Connect with us

U.E.

Extinderea Uniunii Europene. Șase state balcanice ar putea participa anual la un summit alături de UE

Published

on

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar, transmite luni Reuters, potrivit Agerpres.

Foto: ec.europa.eu

Comisia Europeană va prezenta marţi un plan ce include modul de aderare al Serbiei şi al Muntenegrului la forul comunitar până în 2025.

În prezent, 12 state membre ale UE – Austria, Cehia, Estonia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria – doresc să propună organizarea unui summit anual al UE cu liderii din Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia, notează sursa citată.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Serbia și Muntenegru au deschis deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Albania și Macendonia speră că vor reuși acest lucru în acest an, în eventualitatea în care Macedonia va reuși să rezolve disputa privind numele, diferend pe care îl are cu Grecia. Bosnia speră să obțină statutul de stat candidat, în vreme ce Kosovo, ultima din lista țărilor din Balcani care aspiră la statutul de membru al UE, intenționează să solicite în mod oficial să fie considerat drept candidat pentru aderarea la comunitatea europeană.

 

.

U.E.

Cancelarul german Angela Merkel aduce un omagiu ”lanțului uman baltic” cu ocazia celei de-a 30-a aniversări: A fost un pas impresionant către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei

Published

on

Cancelarul german, Angela Merkel, a adus joi un omagiu demonstranților care acum 30 de ani formau așa-numitul ”lanț uman baltic”, protestând împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a pactului de neagresiune dintre URSS și Germania nazistă, cel care a condus la ocupația sovietică a statelor baltice, informează Radio Free Europe.

Într-un mesaj video difuzat la o conferință de presă ce a avut loc în capitala letonă, Riga, Merkel a spus că ”Lanţul Baltic a fost un pas impresionant şi important către libertate şi democraţie în nordul, centrul şi estul Europei”.

”Lanţul Baltic arată cât de mult pot face oamenii prin mijloace paşnice atunci când sunt împreună”, a mai spus Merkel, completând că protestatarii au fost un ”exemplu şi o inspiraţie pentru toţi europenii”.

La 23 august 1989, în jur de 2 milioane de persoane în Estonia, Letonia şi Lituania şi-au unit mâinile pentru a forma un lanţ uman de 600 de kilometri care s-a întins între cele trei capitale – Tallinn via Riga până la Vilnius.

Lanţul a fost format pentru a protesta împotriva Uniunii Sovietice cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a semnării pactului de neagresiune dintre Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, ceea ce a condus efectiv la ocupaţia sovietică a balticilor.

Și Uniunea Europeană a marcat acest eveniment istoric prin mai multe postări pe pagina de Facebook și Instagram a Comisiei Europene.

”O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere, în fiecare zi”, a precizat Executivul european în postări publicate pe cele două rețele de socializare.

 

Vezi această postare pe Instagram

 

A free Europe is not a given but a choice, every day. 1️⃣ single day, 2️⃣ anniversaries. . 3️⃣0️⃣ years ago, the Baltic Way brought together around 2 million people from 🇱🇻 Latvia, 🇱🇹 Lithuania and 🇪🇪 Estonia standing for freedom, democracy, and human rights. On this day, they formed a human chain of 600 kilometres for the Baltic States’ independence. Ever since, it became an examplary model for democratic movements elsewhere in the world. . 8️⃣0️⃣ years ago, a dark chapter was opened in European history with the signature of the Molotov-Ribbentrop pact between Nazi Germany and the Soviet Union. On Europe-Wide Day of Remembrance for the victims of all totalitarian and authoritarian regimes, we must keep their memories alive to inspire and guide new generations in defending fundamental rights, the rule of law and democracy. . @EiropasKomisija @europoskomisija @euroopakomisjon #BalticWay30 #RemembranceDay #EUHistory #EU #EuropeanUnion #BalticWay #StrongerTogether #NeverForget #WeRemember #Peace

O postare distribuită de European Commission 🇪🇺 (@europeancommission) pe

La 80 de ani de la semnarea protocolului secret al pactului Ribbentrop-Molotov, în care era stipulat că Uniunea Sovietică şi Germania ”au discutat în deplină confidenţialitate chestiunea delimitării sferelor de interese de ambele părţi ale Europei de Est”, guvernul rus a decis să-l publice şi să fie expus de Arhiva Federală.

Tot cu această ocazie, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending