigure că viitoarele state membre nu dispun de mijloace prin care să blocheze aderarea altor țări candidate din Balcanii de Vest.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul European: Polonia, Ungaria și Cehia au obiecții privind Pactul Ecologic European și solicită sprijin financiar pentru a rămâne competitive

Published

on

Polonia, Ungaria şi Cehia au formulat obiecţii cu privire la proiectul de concluzii privind Pactul Ecologic European lansat de Comisia European și ce va fi supus aprobării liderilor europeni la Consiliul European de joi și vineri, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar.

Opoziția celor trei țări a fost manifestată și la summitul șefilor de stat sau de guvern din vară, când liderii acestora au făcut uz de dreptul de veto față de includerea în concluziile Consiliului European a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră” până în anul 2050, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv. Cu acea ocazie, premierul Mateusz Morawiecki a cerut pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Consiliul European de iarnă şi vor pleda din nou pentru acest obiectiv, în contextul în care Comisia Europeană a lansat miercuri Pactul Ecologic European.

Președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel.

În ce o privește, Ursula von der Leyen a anunțat, în contextul prezentării foii de parcurs a Pactului Ecologic European, că va fi implementat un mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. De altfel, Parlamentul European a votat luna trecută o rezoluție prin care a declarat starea de urgență climatică.

Potrivit Reuters, citat de Agerpres, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat miercuri că ”dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare şi responsabile.

”Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”, a completat el.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a scris pe Twitter: ”Republica Cehă doreşte de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuşi fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralităţii emisiilor de carbon va fi uriaş”.

Un document pregătit de guvernul ceh şi consultat de Reuters înaintea summitului european cuprinde solicitarea revizuirii proiectului de decizie propus liderilor europeni, inclusiv prin menţionarea posibilităţii ca centralele atomo-electrice să poată fi cofinanţate cu fonduri europene pentru a se reduce astfel emisiile de CO2.

La rândul său, un oficial polonez a declarat: ”Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuţii”. Acesta a precizat că Polonia doreşte în special garanţii mai precise privind o finanţare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Reuters notează că răspunsul noii Comisii Europene faţă de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste ţări, anume mecanismul de tranziție echitabilă, depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi de alocările pentru politica de coeziune.

O posibilă sumă vehiculată în prezent pentru acest fond este de cel puţin 35 de miliarde de euro, plus finanţări suplimentare din alte surse, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii.

Potrivit propunerii din cadrul Pactului Ecologic European prezentat de Comisia Europeană, cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi sprijin suplimentar.

Obiectivul acestui mecanism este să ajute regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-şi finanţeze tranziţia către industrii şi surse de energie curate şi să formeze lucrătorii din industriile evoluate tehnologic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean, după prezentarea Pactului Ecologic European: Vom amplasa un milion de stații de încărcare electrice în UE până în 2025

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a promis miercuri, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a ambițiosului Pact Ecologic European, că vor fi găsite cele mai bune modalități pentru ca domeniul transporturilor să contribuie la obiectivul istoric prin care Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Sectorul transporturilor este în centrul transformărilor către neutralitatea carbonului”, a scris Vălean, pe Twitter, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat Pactul Ecologic European în plenul Parlamentului European.

În ambițiosul plan care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

De altfel, acest obiectiv a fost asumat de Adina Vălean și în cursul audierii sale în Parlamentul European pentru funcția de comisar european pentru transporturi.

În ce o privește, Vălean a mai susținut miercuri, tot pe Twitter, că până în anul 2025 vor fi amplasate 1 milion de stații de încărcare electrice la nivelul Uniunii Europene pentru 13 milioane de vehicule nepoluante sau puțin poluante.

Vom revizui cadrul legal pentru a stimula producția și instalarea de combustibili alternativi”, a mai spus Vălean.


Citiți și

La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Pactul Ecologic European, prezentat miercuri de Comisia Europeană și care cuprinde 50 de acțiuni concrete pentru ca Europa să devină un continent neutru din punct de vedere climatic, este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

Pactul Ecologic European este mai mult decât o viziune. Este o foaie de parcurs pentru acțiune. Are 50 de obiective pentru anul 2050, pentru o Europă prietenoasă cu clima și cu natura. Obiectivul nostru este să reconciliem economia cu planeta noastră. Acesta este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa (…) Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”, a spus von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, unde a venit însoțită de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European.

von der Leyen a precizat că lansarea Pactului Ecologic European este prima măsură majoră luată de noua Comisie Europeană, la 11 zile de la preluarea mandatului, și a arătat că îl va prezenta joi liderilor UE în cadrul summitului Consiliului European, în vreme ce Timmermans îl va prezenta la Conferința COP25 de la Madrid.

Șefa Comisiei Europene a afirmat că ”astăzi este începutul călătoriei” și a explicat că Pactul Ecologic European nu este numai despre emisii, ci vizează ”stimularea inovației, calitatea alimentară și mobilitate modernă”.

Pactul Ecologic European este noua noastră strategie de creștere. Ea nu consumă, ci oferă înapoi”, a mai spus Ursula von der Leyen, arătând că va solicita susținerea șefilor de stat sau de guvern, care vor avea schimbările climatice pe agenda Consiliului European de iarnă.

Pe de altă parte, președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel, având în vedere că liderii europeni au eșuat să își asume acest obiectiv la Consiliul European din vară, ca urmare a veto-ului dat de Polonia, premierul Mateusz Morawiecki cerând pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending