Comisia Europeană a recomandat miercuri începerea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina, Republica Moldova şi Bosnia-Herţegovina, precum şi acordarea statutului de ţară candidată Georgiei, într-o poziționare istorică cu privire la viitorul extinderii Uniunii Europene, o temă care a căpătat avânt pe agenda statelor și instituțiilor UE, președinta Comisiei Europene precizând că UE răspunde “la chemarea istoriei”. Mingea este acum în terenul politic al Consiliului – UE și cel European – , care trebuie acum să analizeze recomandările Comisiei și să ia decizii cu privire la etapele viitoare ale procesului de extindere, liderii europeni fiind așteptați să decidă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova la summit-ul european din 14-15 decembrie 2023.
Comisia Europeană a adoptat miercuri Pachetul de extindere 2023, care oferă o evaluare detaliată a stadiului actual și a progreselor înregistrate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și, pentru prima dată, Ucraina, Republica Moldova și Georgia pe drumul lor către aderarea la Uniunea Europeană.
În special, raportul se concentrează pe progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și pe oferirea de orientări clare cu privire la prioritățile viitoare în materie de reformă. Aderarea este și va rămâne un proces bazat pe merit, care depinde în totalitate de progresele obiective realizate de fiecare țară.
“Având în vedere rezultatele obținute de Ucraina și Moldova și eforturile de reformă în curs, Comisia a recomandat Consiliului să deschidă negocierile de aderare cu ambele țări. În plus, Comisia recomandă Consiliului să adopte cadrele de negociere după ce Ucraina și Moldova au adoptat anumite măsuri-cheie. Comisia este pregătită să raporteze Consiliului până în martie 2024 cu privire la progresele legate de aceste măsuri”, arată executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
În cazul Georgiei, având în vedere rezultatele obținute, Comisia recomandă Consiliului să acorde Georgiei statutul de țară candidată, cu condiția să fie luate o serie de măsuri.
În cazul Bosniei și Herțegovinei, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina, odată ce se va atinge gradul necesar de conformitate cu standardele de aderare ale statelor membre.
Țara trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a îndeplini prioritățile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea de aderare la UE. Comisia va monitoriza în permanență progresele înregistrate și conformitatea în toate domeniile legate de deschiderea negocierilor și va prezenta un raport Consiliului cel târziu în martie 2024.
“Extinderea este o politică vitală pentru Uniunea Europeană. Completarea Uniunii noastre este chemarea istoriei, orizontul natural al Uniunii noastre. Finalizarea Uniunii noastre are, de asemenea, o puternică logică economică și geopolitică. Extinderile anterioare au demonstrat beneficiile enorme atât pentru țările candidate, cât și pentru UE. Cu toții avem de câștigat“, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, într-o conferință de presă.
În Ucraina, decizia de acordare a statutului de candidat la UE a creat o puternică dinamică de reformă, în ciuda războiului în desfășurare, cu un sprijin puternic din partea poporului ucrainean. Guvernul și parlamentul ucrainean au dat dovadă de hotărâre, înregistrând progrese substanțiale în ceea ce privește îndeplinirea celor 7 etape prevăzute în avizul Comisiei Europene privind cererea de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina a instituit un sistem transparent de preselecție pentru judecătorii Curții Constituționale și a reformat organismele de guvernanță judiciară. Ea și-a dezvoltat în continuare istoricul de anchete și condamnări pentru corupție la nivel înalt și și-a consolidat cadrul instituțional. Ucraina a luat măsuri pozitive în cadrul unui efort mai amplu și sistemic de combatere a influenței oligarhilor. De asemenea, țara și-a demonstrat capacitatea de a face progrese în alinierea la acquis-ul UE, chiar și pe timp de război.
Moldova a înregistrat progrese importante în ceea ce privește îndeplinirea celor 9 etape stabilite în Avizul Comisiei privind cererea de aderare a Moldovei la UE. Ea a lansat o reformă cuprinzătoare a justiției, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția, inclusiv prin evaluarea judecătorilor și procurorilor proeminenți. Țara și-a reformat organismele anticorupție și a crescut numărul de anchete și de condamnări în cazurile de corupție. Moldova a adoptat un plan de acțiune pentru dez-oligarhizare, pe care îl pune în aplicare conform unor termene stabilite. O nouă legislație privind instituirea unui mecanism de confiscare contribuie la combaterea criminalității organizate. Țara a adoptat o strategie privind administrația publică și urmează reforma la toate nivelurile. Aceasta a depus eforturi pentru a-și reforma gestionarea finanțelor publice și a adoptat o legislație pentru a reforma achizițiile publice. Moldova a sporit participarea societății civile la procesul decizional și a consolidat protecția drepturilor omului.
Georgia a luat măsuri pentru a consolida angajamentul cu UE și a accelerat ritmul reformelor în ultimele luni. Pentru a aborda cele douăsprezece priorități identificate în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare, Georgia a adoptat acte legislative și acțiuni de politică privind egalitatea de gen, combaterea violenței împotriva femeilor și a criminalității organizate, precum și privind luarea în considerare a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului. A fost înaintată o reformă judiciară, deși este încă necesară o reformă holistică a Înaltului Consiliu de Justiție. Georgia a transmis Comisiei de la Veneția legile, precum și planul său de acțiune pentru dez-oligarhizare, în vederea obținerii unui aviz. A fost adoptată o strategie privind protecția drepturilor omului și se elaborează în prezent un plan de acțiune. A fost încheiat un memorandum de cooperare cu reprezentanții societății civile. Construirea unui consens politic puternic între partide ar contribui la abordarea polarizării și la accelerarea parcursului său european.
Balcanii de Vest
Progresele în ceea ce privește reformele de aderare la UE au stagnat în mare măsură, deoarece Muntenegru a suferit o polarizare profundă și o instabilitate politică în perioada de raportare. UE salută constituirea noului parlament și formarea guvernului, de la care ne așteptăm să își demonstreze rapid capacitatea și angajamentul față de parcursul european al Muntenegrului și să pună în aplicare reformele legate de aderarea la UE. În general, progresele înregistrate în cadrul negocierilor de aderare vor depinde de reformele din domeniul statului de drept (și anume, de îndeplinirea obiectivelor de referință intermediare stabilite în capitolele 23 și 24). Muntenegru continuă să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună.
Serbia a continuat punerea în aplicare a reformelor legate de aderarea la UE, inclusiv în domeniul statului de drept. Serbia a început punerea în aplicare a celor 2022 de modificări constituționale pentru a consolida independența sistemului judiciar și a adoptat o nouă legislație privind mass-media. Punerea în aplicare a acesteia din urmă poate îmbunătăți semnificativ mediul de reglementare. Cu toate acestea, vor fi necesare modificări suplimentare pentru a fi pe deplin în conformitate cu acquis-ul UE și cu standardele europene. Serbia trebuie să își îmbunătățească, în mod prioritar, alinierea la politica externă și de securitate comună a UE, inclusiv la măsurile restrictive și la declarațiile privind Rusia. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare și angajament politic pentru a pune în aplicare reformele în domeniul statului de drept. În continuare, Comisia consideră că Serbia a îndeplinit din punct de vedere tehnic criteriile de referință pentru a deschide grupul 3 (competitivitate și creștere favorabilă incluziunii). Serbia trebuie să coopereze pe deplin și să ia toate măsurile necesare pentru a asigura tragerea la răspundere pentru atacul violent asupra poliției din Kosovo din 24 septembrie și pentru atacul asupra KFOR din 29 mai. În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Kosovo, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, atât Serbia, cât și Kosovo trebuie încă să înceapă punerea în aplicare a obligațiilor respective, care sunt obligatorii pentru părți și reprezintă o parte esențială a parcursului lor european.
În Macedonia de Nord, autoritățile au declarat în mod constant că aderarea la UE rămâne obiectivul lor strategic. Macedonia de Nord a continuat să se alinieze pe deplin la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE. De asemenea, țara a înregistrat unele progrese în domeniul justiției, libertății și securității, inclusiv în ceea ce privește lupta împotriva criminalității organizate și gestionarea migrației. În calitate de țară participantă la negocieri, Macedonia de Nord trebuie să obțină rezultate în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor legate de UE, inclusiv în domeniul judiciar, al luptei împotriva corupției și a criminalității organizate, al reformei administrației publice, inclusiv al gestionării finanțelor publice și al achizițiilor publice. Macedonia de Nord s-a angajat să lanseze și să realizeze cu prioritate modificările constituționale relevante, în vederea includerii cetățenilor care fac parte din alte popoare. Procesul de examinare a acquis-ului UE a progresat fără probleme, iar autoritățile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare privind “grupul de elemente fundamentale” pentru Macedonia de Nord și așteaptă cu interes o monitorizare rapidă, în vederea deschiderii negocierilor privind acest grup până la sfârșitul anului.
Albania a continuat să își demonstreze hotărârea de a pune în aplicare reformele UE și de a face progrese în ceea ce privește reformele din cadrul “grupului de elemente fundamentale”. Alinierea deplină și continuă la PESC a fost, de asemenea, un semnal puternic al alegerii strategice a țării de a adera la UE. Sunt necesare eforturi suplimentare în ceea ce privește libertatea de exprimare, problemele minorităților și drepturile de proprietate, precum și în domenii-cheie ale statului de drept, cum ar fi lupta împotriva corupției și a criminalității organizate. Procesul de examinare a acquis-ului UE a progresat fără probleme, iar autoritățile au dat dovadă de un nivel ridicat de angajament. În iulie, Comisia a prezentat Consiliului rapoartele de examinare privind “grupul de elemente fundamentale” pentru Albania și așteaptă cu interes o urmărire rapidă. Aceasta își propune să deschidă negocierile de aderare privind grupul 1 (elementele fundamentale) până la sfârșitul anului.
În Bosnia și Herțegovina, statutul de țară candidată de anul trecut a adus o dinamică pozitivă de care aveam mare nevoie. Un nou guvern a fost înființat rapid după alegeri și a început să pună în aplicare reformele, în special prin amendamentele care introduc controale de integritate în sistemul judiciar. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare. Printre acestea se numără adoptarea unor reforme importante în domeniul statului de drept și al sistemului judiciar, precum și continuarea reformelor constituționale și electorale, care sunt de maximă prioritate pentru a asigura drepturi egale pentru toți cetățenii. De asemenea, este important să se păstreze ordinea constituțională a țării. Măsurile secesioniste și autoritare introduse în entitatea Republika Srpska nu sunt în conformitate cu parcursul UE. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru ca Bosnia și Herțegovina să îndeplinească prioritățile-cheie stabilite în avizul Comisiei privind cererea sa de aderare. Prin urmare, Comisia recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, odată ce va fi atins gradul necesar de conformitate cu criteriile de aderare.
Kosovo a rămas angajat pe calea sa europeană. Acesta a continuat să se alinieze în mod voluntar și deplin la PESC a UE, inclusiv în ceea ce privește condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și adoptarea de măsuri restrictive împotriva acesteia. În perioada de raportare au fost înregistrate realizări legislative, inclusiv o reformă electorală importantă. Cu toate acestea, mai sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv în ceea ce privește planul de acțiune privind reformele în domeniul justiției. La 1 ianuarie 2024, va intra în vigoare liberalizarea vizelor pentru Kosovo. Situația din nordul Kosovo a fost afectată de mai multe crize, cea mai recentă fiind atacul violent împotriva poliției kosovare din 24 septembrie 2023. În ceea ce privește normalizarea relațiilor cu Serbia, deși s-a ajuns la un acord în cadrul dialogului facilitat de UE, atât Kosovo, cât și Serbia nu au început încă punerea în aplicare a obligațiilor respective, care sunt obligatorii pentru părți și reprezintă o parte esențială a parcursului lor european.
Turcia rămâne un partener-cheie pentru Uniunea Europeană și o țară candidată, dar negocierile de aderare sunt în impas din 2018, în conformitate cu decizia Consiliului European. Țara nu a inversat tendința negativă de îndepărtare de Uniunea Europeană și a continuat reformele legate de aderare într-o măsură limitată. Cooperarea cu Turciei în domenii de interes comun a continuat în domenii esențiale, precum combaterea terorismului, economia, energia, securitatea alimentară, migrația și transporturile. Ca urmare a sarcinii încredințate de Consiliul European, Înaltul Reprezentant și Comisia vor prezenta în noiembrie un raport Consiliului privind situația actuală a relațiilor UE-Turcia, pe baza instrumentelor și opțiunilor identificate de Consiliul European și în vederea unei abordări strategice și orientate spre viitor.
COMISIA EUROPEANA1 week ago
