Connect with us

U.E.

Extinderea Uniunii Europene. Șase state balcanice ar putea participa anual la un summit alături de UE

Published

on

Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au propus ca Albania, Bosnia, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Kosovo să participe la reuniunile privind politicile UE înainte de aderarea lor efectivă la blocul comunitar, transmite luni Reuters, potrivit Agerpres.

Foto: ec.europa.eu

Comisia Europeană va prezenta marţi un plan ce include modul de aderare al Serbiei şi al Muntenegrului la forul comunitar până în 2025.

În prezent, 12 state membre ale UE – Austria, Cehia, Estonia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria – doresc să propună organizarea unui summit anual al UE cu liderii din Albania, Bosnia, Kosovo, Macedonia, Muntenegru şi Serbia, notează sursa citată.

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii. Bulgaria a adus pe agenda președinției sale a Consiliului UE problematica aderării la UE a Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Șeful guvernului de la Sofia a indicat că ”Balcanii sunt o construcție foarte fragilă și dacă încep să aibă probleme, dacă începe să devină o regiune instabilă, Europa va avea de suferit”, arătând că ”dacă nu îi ajutăm noi , Rusia, China, Arabia Saudită o vor face”. Pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali. Totodată, Bulgaria consideră că anul 2025 este un termen realist de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest care sunt pregătite.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a afirmat la începutul mandatului său, în anul 2014, că nu va exista nicio extindere spre Balcani în timpul mandatului său.

Serbia și Muntenegru au deschis deja negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Albania și Macendonia speră că vor reuși acest lucru în acest an, în eventualitatea în care Macedonia va reuși să rezolve disputa privind numele, diferend pe care îl are cu Grecia. Bosnia speră să obțină statutul de stat candidat, în vreme ce Kosovo, ultima din lista țărilor din Balcani care aspiră la statutul de membru al UE, intenționează să solicite în mod oficial să fie considerat drept candidat pentru aderarea la comunitatea europeană.

 

.

U.E.

UE a mediat la începutul acestei săptămâni a doua rundă de discuții trilaterale cu Moscova și Kievul privind viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina

Published

on

UE a mediat la începutul acestei săptămâni a doua rundă de discuții trilaterale, începute la jumătatea lunii iulie a anului trecut, cu Moscova și Kievul privind viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina, singura decizie fiind că părțile au convenit să se întâlnească din nou în mai, potrivit unui comunicat de presă care transmite declarația Comisarului european pentru Uniunea Energiei, Maroš Šefčovič, prezent la reuniune. La cea de-a doua rundă de discuții au participat și ministrul rus al energiei, Alexander Novak, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, precum și directorii executivi ai celor două companii implicate, Gazprom și Naftogaz.

Având în vedere că Rusia se află în conflict cu Kievul în regiunile separatiste din estul Ucrainei și Uniunea Europeană se bazează pe gazul rusesc pentru a-și alimenta industria, viitorul tranzitului de gaze – considerat de către Kiev ca un garant crucial al independenței sale față de Moscova – este un subiect complicat în diplomaţie.

Astfel, discuțiile de luni s-au axat pe tranzitul gazului rusesc prin Ucraina către Europa, care reprezintă aproximativ 3% din produsul intern brut ucrainean, și securitatea aprovizionării cu gaze în această iarnă. Pe parcursul întâlnirii s-a făcut bilanțul progreselor înregistrate până în prezent, acoperind toate domeniile cheie – cadrul legal pentru un viitor contract de tranzit; tarifele; separarea operatorului de transport și de sistem din Ucraina; și cerințele UE în materie de gaze, potrivit declarației oficiale ulterioare a lui Šefčovič.

Reuniunea s-a încheiat cu prezentarea unei propuneri din partea UE  pentru Rusia și Ucraina, care acoperă trei parametri principali ai unui viitor acord de tranzit, și anume durata, volumele și tarifele. Propunerea se referă însă și la alți parametri importanți, cum ar fi investițiile și întreținerea sistemului de gaze; cerinte legale; și cerințele tehnice.

Comisarul  european a ținut să menționeze în declarația sa că a apreciat prezența reprezentanților Rusiei și Ucrainei în contextul apropierii de expirarea contractului actual dintre cele două state estice, la finele lui 2019. 

De asemenea, Maroš Šefčovič a avut discuții bilaterale cu Rusia și, respectiv, cu Ucraina. 

În discuția cu partea rusă s-a atins problema sincronizării statelor baltice cu rețeaua electrică din Europa continentală, față de care Comisia Europeană rămâne pe deplin angajată să o realizeze până în 2025, fără niciun risc pentru Rusia și Belarus. În acest sens, Maroš Šefčovič declara că se pune un accent puternic pe cooperarea strânsă dintre operatorii de sisteme de transport dintre părțile implicate, urmând ca o întâlnire între aceștia să aibă loc vineri, 25 ianuarie. 

De cealaltă parte, Šefčovič a discutat cu reprezentanții ucraineni despre practica de unbundling – separarea furnizorilor de energie electrică de operatorii de rețea- și angajamentul Ucrainei de a o implementa, precum și despre cea mai recentă propunere a Naftogaz.

Rusia și Ucraina se vor întâlni pentru discuții suplimentare privind gazele în luna mai. Până atunci, activitatea va continua la nivelul experților de rang înalt, se arată în declarația lui Šefčovič.

Reprezentantul permanent al Rusiei la UE, Vladimir Chizhov, a declarat luni pentru agenția de presă rusă TASS că semnificația acestor negocieri este oarecum slăbită de faptul că alegerile prezidențiale vor avea loc în Ucraina la începutul primăverii (31 martie), în timp ce alegerile paneuropene din UE vor avea loc în mai 2019, ceea ce va avea ca rezultat schimbarea compoziției Comisiei Europene și schimbarea conducerii tuturor celorlalte instituții europene.

Dublarea planificată de către Rusia a capacității conductei Nord Stream de-a lungul Mării Baltice în Germania ar putea ajuta Moscova să evite exporturile prin Ucraina. Acest lucru ar nu i-ar mai permite guvernului de la Kiev să încaseze taxe de tranzit pe teritoriul Ucrainei. De altfel, compania ucraineană energetică de stat, Naftogaz, a acuzat Rusia de amânarea negocierilor pentru a-și construi cu prioritate conducta Nord Stream 2.

Cu toate acestea,Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este pregătită să-și păstreze tranzitul de gaze către Europa prin Ucraina odată cu expirarea contractului actual cu Kievul la 31 decembrie 2019, dacă livrările sunt viabile din punct de vedere economic, potrivit Euractiv

 

 

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul Economiei Niculae Bădălău în Comisia IMCO: Concret, obiectivele președinției vizează finalizarea trialog-urilor cu Parlamentul European pentru 3 dosare legislative

Published

on

În data de 22 ianuarie, la Bruxelles, Ministrul Economiei Niculae Bădălău a prezentat, în Comisia IMCO a Parlamentului European, prioritățile Președinției României la Consiliul Uniunii Europene  în domeniul Piața Internă. Ministrul Bădălău a arătat că acest domeniu constituie prioritate sectorială a Consiliului UE Competitivitate pe care îl va prezida în următoarele 6 luni și a subliniat importanța colaborării cu Comisia Europeană și cu Parlamentul European în acest domeniu, potrivit comunicatului oficial.

Pe durata Președinției rotative a Consiliului COMPET, acțiunile vor fi concentrate pe dosare legislative. “Concret, obiectivele noastre vizează finalizarea trialog-urilor cu Parlamentul European pentru 3 dosare legislative, respectiv cele referitoare la Platformele online, Supravegherea pieței și Programul privind Piața Unică, parte integrantă din Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027. Pentru dosarul legislativ care instituie Programul privind Piața Unică, abordarea generală parțială a fost obținută, sub Președinția Austriacă, în cadrul Consiliului UE Competitivitate din data de 29 noiembrie 2018 și suntem pregătiți să începem negocierile cu Parlamentul European.”, a declarat ministrul.

Totodată, Ministrul Economiei a anunțat că în luna iunie a acestui an va fi organizat la București Forumul Pieței Interne 2019, eveniment în cadrul căruia vor avea loc dezbateri despre perspectiva Pieței Interne post-2020.

„Prioritatea pe care o acordăm Pieței Interne se reflectă în acțiuni legislative și nonlegislative. Cu referire la acțiunile non-legislative, avem în vedere adoptarea unor concluzii tematice privind Piața Unică la reuniunea Consiliului UE Competitivitate din 27 mai 2019. Aceste concluzii vor ține cont de faptul că în context global, principala provocare a Pieței Interne UE o reprezintă adaptarea economiei la evoluția rapidă a tehnologiei digitale. În dezbaterile miniștrilor vor fi luate în considerare recentele studii și comunicări ale Comisiei Europene privind barierele care au mai rămas de pe Piața Internă europeană”, a declaratNiculae Bădălău.

Întreaga declarație a ministrului, aici.

Continue Reading

Andi-Lucian Cristea

Europarlamentarul Andi Cristea (PSD, S&D), vicepreședine al Comisiei Afaceri Externe a PE, reacție după demisia lui Wess Mitchell: Este o pierdere importantă, inclusiv pentru România

Published

on

Demisia lui Wess Mitchell, adjunctul secretarului de stat al SUA pentru Europa, este o pierdere importantă, inclusiv pentru România, a menționat europarlamentarul Andi Cristea (PSD, S&D), vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, în cadrul unui mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

”Ca bun cunoscător al provocărilor de securitate din regiune, Wess Mitchell a fost un susținător declarat al NATO și a practicat un dialog responsabil față de Uniunea Europeană. Este important ca România să rămână pe agenda externă a Statelor Unite în anii următori și să continuăm dialogul pe cooperarea economică, politică și de securitate”, a completat acesta.

Reacția sa survine în contextul în care Wess Mitchell, asistent al secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene și euroasiatice, a anunțat marți seara că demisionează, la doar 16 luni după ce acesta a preluat funcția.

”Întrucât administrația își încheie cel de-al doilea an de activitate, simt că am finalizat ceea ce am hotărât să fac când am acceptat această poziție“, a scris el, citând dezvoltarea unei strategii europene și ajutând tranziția de la fostul secretar de Stat Rex Tillerson către actualul șef al diplomației americane, Mike Pompeo.

Mitchell va părăsi poziția de asistent al secretarului de Stat american pentru afaceri europene şi eurasiatice la 15 februarie, potrivit sursei citate, rolul său urmând a fi preluat de către Elisabeth Millard, adjunctul său.

Continue Reading

Trending