Preţul energiei electrice pe piaţa bursieră spot din România este, luni, cel mai mic din regiune, ţara noastră exportând peste 1.000 de MW, potrivit datelor Transelectrica şi OPCOM, relatate de Agerpres.

Astfel, în România, preţul energiei este de 31,52 euro pe MWh, în timp ce în Ungaria, Slovacia şi Cehia, preţul este acelaşi, respectiv 43,33 euro pe MWh.

Luni dimineaţă, principalele surse de producere a energiei în România erau cele regenerabile. La ora 7:30, energia hidro acoperea 42% din total, 8% sursele eoliene, 1,5% cele fotovolaice şi 0,5% biomasa.

Alte surse erau cărbune (22%), nuclear (21%) şi hidrocarburi (5%).

Consumul naţional era de 5.375 MW, unul relativ redus, fiind o zi liberă legal ca urmare a sărbătorii de Rusalii. Producţia se ridica la 6.530 MW, diferenţa de 1.159 MW fiind exportată.

România are ocazia de a deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, având în vedere zăcămintele din Marea Neagră, dacă Marea Britanie va părăsi Uniunea, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Anton Anton, în cadrul unei conferinţe de profil.

“Pentru România, gazul natural este o şansă enormă nu numai azi, iar ceea ce se întâmplă în ultima vreme şi ce se întâmplă în toată regiunea ne arată că harta gazelor naturale se rearanjează. Discutăm deja de noi resurse găsite în Marea Mediterană în apropierea Ciprului, Turciei, Iraelului, Egiptului, ceea ce ne arată că discutăm deja de altă zonă potenţială din care să aducem gaze”, a arătat Anton, citat de Agerpres.

Potrivit acestuia, gazele descoperite în Marea Neagră reprezintă o altă zonă potenţială de dezvoltare pentru regiunea în care ne aflăm. Ministrul s-a referit şi la recentele declaraţii ale ministrului maghiar de Externe, care, aflat în vizită în Statele Unite, i-a îndemnat pe americanii de la Exxon să înceapă producţia de gaze din Marea Neagră.

“Pentru România, gazele naturale reprezintă o şansă importantă de dezvoltare a comunităţilor locale, de revitalizare a industriei petrochimice şi de dezvoltare a economiei naţionale în ansamblul ei şi a zonei energetice bazate pe gaze naturale. În România, avem mai multe descoperiri, atât onshore, cât şi offshore. (…) “Resursele din Marea Neagră depăşesc cu mult necesarul României şi înseamnă o redesenare chiar şi a consumului din regiune. Toate aceste descoperiri ne determină să afirmăm că România devine un pol energetic important, mă feresc să spun hub că e foarte la modă şi toate ţările visează să fie hub de gaze, Bulgaria, Turcia, Ungaria. Noi nu vrem să fim hub de gaze, vrem să fim un pol şi un pod energetic, pentru că noi suntem o zonă de tranziţie. Toţi cei care au declarat că vor să fie hub nu au niciun strop de gaze în producţie”, a subliniat oficialul guvernamental.

Noile reglementări adoptate de autorităţile române în domeniul energiei riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta mari zăcăminte de gaze din Marea Neagră, punând în pericol venituri de miliarde de dolari şi anulând şansele de a contesta poziţia grupului rus Gazprom în regiune, transmite Reuters într-un amplu material dedicat acestei chestiuni și intitulat ”Proiectele României privind gazele din Marea Neagră atârnâ de un fir de ață”.

În materialul citat de Agerpres, analiștii contactați de Reuters avertizează că România riscă să amâne demararea proiectelor offshore, ceea ce ar face jocul Rusiei, care a reuşit să blocheze Ucraina să îşi exploreze resursele sale din Marea Neagră prin ocuparea peninsulei Crimeea.

“Amânarea nu este benefică pentru nimeni, nici pentru stat, nici pentru consumatori, economie sau investitori. Singurul câştigător este Gazprom, singurul furnizor de gaze din regiune” a declarat Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte şi fost ministrul al Energiei.

Potrivit Deloitte, resursele de gaze din Marea Neagră oferă României posibilitatea de a contesta poziţia dominantă de care se bucură Gazprom pe piaţa din Europa Centrală şi de Est, să diversifice livrările de gaze naturale şi să aducă Guvernului român venituri de 26 de miliarde de dolari până în 2040. De asemenea, analiştii de la BP (British Petroleum, n.r.) estimează că rezervele de gaze offshore ale României sunt de 200 miliarde metri cubi, în timp ce Rusia are rezerve dovedite de 35.000 de miliarde metri cubi. Deşi consumul anual al Germaniei ar goli rezervele de gaze offshore ale României în doi ani, acestea ar putea acoperi timp de şase ani cererea combinată a României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Republicii Moldova.

Încă de anul trecut, evoluția situației în privința zăcămintelor de gaz din Marea Neagră a stagnat. Practic, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Citiți și În timp ce ExxonMobil și OMV Petrom solicită o legislație stabilă în România, Ungaria face apel la Statele Unite să sprijine exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră

Mai mult, la începutul lui 2019, compania americană ExxonMobil a condiționat România de existența unei legislații stabile și a infrastructurii pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. La scurt timp, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

Cele două decizii au o pondere majoră în condițiile în care, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

În acest climat, singura companie care și-a anunțat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră este Black Sea Oil & Gas, o companie deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.