Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

“Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

”România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Anterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în Marea Neagră este necesară pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importurile de gaze şi reprezintă o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, conform proiectului “Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050“, publicată de ministerul de resort.

Conform documentului, producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

“Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră. Aceasta este o condiţie sine-qua-non pentru a putea miza pe gazul natural în mixul energiei electrice, se menţionează în proiectul citat de Agerpres.

Potrivit documentului, resursele suplimentare de gaze naturale din zăcămintele onshore şi offshore sunt prevăzute în mixul energetic al României în toate scenariile, cu excepţia celui improbabil de menţinere îndelungată a preţurilor joase, care nu justifică o continuare a investiţiei.

Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră va avea o contribuţie majoră la asigurarea securităţii energetice a României, încheie sursa citată.

Subiectul zăcămintelor offshore din Marea Neagră au și o componentă politică importantă în plan național, regional, dar și din perspectiva relației strategice cu Statele Unite.

Președintele Klaus Iohannis urmează a fi primit pe 20 august la Casa Albă de omologul său american Donald Trump. Vizita, a doua în doi ani, survine în contextul marcării de către România a 30 de ani de la prăbușirea comunismului și a 15 ani de la aderarea la NATO, însă, potrivit Casei Albe, discuțiile celor doi lideri ”vor avea în prim-plan provocările în materie de securitate, dar și modalitățile de a duce mai departe, pe baze reciproc avantajoase, parteneriatul celor două țări în materie de comerț și energie”.

Discuțiile între cei doi șefi de stat vor apărea într-un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră.

Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

Mai mult, pe plan politic regional, guvernul Ungariei continuă să pună presiune publică asupra evoluțiilor cooperării româno-americane privind exploatarea gazelor din spațiul românesc al Mării Negre. Aflat recent la Washington, ministrul maghiar de externe a transmis că depinde de SUA și de aliații europeni ca Ungaria să importe gaz din România.

În primăvara acestui an, premierul Viktor Orban a discutat la Washington cu președintele Donald Trump problema gazelor din Marea Neagră, precizând că diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid.

Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.

Solicitările sale veneau după ce, la începutul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Anterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Pe șantierele gazoductului Ungheni-Chișinău au ajuns primele transporturi de conductă pentru firul linear, informează Ministerului Economiei într-o postare pe Facebook, în condițiile în care lucrările la această conductă de gaz au debutat în luna mai.

”Acest gazoduct este un proiect deosebit de important atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România și pentru securitatea energetică regională, pe care SNTGN Transgaz îl dezvoltă prin intermediul Vestmoldtransgaz”, scrie Ministerul Economiei pe pagina sa de Facebook.

În luna aprilie a acestui an au fost semnate de către Transgaz toate contractele necesare realizării conductei Ungheni-Chișinău, ordinul de începere a lucrărilor fiind emis la data de 2 mai 2019.

Realizarea proiectului Ungheni-Chișinău, un proiect de interes național în Republica Moldova, presupune construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 120 km, trei stații de predare a gazelor naturale (două în Chișinău și una în Ungheni) şi dotarea Centrului de dispecerat și dirijare de la Ghidighici.

Rețeaua de transport gaze naturale pe ruta Ungheni-Chișinău reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău.

Prima etapă, construcția gazoductului Iași-Ungheni, a fost finalizată în iulie 2014.

Potrivit estimărilor oferite de autorități încă de la debutul primelor lucrări, în 2013, gazoductul va putea transporta la capacitate maximă 1,5 miliarde metri cubi de gaze, mai mult decât cei 1,3 miliarde metri cubi de gaze ce reprezintă necesarul de consum al Republicii Moldova.