Connect with us

U.E.

Familiile jurnaliștilor maltez și slovac, asasinați pentru anchetele anticorupție, cer Consiliului UE să o numească pe Kovesi procuror-șef al Parchetului European

Published

on

Familiile jurnaliștilor maltez, Daphne Caruana Galizia, și slovac, Jan Kuciak, uciși fiindcă dezvăluiau acte de corupție, cere Consiliului Uniunii Europene să o numească pe Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al Parchetului European, despre care spun că este candidatul cel mai curajos și remarcabil pentru acest post.

În octombrie 2017, Daphne Caruana Galizia, cel mai cunoscut jurnalist de investigaţii din Malta, a fost ucisă într-un atentat cu bombă plasată sub maşina sa. În februarie 2018, jurnalistul slovac de investigaţii Jan Kuciak a fost împuşcat în cap în locuinţa sa.

Familiile celor doi au trimis o scrisoare secretarului general al Consiliului UE, comisarului european pentru Justiție, Vera Jourova și celor trei reprezentanți ai Parlamentului European în negocierile cu Consiliul pentru procurorul european. Scrisoarea a fost publicată de eurodeputatul Cristian Preda.

”Colapsul statului de drept în țările noastre, Malta și Slovacia, a condus la uciderea unor membri ai familiilor noastre, Daphne Caruana Galizia și Ján Kuciak. (…) Cere Consiliului să aleagă cel mai curajos și mai distins candidat pentru această funcție, o femeie făcută din același aluat ca Daphne și Ján: Laura Codruța Kövesi”, se arată în scrisoarea semnată de Jozef Kuciak și familia sa, Peter, Matthew, Andrew și Paul Caruana Galizia.

VIDEO

”Doamna Kövesi este cel mai calificat candidat și s-a arătat dispusă să pună sub acuzare atunci când toate celelalte instituții dintr-un stat membru nu au reușit să acționeze, un test la care niciun alt candidat nu a fost supus, cu atât mai puțin să-l treacă. UE nu mai poate presupune că statele membre vor garanta domnia legii și vor lupta împotriva corupției de bună voie”, se mai arată în scrisoare.

Autorii îi amintesc secretarului general al Consiliului UE că de Ziua internaţională a încheierii impunităţii pentru crimele împotriva jurnaliştilor instituţia pe care o reprezintă a afirmat că impunitatea care se manifestă prea des în cazul atacurilor asupra presei încurajează noi violenţe împotriva jurnaliştilor. Dar, observă ei, este vorba şi despre un eşec de a urmări în justiţie infracţiunile pe care jurnaliştii le expun care, la rândul său, duce la un eşec în a preveni uciderea lor.

”În numirea primului şef al EPPO, Consiliul trebuie să facă acum o alegere care să dea semnificaţie declaraţiei sale sau să şi-o retragă. Facem apel la Consiliu să aleagă cea mai curajoasă şi cea mai eminentă candidată pentru această funcţie, o femeie făcută din acelaşi aluat ca Daphne şi Jan: Laura Codruţa Kovesi”, se menţionează în scrisoare. Potrivit textului citat, Laura Codruţa Kovesi ”este candidatul cel mai calificat şi s-a arătat dispusă să treacă la inculpări când toate celelalte instituţii dintr-un stat membru au eşuat, un test la care niciun alt candidat nu a fost supus, darămite să-l fi trecut”.

Amintim faptul că cea de-a treia rundă de negocieri dintre Consiliul UE și Parlamentul European privind numirea primului procuror-șef al Parachetului European s-a încheiat fără niciun rezultat.

”După cea de-a treia rundă de negocieri cu delegația Consiliului, regretăm profund situația actuală de blocaj, care împiedică cele două instituții să numească procurorul-șef al Parchetului European”, a declarat Claude Moraes (S&D, Regatul Unit), președinte al Comisiei pentru libertăți civile. “Procurorul-șef va juca un rol cheie în punerea în practică a Parchetului European, instituție care va contribui la combaterea infracțiunilor împotriva bugetului UE”, a concluzionat acesta, potrivit unui comunicat al Comisiei LIBE.

”Opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scot în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European. Hărțuirea din partea guvernului român a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, a spus Judith Sargentini, vicepreședintele Comisiei LIBE.

”Spre deosebire de Consiliu, Parlamentul a organizat audierile tuturor celor trei candidați selectați. Dna. Kövesi este de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post. Nu putem accepta faptul că Consiliul cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab. Deoarece regulamentul Parchetului European a fost slăbit în timpul negocierilor, este esențial ca Parlamentul să aleagă un candidat care să facă instituția puternică și credibilă “, a declarat joi Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președinta comisiei pentru control bugetar a Parlamentului, în urma celei de-a treia runde de negocieri. ”Vorbim și despre o femeie, iar Parlamentul tocmai a cerut Consiliului să respecte principiul echilibrului de gen. În plus, România nu deține în prezent niciun post cheie în UE”, a adăugat ea.

La scrut timp, Consiliul UE a transmis printr-un comunciat că preferința lor nu s-a schimbat, candidatul francez Jean-Francois Bohnert rămânând alegerea statelor membre pentru funcția în cauză.

Consiliul ,,consideră că EPPO are nevoie de un profesionist cu experiență și independent, care să poată pune pe picioare EPPO încă de la început”. În comunicat se mai precizează că ,,funcția primului procuror șef al UE pe parcursul celor 7 ani de mandat va consta, în special, în construirea structurii administrative și operaționale a biroului și în stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis merge joi și vineri la Consiliul European, o reuniune crucială dedicată aprobării Agendei Strategice și numirilor în fruntea instituțiilor UE

Published

on

© Council of the European Union/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi şi vineri, la reuniune crucială a Consiliului European de la Bruxelles, summit dedicat deopotrivă numirilor pentru pozițiile de conducere ale instituțiilor UE și adoptării noii Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, document pregătit inclusiv la Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019. Summitul din 20-21 iunie va fi și ultima reuniune formală a liderilor europeni în timpul președinției României la Consiliul UE.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, la finalul celor şase luni în care România a deţinut Preşedinţia rotativa a Consiliului Uniunii Europene, şeful statului va face o prezentare a rezultatelor obţinute în implementarea obiectivelor stabilite de către Consiliul European.

La reuniune, subiectele aflate pe agenda de discuţii se referă, în principal, la aspecte legate de numirile pentru posturile de conducere în instituţiile europene pentru noul ciclu instituţional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, viitorul buget multianual al Uniunii, combaterea schimbărilor climatice, precum şi relaţiile externe.

Subiectul delicat al summitului va fi cel al negocierilor privind numirile în pozițiile de top la nivel european. Un compromis, deși dezirabil, este greu de anticipat după ce liderii UE și familiile lor politice nu au dat semnale să se înțeleagă asupra unei distribuții a acestor poziții în rândul celor mai importante forțe politice europene – PPE, S&D și noul Renew Europe. Reamintim că la summitul informal din 28 mai, șefii de stat sau de guvern l-au mandatat pe președintele Consiliului European Donald Tusk să demara discuții politice și instituționale pentru ”un pachet de patru nume” vizând funcțiile de președinți ai Comisiei Europene, Consiliul European, Parlamentului European și poziția de Înalt Reprezentant și ținând cont de un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică. În context, Financial Times a scris și că președintele Klaus Iohannis se află pe o listă restrânsă de lideri favoriți să îi succeadă lui Donald Tusk și să devină următorul președinte al Consiliului European, instituția care reunește șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană.

De la Sibiu la Bruxelles: Liderii UE vor adopta Agenda Strategică a Uniunii

Liderii europeni urmează să aprobe Agenda Strategică a Uniunii pentru următorul ciclu instituţional, 2019-2024. Documentul oferă cadrul şi orientările generale pentru ghidarea funcţionării instituţiilor europene, precum şi pentru conturarea unui răspuns consolidat al Uniunii în noul context internaţional.

“Preşedintele României va sublinia că statele membre trebuie să rămână unite în eforturile de adoptare şi implementare a Agendei Strategice, aşa cum este reflectat în cele 10 angajamente din Declaraţia de la Sibiu”, arată Administraţia Prezidenţială.

La 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Citiți și ”Suntem deja parte a istoriei președințiilor UE”: 10 acorduri din 37 de propuneri ale Comisiei Europene privind viitorul buget european, moștenirea pe care prima președinție română o lasă Uniunii Europene

În ceea ce priveşte Cadrul Financiar Multianual post 2020, liderii europeni vor discuta despre calendarul şi etapele viitoare de parcurs în procesul de adoptare a viitorului buget al Uniunii. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis va face o evaluare a progreselor obţinute de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene în acest domeniu, exprimând speranţa că eforturile semnificative depuse de ţara noastră vor contribui la obţinerea, în timp util, a unui viitor acord.

“Cu privire la relaţiile externe, Preşedintele României va arăta că ţara noastră sprijină ferm continuarea şi consolidarea angajamentului Uniunii în cadrul Parteneriatului Estic, un parteneriat de importanţă strategică pentru Uniunea Europeană”, mai precizează sursa citată.

De asemenea, la reuniunea Consiliului European vor fi abordate propunerile de recomandări specifice de ţară pentru anul 2019 elaborate de Comisia Europeană, recomandări ce urmează să fie adoptate în cursul lunii iulie.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta şi ultimele evoluţii în procesul privind retragerea Marii Britanii din UE.

Vineri, preşedintele Iohannis va participa şi la Summitul EURO+, în format extins.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Andrus Ansip anunță că renunță la mandatul de comisar european pentru a-l prelua pe cel de europarlamentar: A fost o onoare să servesc Europa în Echipa Juncker

Published

on

©Euroopa Komisjon Tln/ Twitter

Vicepreședintele Andrus Ansip (Estonia), comisarul european pentru piața unică digitală, a anunțat că renunță la postul din Executivul european pentru a-și prelua mandatul de europarlamentar.

”A fost o onoare să servesc Europa în Echipa Juncker și sunt recunoscător pentru această oportunitate”, a scris Ansip în scrisoarea de demisie înaintată președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, datată cu 14 iunie, informează Politico Europe.


”Sunt foarte mulțumit că împreună am reușit să construim Piața Unică Digitală, care, fără îndoială, a fost unul dintre succesele Comisiei dumneavoastră (n.r. Juncker)”, a completat Andrus Ansip.

Partidul Reformei, din care politicianul estonian face parte, este membru al noului grup din Parlamentul European, Renew Europe, format din partidul președintelui francez, Emmanuel Macron, ”En Marche!”, ALDE și Alianța USR-PLUS.

”Sper să continui să lucrez în folosul tuturor europenilor în noua mea capacitate”, a scris estonianul în scrisoare. 

Ansip are șanse reduse pentru a fi nominalizat din nou de guvernul estonian pentru funcția de comisar european, având în vedere că partidul din care face parte nu este membru al coaliției de guvernare.

De altfel, Tallinnn a anunțat deja că Kadri Simson ar putea fi succesorul lui Andrus Ansip în noua Comisie Europeană. Simson a primit deja aprobarea din partea guvernului la începutul acestei luni și ar putea fi cel care îl va înlocui pe Ansip și în perioada intermatului până ce noul Executiv european își va prelua oficial mandatul, la începutul lunii noiembrie.

Amitim că cinci comisari ai Comisiei Juncker – comisarul României pentru politică regională, Corina Crețu, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (Olanda), vicepreședinții Andrus Ansip (Estonia), comisarul european pentru piața unică digitală, și Valdis Dombrovskis (Letonia), comisarul pentru Moneda euro și dialog social, și Mariya Gabriel, responsabilă pentru economia și societatea digitale – au fost aleși deputați europeni în urma scrutinului din 26 mai.

Comisarul european Mariya Gabriel a anunțat deja că renunță la fotoliul de europarlamentar, câștigat în urma alegerilor europene pe 26 mai, pentru a-și duce la final mandatul de comisar, care se încheie la 31 octombrie.

Gabriel, care a deschis lista partidului GERB, formațiunea premierului Boiko Borissov afiliată Partidului Popular European (PPE) care a obținut 32.8% dintre sufragii, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, va fi înlocuită în Parlamentul European de Lilyana Pavlova, fost ministru pentru pregătirea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Cel mai probabil, Mariya Gabriel va fi din nou propusă pentru funcția de comisar din partea Bulgariei.

Și comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, proaspăt realeasă membru al Parlamentului European din partea formațiunii Pro România, va demisiona din funcția de comisar european la data de 1 iulie, decizie de care l-a informat pe președintele Klaus Iohannis, precizând că ”Guvernul României nu s-a decis în legătură cu nominalizarea Comisarului European din viitoarea componență a Executivului european”.

Ceilalți doi comisarul, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (Olanda), și comisarul pentru Moneda euro și dialog digital, Valdis Dombrovskis au termen până la începutul lunii iulie, când are lor prima sesiune plenară a Parlamentului European, să se gândească dacă își păstrează postul de comisar european sau preiau mandatul de europarlamentar. Deținerea ambelor funcții este incopatibilă cu legislația europeană.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag pe 2 iunie că dorește să lase vacante până la 1 noiembrie posturile comisarilor care au fost aleși europarlamentari și vor merge în Parlamentul European cu scopul de a evita un cost superior.

Mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 1 noiembrie, iar fiecare din cele 28 de state membre, inclusiv Regatul Unit, care este încă membru al Uniunii Europene, are dreptul să aibă un comisar în executivul european. ”Fiecare stat membru vizat are deci dreptul de a desemna un nou comisar pentru cele patru luni restante. Aceasta ar costa contribuabilul european 1 milion de euro drept cheltuieli de instalare şi de personal şi pentru indemnizaţia de retragere”, a explicat Jean-Claude Juncker.

”Orice comisar are dreptul la aceasta, oricât a durat mandatul său şi pentru că statele membre au decis astfel. Cât despre mine, încerc să împiedic aceasta”, a adăugat el.

Juncker propune ca atribuţiile comisarilor care pleacă să fie preluate timp de patru luni de către comisarii rămaşi. ”Niciun cetăţean nu ar înţelege că şefii de guvern insistă pentru a-i înlocui” în pofida acestor costuri, a afirmat şeful Comisiei Europene.

Jean-Claude Juncker a reiterat astfel pledoaria pentru reducerea numărului de comisari. ”Nu este destulă muncă pentru a ocupa 28 de comisari toată ziua. De aceea am reorganizat Comisia, am numit vicepreşedinţi şi am redus mult numărul portofoliilor. Atâta vreme cât statele membre nu vor reuşi să se pună de acord asupra unei diminuări a numărului comisarilor, succesorul meu va trebui să gestioneze lucrurile în acelaşi mod”, a precizat președintele Comisiei Europene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE semnează un acord cu Organizația Mondială a Sănătății pentru o contribuție de 102 milioane de euro pentru investiții în sistemele de sănătate din peste 80 de țări la nivel global

Published

on

UE va semna astăzi un acord cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind o contribuție de 102 milioane euro , la Zilele europene ale dezvoltării de la Bruxelles. UE va investi în construirea sistemelor de sănătate pentru a oferi servicii de calitate în mai mult de 80 de țări din Africa, Caraibe, Pacific și Asia, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Programul ,,Consolidarea sistemelor de sănătate pentru programul de parteneriat privind acoperirea universală a sănătății” lansat astăzi va beneficia pe termen mai lung de o contribuție globală a UE de 118 milioane de euro dintr-un buget total de 123 milioane de euro. Contribuția UE va consolida cooperarea OMS cu guvernele și părțile interesate pentru a construi sisteme de sănătate care să ofere tuturor servicii calitative de sănătate. 

,,Prin această contribuție de 102 de milioane de euro, dorim să oferim un impuls real obiectivului ambițios al Acoperirii universale a sănătății pentru toți până în 2030. Această inițiativă confirmă rolul de lider al Uniunii Europene în punerea în practică a acestor principii universale și consolidarea parteneriatului cu Organizația Mondială a Sănătății “, a declarat comisarul pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională, Neven Mimica.

La rândul său, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat:

,,OMS nu are o prioritate mai mare decat acoperirea universală a sănătății. Nu numai că îmbunătățește sănătatea, ci ajută la reducerea sărăciei, la creșterea economică incluzivă și la promovarea egalității de gen. Mulțumesc Uniunii Europene pentru sprijinul său financiar generos pentru promovarea Acoperirii universale a sănătății în întreaga lume prin Parteneriatul privind acoperirea universală a sănătății (UHC), UE-OMS”. 

Contribuția financiară a UE va:

  • ajuta OMS să consolideze capacitățile naționale și regionale în ceea ce privește componentele principale ale sistemului de sănătate, precum și guvernanța, planificarea strategică și dialogul politic în acest domeniu;
  • facilita accesul la medicamente și produse de sănătate;
  • îmbunătățiți forța de muncă în domeniul sănătății, finanțarea pentru sănătate, informațiile despre sănătate și stil de viață sănătos și furnizarea de servicii.

În plus, acest program va acorda o atenție deosebită abordării bolilor netransmisibile, care reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătate și o preocupare majoră la nivel mondial.

Noul program lansat astăzi se bazează pe actualul program de succes al UE cu OMS, “Parteneriatul UHC”, lansat în 2011 și care s-au alăturat și au contribuit financiar Luxemburg, Irlanda, Franța, Japonia și recent Regatul Unit și Coreea de Sud.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending