Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Extinderea UE. Comisia Europeana a adoptat ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest

Published

on

Comisia Europeană a adoptat astăzi Strategia pentru Balcanii de Vest, care confirmă perspectiva europeană a regiunii ca ”investiție geostrategică într-o Europă stabilă, puternică și unită, bazată pe valori comune”, anunță un comunicat al Executivului european.

Strategia prezintă prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

De altfel, în cadrul discursului său susținut în plenul reunit al Parlamentului Europen la Strasbourg, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a precizat că statele din Balcanii Occidentali trebuie să îndeplinească criteriile de la Copenhaga, afirmând totodată că ”anul 2025 nu reprezintă un orizont clar, ci o dată orientativă”.

 

A investi în stabilitatea și prosperitatea Balcanilor de Vest înseamnă a investi în securitatea și în viitorul Uniunii. Deși nu va mai avea loc nicio nouă extindere în timpul actualului mandat, Comisia Europeană trasează astăzi un parcurs european pentru Balcanii de Vest. Printr-o voință politică puternică, prin realizarea de reforme efective și susținute și prin găsirea de soluții definitive la diferendele cu vecinii, fiecare dintre țările din Balcanii de Vest poate avansa pe propria cale către Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv va depinde de meritele lor obiective. Comisia Europeană va avea o atitudine riguroasă, dar corectă”, a precizat președintele Jean-Claude Juncker.

Mesajul pe care îl voi transmite în cadrul vizitei pe care o voi efectua în fiecare țară din Balcanii de Vest la sfârșitul acestei luni va fi clar: continuați procesul de reformă, iar noi vom continua să vă sprijinim pentru concretizarea viitorului vostru european”, a completat liderul Executivului Europen.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker va efectua un turneu în regiune Balcanilor Occidentali, în contextul eforturilor de contracarare a influenței Rusiei și Chinei în regiune.

În cadrul turneului programat în perioada 26 februarie – 1 martie, Jean-Claude Juncker se va deplasa în Belgrad (Serbia), Podgorica (Muntenegru), Pristina (Kosovo), Sarajevo (Bosnia-Herţegovina), Skopje (Macedonia), Tirana (Albania), culminând cu Sofia, capitala Bulgariei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Strategia ne oferă tuturor o perspectivă comună, clară, fără echivoc, credibilă și concretă pentru integrarea în UE a fiecăruia dintre cei șase parteneri ai noștri. Următoarele luni vor fi nu numai intense, ci și cruciale pentru valorificarea acestei oportunități istorice unice”, a anunțat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate, Federica Mogherini, în cadrul conferinței comune de presă cu comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocieri privind extinderea, Johannes Hahn.

De altfel, în perioada 7-10 februarie, Hahn va vizita Serbia și Muntenegru, urmând ca în primăvară și Federica Mogherini să efectueze vizite în regiune.

Punerea accentului pe reforme convingătoare și reconciliere

Pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE și în propriul interes, țările din Balcanii de Vest trebuie să pună în aplicare reforme de amploare în domenii esențiale. Statul de drept, drepturile fundamentale și guvernanța trebuie consolidate în mod semnificativ. Reformele judiciare, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate și reforma administrației publice trebuie să producă rezultate concrete, iar funcționarea instituțiilor democratice trebuie consolidată în mod riguros. Reformele economice trebuie continuate cu hotărâre pentru a aborda deficiențele structurale, competitivitatea scăzută și ratele ridicate ale șomajului.

Toate țările trebuie să se angajeze fără echivoc, atât prin vorbe, cât și prin fapte, să depășească moștenirea trecutului, asigurând, cu mult timp înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reconcilierea și rezolvarea aspectelor nesoluționate, în special a litigiilor frontaliere.Un acord complet și obligatoriu din punct de vedere juridic de normalizare a relațiilor dintre Serbia și Kosovo este indispensabil pentru ca aceste țări să poată avansa fiecare pe calea sa către UE.

Șase inițiative emblematice în sprijinul procesului de transformare a Balcanilor de Vest

UE este deja cel mai important donator și investitor în regiune, precum și un partener politic pentru țările din Balcanii de Vest. De asemenea, UE este cel mai mare partener comercial al țărilor din Balcanii de Vest, volumul anual total al schimburilor comerciale dintre cele două părți fiind de 43 de miliarde de euro (în 2016). Astăzi, Comisia Europeană a prezentat șase inițiative emblematice care vor consolida și mai mult cooperarea noastră într-o serie de domenii și vor sprijini procesul de transformare în Balcanii de Vest. Aceste inițiative emblematice vizează domenii specifice de interes comun: statul de drept, securitatea și migrația, dezvoltarea socioeconomică, conectivitatea în domeniile transportului și energiei, agenda digitală, reconcilierea și relațiile de bună vecinătate. În perioada 2018-2020 sunt prevăzute acțiuni concrete în aceste domenii.

Pentru ca Strategia pentru Balcanii de Vest să producă rezultate și pentru a sprijini tranziția lină spre aderare, este indispensabil să se pună la dispoziție finanțările corespunzătoare. Comisia Europeană propune majorarea treptată a finanțării în cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) până în 2020, în măsura în care realocările în cadrul pachetului financiar existent permit acest lucru. Numai în 2018, se prevede deja asistență pentru preaderare pentru Balcanii de Vest în valoare de 1,07 miliarde de euro, pe lângă cele aproape 9 miliarde de euro din perioada 2007-2017.

Etapele următoare pe calea către UE

Politica de extindere a UE trebuie să facă parte integrantă din strategia mai amplă de a consolidare a Uniunii Europene până în 2025, prezentată de președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din septembrie 2017 și din Foaia de parcurs pentru o Europă mai unită, mai puternică și mai democratică. UE ar putea cuprinde mai mult de 27 de state membre, însă dinamica avansării fiecărei țări din Balcanii de Vest pe calea către UE va depinde de propriile merite și de ritmul fiecăreia în funcție de rezultatele concrete obținute. Strategia explică etapele pe care trebuie să le parcurgă Muntenegru și Serbia pentru a-și finaliza procesul de aderare în perspectiva aderării în 2025. Muntenegru și Serbia sunt singurele două țări cu care negocierile de aderare sunt deja în curs de desfășurare, dar alte țări le pot ajunge din urmă. Această perspectivă va depinde în cele din urmă de existența unei voințe politice puternice, de realizarea unor reforme efective și susținute și de găsirea unor soluții definitive la diferendele cu vecinii.

Fiecare dintre țările din Balcanii de Vest are șansa de a avansa pe calea către Uniunea Europeană. Comisia evaluează toate țările în mod echitabil și obiectiv, pe baza propriilor merite și în funcție de ritmul progreselor pe care le realizează fiecare. Albania și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei fac progrese semnificative pe calea către UE, iar Comisia este pregătită să formuleze recomandări privind deschiderea negocierilor de aderare, pe baza condițiilor îndeplinite. Comisia va începe să pregătească un aviz privind cererea de aderare a Bosniei și Herțegovinei după ce va primi răspunsuri detaliate și complete la chestionarul trimis. Prin eforturi susținute și implicare, Bosnia și Herțegovina ar putea să devină țară candidată la aderare. Kosovo are ocazia de a realiza progrese susținute prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere și de a avansa pe calea către UE de îndată ce circumstanțele obiective vor permite acest lucru.

Pregătirea UE pentru a primi noi membri

UE trebuie să fie pregătită și ea pentru a primi în familie noi membri – de îndată ce aceștia vor îndeplini condițiile necesare – inclusiv din punct de vedere instituțional și financiar. Uniunea trebuie să fie mai puternică, mai solidă și mai eficientă înainte de a putea fi mai mare. Pentru a asigura un proces decizional eficace, trebuie să recurgem la votul cu majoritate calificată în Consiliu în domeniile de politică pentru care acest vot este deja prevăzut. În plus, Comisia Europeană va prezenta, în cel de al treilea trimestru al anului 2018, posibilitățile de utilizare pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată, astfel cum a anunțat președintele Juncker în discursul său privind starea Uniunii din 2017.

Este nevoie, de asemenea, de un sistem mai eficace de tratare a amenințărilor sistemice la adresa statului de drept sau a cazurilor de încălcare a statului de drept în orice stat membru al UE, Comisia urmând să prezinte o inițiativă în acest sens în octombrie 2018.

În sfârșit, trebuie constituite mecanisme speciale care să asigure că viitoarele state membre nu dispun de mijloace prin care să blocheze aderarea altor țări candidate din Balcanii de Vest.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Noul plan de acțiune privind uniunea vamală: Comisia Europeană va prezenta în octombrie inițiativa „Ghișeul Unic”. Ce alte acțiuni cheie mai sunt prevăzute

Published

on

© European Communities, 1996

Comisia Europeană a lansat luni, 28 septembrie, un nou plan de acțiune privind uniunea vamală, care conține o serie de măsuri menite să creeze condițiile pentru ca vămile UE să fie mai funcționale, mai inovatoare și mai eficiente în următorii patru ani. Măsurile anunțate vor consolida uniunea vamală ca piatră de temelie a pieței unice. Ele confirmă, de asemenea, rolul ei major în protejarea veniturilor UE și a securității, sănătății și prosperității cetățenilor și întreprinderilor din UE.

Planul de acțiune anunțat astăzi include o serie de acțiuni cheie în domenii precum gestionarea riscurilor, gestionarea comerțului electronic, promovarea respectării legislației și acționarea ca o entitate unică a autorităților vamale.

  • CAPABILITĂȚI COMUNE DE ANALIZĂ: Un nou hub de analiză în cadrul Comisiei Europene pentru colectarea, analiza și partajarea datelor vamale cheie este în curs.
  • COOPERAREA VAMALĂ INTERNAȚIONALĂ: Consolidarea cooperării vamale internaționale cu par„tenerii comerciali și monitorizarea originii produselor eligibile pentru acorduri comerciale preferențiale de la sfârșitul anului 2020.
  • GRUP DE REFLECȚIE PENTRU MODERNIZAREA VĂMILOR: Lansarea de echipamente vamale moderne și fiabile în cadrul următorului buget al UE începând cu 2021. În acest scop, la începutul anului 2021 va fi lansat un grup de reflecție format din statele membre și părți interesate în cadrul programului vamal pentru a analiza modalitățile de a face uniunea vamală mai inteligentă, mai eficace, mai avansată din punct de vedere tehnologic și mai rezistentă la crize.
  • PROPUNERI LEGISLATIVE: Inițiativa „Ghișeul unic”, care permite întreprinderilor să îndeplinească formalitățile vamale într-un singur portal, va fi prezentată în octombrie 2020. De asemenea, în primul trimestru al anului 2023 vor fi prezentate obligații suplimentare pentru furnizorii de servicii de plată și platformele de vânzări online pentru a combate frauda vamală și fiscală în comerțul electronic.

Citiți și Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Uniunea vamală a UE s-a transformat într-o piatră de temelie a pieței noastre unice, menținând securitatea frontierelor UE, protejându-i pe cetățenii noștri de bunuri interzise și periculoase, cum ar fi armele, drogurile și produsele nocive pentru mediu, și facilitând, în același timp, comerțul UE cu restul lumii. În plus, ea generează venituri la bugetul UE. Dar, recent, a devenit clar că sunt necesare modalități mai inteligente de lucru pentru a permite autorităților vamale să gestioneze multiplele lor responsabilități, al căror număr crește continuu.

În directivele sale politice, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a anunțat că uniunea vamală trebuie să fie eficientizată, în special prin asigurarea unei abordări europene integrate a gestionării riscurilor vamale, care să sprijine efectuarea unor controale eficace de către statele membre ale UE. Planul de acțiune prezentat astăzi vizează tocmai îndeplinirea acestui deziderat.

Planul de acțiune a beneficiat de un proiect prospectiv inovator intitulat „Viitorul sectorului vamal în UE 2040”, care a vizat crearea unei înțelegeri comune și strategice în rândul principalelor părți interesate cu privire la modalitățile de abordare a provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă sectorul vamal, precum și conturarea unei viziuni care să prefigureze modul în care ar trebui să arate el în 2040.

ACTIVITĂȚILE COMERCIALE ALE UE, MAI MULT DE UN SFERT DIN COMERȚUL MONDIAL

În 2019, cota UE în comerțul mondial era de 15,3%, cu peste 850.000 de declarații vamale pe zi. În fiecare lună, cele 27 de state membre exportă și importă bunuri din și către restul lumii, cu o valoare de aproximativ 330 miliarde EUR.

OLAF a recomandat recuperarea a peste 2,7 miliarde EUR în taxe vamale neplătite pentru mărfurile subevaluate și 300 milioane EUR în cazurile de taxe antidumping aplicate sectorului de panouri solare, biomotorinei și altor sectoare între 2017 și 2019.

De asemenea, proape 27 de milioane de articole, cu o valoare de stradă de aproape 740 milioane EUR, care au încălcat drepturile de proprietate intelectuală (DPI), au fost reținute în 2018 .

Pentru mai multe informații consultați secțiunile Întrebări și răspunsuri și Fișă informativă.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 28 septembrie, un nou plan de acțiune privind uniunea vamală, care conține o serie de măsuri menite să creeze condițiile pentru ca vămile UE să fie mai funcționale, mai inovatoare și mai eficiente în următorii patru ani. Măsurile anunțate vor consolida uniunea vamală ca piatră de temelie a pieței unice. Ele confirmă, de asemenea, rolul ei major în protejarea veniturilor UE și a securității, sănătății și prosperității cetățenilor și întreprinderilor din UE.

În directivele sale politice, președinta Comisiei, Ursula von der Leyen a anunțat că uniunea vamală trebuie să fie eficientizată, în special prin asigurarea unei abordări europene integrate a gestionării riscurilor vamale, care să sprijine efectuarea unor controale eficace de către statele membre ale UE. Planul de acțiune prezentat astăzi vizează tocmai îndeplinirea acestui deziderat.

În ultimii ani, însă. a devenit evident faptul că autoritățile vamale din statele membre se confruntă cu provocări determinate de îndeplinirea diferitelor lor roluri. Provocări majore cum ar fi starea actuală de urgență în domeniul sănătății publice, consecințele ieșirii Regatului Unit din piața unică a UE și din uniunea vamală, precum și creșterea digitalizării și a comerțului electronic, vor continua și poate chiar se vor amplifica. Astfel, pentru a contribui pe deplin la bunăstarea tuturor cetățenilor UE și la facilitarea comerțului, autoritățile vamale din UE trebuie să fie dotate cu echipamente tehnice de ultimă generație și să dispună de capacități analitice care să le permită să anticipeze mai bine importurile și exporturile care prezintă riscuri. 

„Uniunea vamală a UE a fost una dintre primele realizări concrete ale procesului de integrare europeană și timp de peste cinci decenii a contribuit la protejarea europenilor și la menținerea fluxurilor comerciale care traversează granițele noastre, care sunt puternice doar cât cea mai slabă verigă a lor. Astăzi, noile provocări necesită ca normele noastre vamale să devină mai inteligente și să asigure o mai bună funcționare a acestora pentru statele membre, cetățeni și întreprinderile legitime. Aceste deziderate necesită o mai bună utilizare a datelor, instrumente și echipamente mai bune și o mai bună cooperare în cadrul UE și cu autoritățile vamale din țările partenere. Ele necesită, de asemenea, o mai bună previzionare, astfel încât autoritățile vamale din UE să poată face față viitorului cu încredere. Astăzi, am prezentat modul în care vom ridica uniunea noastră vamală la un nivel superior”, a declarat Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie.

Planul de acțiune anunțat astăzi include o serie de acțiuni în domenii precum gestionarea riscurilor, gestionarea comerțului electronic, promovarea respectării legislației și acționarea ca o entitate unică a autorităților vamale:

  • Gestionarea riscurilor: planul de acțiune se axează în particular pe asigurarea unei mai mari disponibilități și utilizări a datelor și a analizării datelor în scopuri vamale. El stipulează realizarea unei supravegheri inteligente, bazată pe riscuri, a lanțurilor de aprovizionare și instituirea unui nou centru de analiză în cadrul Comisiei pentru colectarea, analizarea și schimbul de date vamale care să constituie baza unor decizii de importanță majoră, pentru a ajuta autoritățile vamale să identifice punctele slabe la frontierele externe ale UE și să gestioneze crizele viitoare.
  • Gestionarea comerțului electronic: în acest sens și pentru a aborda noile provocări din domeniul comerțului electronic, obligațiile privind prestatorii de servicii de plată și platformele de vânzări online vor fi mai stricte pentru a contribui la combaterea fraudelor în domeniul taxelor vamale și a fraudelor fiscale în cadrul comerțului electronic.
  • Promovarea respectării legislației: viitoarea inițiativă intitulată „Ghișeul unic” va permite întreprinderilor legitime să finalizeze formalitățile lor vamale în cadrul unui singur portal. Ea va permite o colaborare mai intensă în ceea ce privește prelucrarea, partajarea și schimbul de informații și o mai bună evaluare a riscurilor pentru autoritățile vamale.
  • Autoritățile vamale acționează ca o entitate unică: planul de acțiune detaliază dotarea pe scară largă cu echipamente vamale moderne și fiabile finanțate din următorul buget al UE. Un nou grup de reflecție format din statele membre și din reprezentanți ai mediului de afaceri va fi înființat pentru a contribui la pregătirea pentru crize și provocări viitoare, cum ar fi evoluții neprevăzute la nivel mondial și viitoare modele de afaceri.

Uniunea vamală a UE

Uniunea vamală a UE – care în 2018 a împlinit 50 de ani – formează un teritoriu unic în scopuri vamale, unde se aplică un set comun de norme. În cadrul uniunii vamale a UE, autoritățile vamale ale statelor membre ale UE au responsabilitatea de a efectua o gamă tot mai largă de controale.

Prin urmare, autoritățile vamale din UE au un rol important în sprijinirea economiei UE și a creșterii în viitor. Autoritățile vamale trebuie să faciliteze desfășurarea unor schimburi comerciale legitime din ce în ce mai ample, cât mai rapid și mai fluent. În același timp, autoritățile sunt implicate în mod continuu în combaterea fraudelor și a contrabandei tot mai frecvente cu bunuri ilicite sau nesigure.

Vămile au, de asemenea, un rol vital în redresarea noastră de pe urma crizei sanitare fără precedent cu care ne confruntăm. De la începutul pandemiei cauzate de noul coronavirus, autoritățile vamale și funcționarii vamali din UE au avut un rol central în realizarea unor sarcini esențiale, precum facilitarea importurilor de echipamente de protecție, eliminând totodată produsele contrafăcute, cum ar fi măștile false și medicamentele contrafăcute, direct la frontierele externe ale UE.

În ultimii ani, a devenit evident faptul că autoritățile vamale din statele membre se confruntă cu provocări determinate de îndeplinirea diferitelor lor roluri. Provocări majore cum ar fi starea actuală de urgență în domeniul sănătății publice, consecințele ieșirii Regatului Unit din piața unică a UE și din uniunea vamală, precum și creșterea digitalizării și a comerțului electronic, vor continua și poate chiar se vor amplifica. Pentru a contribui pe deplin la bunăstarea tuturor cetățenilor UE și la facilitarea comerțului, autoritățile vamale din UE trebuie să fie dotate cu echipamente tehnice de ultimă generație și să dispună de capacități analitice care să le permită să anticipeze mai bine importurile și exporturile care prezintă riscuri. Intensificarea cooperării vamale cu parteneri comerciali internaționali majori, cum ar fi China, va sprijini eforturile noastre de facilitare a comerțului și, în același timp, de asigurare a unor controale eficiente.

Uniunea vamală a UE s-a transformat într-o piatră de temelie a pieței noastre unice, menținând securitatea frontierelor UE, protejându-i pe cetățenii europeni de bunuri interzise și periculoase, cum ar fi armele, drogurile și produsele nocive pentru mediu, și facilitând, în același timp, comerțul UE cu restul lumii. În plus, ea generează venituri la bugetul UE. Dar, recent, a devenit clar că sunt necesare modalități mai inteligente de lucru pentru a permite autorităților vamale să gestioneze multiplele lor responsabilități, al căror număr crește continuu.

Planul de acțiune a beneficiat de un proiect prospectiv inovator intitulat „Viitorul sectorului vamal în UE 2040”, care a vizat crearea unei înțelegeri comune și strategice în rândul principalelor părți interesate cu privire la modalitățile de abordare a provocărilor actuale și viitoare cu care se confruntă sectorul vamal, precum și conturarea unei viziuni care să prefigureze modul în care ar trebui să arate el în 2040.

Pentru mai multe informații consultați secțiunile Întrebări și răspunsuri și Fișă informativă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, a intrat în izolare și așteaptă rezultatul testului COVID-19

Published

on

© European Parliament

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene, a intrat în izolare și așteaptă rezultatul testului COVID-19, după ce acesta a intrat în contact cu o persoană testată pozitiv pentru COVID-19, potrivit mesajului postat pe contul său de Twitter.

Acesta anunță că va lucra de acasă, va aștepta rezultatul testului și va finaliza perioada necesară de carantină.


Frans Timmermans trebuia să participe astăzi la ședința Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European. În acest caz, cel mai probabil va participa de la distanță.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA2 hours ago

La o zi după realegerea sa ca primar al Clujului, Emil Boc a plantat copaci la lansarea proiectului european ”Pădurea Clujenilor”

ROMÂNIA2 hours ago

Klaus Iohannis: Votul de ieri, un semnal clar că doar prin colaborarea formațiunilor de dreapta, România are șansa să se modernizeze

SUA3 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

U.E.3 hours ago

Președinția germană a Consiliului UE propune un mecanism care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (Reuters)

U.E.4 hours ago

Grecia va muta în următoarele zile 3000 de refugiați din insula Lesbos pe continent

ROMÂNIA5 hours ago

Primarul Varșoviei îl felicită pe Nicușor Dan pentru noul mandat la PMB: Să lucrăm împreună pentru un mai bun viitor al orașelor noastre

ROMÂNIA5 hours ago

Sondaj: Încrederea românilor în timpul pandemiei, mai mare în Uniunea Europeană decât în propriul Guvern

U.E.6 hours ago

Inaugurarea Parchetului European: Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a UE, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO

ROMÂNIA6 hours ago

România: Comisia Europeană aprobă redirecționarea a 550 milioane de euro din fondurile de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de COVID-19

EDITORIALE6 hours ago

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

SUA3 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu10 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending