Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Fantomele Primului Război Mondial bântuie Parlamentul European

Published

on

Robert LUPIȚU

 

Ultima sesiune plenară a Parlamentului European dinaintea alegerilor din 22-25 mai a cuprins în programul său și comemorarea a 100 de ani de la declanșarea primei conflagrații mondiale. Manifestația a fost cu atât mai importantă cu cât Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu euroscepticism nuanțat de grupări extremiste, iar în vecinătatea sa un fenomen periculos  se dezvoltă pe seama unei Rusii imprevizibile care a încălcat orice normă internațională anexând Crimeea.

razboi mondial IDeși Primul Război Mondial a început pe 28 iulie 1914 când Austro-Ungaria a atacat Serbia ca urmare a asasinatului arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo pe 28 iunie același an, PE a hotărât comemorarea unui veac de la primul conflict mondial desfășurat pe bătrânul continent la sesiunea din 14-17 aprilie. Motivele? În primul rând, reuniunea PE de la Strasbourg a fost ultima în actuala formulă a euro-deputaților, iar un astfel de moment ce rememorează trecutul tragic și indezirabil al Europei nu putea fi uitat. Dincolo de latura diacronică, această comemorare vine într-un moment în care la porțile Uniunii au loc fenomene care reamintesc de epoca premergătoare războiului. Desigur, realitățile celor două perioade sunt contrastante: acum 100 de ani asistam la declinul imperiilor dinastice europene, în vreme ce acum discutăm despre o Europă a popoarelor și a națiunilor, o Uniune a cetățenilor și a statelor membre. Cu toate acestea, evenimentele din ultima jumătate de an din răsăritul Europei ne înfricoșează dacă ne gândim la posibilitatea declanșării unui conflict asemenea  conflagrațiilor primei jumătăți a veacului al XX-lea. Ne aflăm la a doua generație care nu a cunoscut ororile unui război mondial, iar această realitate trebuie să rămână în acest fel.

Europa a fost un continent secătuit de războaie între marile puteri și mirajul pentru influență al unor personaje precum Napoleon, Hitler sau Stalin, însă începând cu anii `50, construcția demarată în vestul continentului a arătat o altă față a civilizației și culturii europene, una a dialogului, a echilibrului, a cooperării și a solidarității. În acest sens, declarațiile din Parlamentul European din data de 16 aprilie a principalilor politicieni din UE au urmărit să sublinieze importanța construcției europene, una aparte în domeniul relațiilor internaționale și să arate că drumul pe care înaintașii lor l-au îmbrățișat acum mai bine de 60 de ani este cel care trebuie urmat.

Printre membrii PE care au luat cuvântul în plen în cadrul acestei comemorări s-au numărat Martin Schulz, președintele Parlamentului, Joseph Daul, președintele grupului PPE, Guy Verhofstadt, liderul ALDE și candidat la președinția Comisiei Europene, Hannes Swoboda, liderul grupului S&D în PE, dar și actualul președinte al Comisiei, Jose Manuel Barroso. De asemenea, au mai luat cuvântul ministrul grec de externe, Evangelos Venizelos, care a vorbit în numele Consiliului de Miniștri, Daniel Cohn-Bendit din partea Verzilor, Martin Callanan din partea CRE din Regatul Unit, Gabriele Zimmer din partea GUE/NGL, neafiliatul olandez Daniel Van der Stoep și deja celebrul Nigel Farage.

Discursurile acestora au fost axate pe importanța faptului că Europa trebuie să re-conștientizeze greșelile trecutului și au reamintit importanța stabilității și a prosperității.

european parliam

 

Extras din cele mai importante declarații

„Primul război mondial a fost prima mare confruntare a secolului al XX-lea iar cel mai important în acest moment este cooperarea popoarelor dincolo de frontiere”.

(Martin Schulz, Președintele PE)

UE trebuie să ofere moduri și mijloace de evitare a perversității naționalismului, păstrând cultura diferitelor state. Criza din Est este un contrast între o Europă modernă, deschisă și democratică și vechiul concept al unei Europe care continuă să gândească și să acționeze în funcție de putere, sferă de influență și logica diviziunii și cuceririi”.

(Jose Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene)

„Aniversarea găsește Europa confruntându-se din nou cu situații care testează prezența sa politică la nivel internațional, de la Siria la Libia și de la Iran la Ucraina. Memoria istorică trebuie să fie la baza marilor inițiative politice necesare în UE”.

(Evangelos Venizelos, ministrul de externe elen, din partea Consiliului)

„Dacă Europa ar ceda populismului și euroscepticismului, ne-am deplasa înapoi în timp. Ar fi o întoarce la haos și război în Europa”.

(Joseph Daul, președintele grupului PPE)

„Naționalismul ne poate distruge pacea socială, siguranța, prosperitatea și influența internațională”.

(Hannes Swoboda, liderul grupului S&D în PE)

„Să fim sinceri: nu vom convinge generația tânără doar arătându-le trecutul oribil și distant. Trebuie să le explicăm că integrarea europeană este un instrument pentru un viitor mai bun”

(Guy Verhofstadt, liderul ALDE și candidat pentru președinția Comisiei Europene)

„PE trebuie să apere interesele comunității și să lase în urmă interesele naționale. Federalismul european este cheia pentru viitorul scenei globale”.

(Daniel Cohn-Bendit, Verzi, Franța)

 „Nu toate țările au primit lecția primului Război Mondial și ele încă se mai bazează pe amenințări și forță militară”.

(Martin Callanan, CRE, Regatul Unit)

„UE nu va mai susține niciodată războiul, că pacea este fragilă și nu poate fi tratată cu ușurință în Europa”.

(Gabriele Zimmer, GUE/NGL, Germania)

„Parlamentul European are aceleași obiective ca liderii care au pierdut controlul în războaiele mondiale: să creeze un stat cât de puternic posibil pe continentul european. Sunt alegători care vor spune clar pe 22 mai că se opun ocupării nedrepte și dictatoriale a statelor lor naționale”.

(Daniel Van der Stoep, NI, Olanda)

„Ideea că războiul a izbucnit din cauza statelor națiune și că din această cauză acestea trebuie abolite este un neadevăr potențial periculos”.

(Nigel Farage, EFD, Regatul Unit)

Amintirea celor 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial constituie o dovadă că Europa nu a uitat acest pasaj întunecat din istoria sa și că este dispusă să învețe din greșelile trecutului. Cu toate acestea, renașterea naționalismului pe fondul unor viziuni extremiste nu face altceva decât să pericliteze proiectul european, iar evenimentelor din est, Uniunea și statele membre trebuie să le răspundă corespunzător pentru a nu fi nevoită să comemoreze peste ani un alt conflict de tipul celor două conflagrații mondiale.

 

 

 

 

 

 

.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending