Ambasada Italiei, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale din România și cu contribuția companiei Adecco, a organizat joi, 3 aprilie, la București, conferința „Îmbunătățirea calității ocupării forței de muncă prin valorificarea competențelor și colaborarea globală: o provocare pentru companiile italiene din România – Experiențe și bune practici în conformitate cu standardele OCDE”, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Conferința a reunit reprezentanți ai instituțiilor publice române, experți din domeniu, asociații profesionale și reprezentanți ai principalelor companii italiene și internaționale active în România. În centrul dezbaterii s-a aflat scenariul din ce în ce mai complex al unei piețe a muncii care necesită, atât la nivel european, cât și la nivelul statelor membre, noi investiții în formarea continuă și dezvoltarea de parteneriate public-private.

© Ambasciata d’Italia in Romania

La conferință au luat cuvântul Simona Bucura-Oprescu, Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale al României; Alfredo Durante Mangoni, Ambasadorul Italiei în România; Luca Niculescu, Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Externe și Coordonator Național pentru procesul de aderare a României la OCDE; Stefano Scarpetta, Director general pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale al OCDE; Mario Nava, Director general pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune al Comisiei Europene (prin mesaj video); Massimo Temussi, Director general pentru politici active de ocupare a forței de muncă, servicii de ocupare a forței de muncă și stimulente al Ministerului italian al Muncii și Politicilor Sociale; Francesco Zacchetti, fondator și membru al Consiliului Director al Asociației Furnizorilor de Servicii de Resurse Umane (AFSRU) și Country Manager Adecco România; Cosmin Boiangiu, Director executiv al Autorității Europene pentru Ocuparea Forței de Muncă (EAL); Robert Santa, Head of Research la Rethink România; Emilia Botezan, Şef al Compartimentului de Relații Externe şi Investitori al Municipalității Cluj-Napoca; Roberto Musneci, Președintele Camerei de Comerț Italiene pentru România (CCIpR); Alessio Cioni, Director general și Administrator delegat al Intesa Sanpaolo Bank România; Giulio Bertola, Președintele Confindustria România.

© Ambasciata d’Italia in Romania

„În România, ca și în Italia, formarea și competentele forței de muncă reprezintă una dintre principalele provocări care trebuie abordate pentru a consolida competitivitatea și creșterea sustenabilă a mediului de afaceri. Prin această conferință dorim să acoperim o lacună în activitățile de diplomație publică ale Ambasadei și să oferim instituțiilor române, dar și companiilor noastre investitoare și companiilor internaționale care activează în România, o contribuție concretă la o dezbatere deja inevitabilă, continuând astfel sprijinul italian pentru aderarea României la OCDE”, a subliniat ambasadorul Durante Mangoni în discursul său de deschidere.

Scopul ambițios al conferinței, a continuat Ambasadorul, a fost aceea de a oferi un aport concret de idei pentru dezvoltarea unor politici în acord cu principiile Union of Skills lansate în luna martie de Vicepreședintele Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. O provocare comună pentru ambele țări, care pot beneficia din plin de nivelul de excepție atins de parteneriatul economic bilateral italo-român.

© Ambasciata d’Italia in Romania

„Companiile italiene din România contribuie semnificativ la dezvoltarea pieței muncii. În acest context, colaborarea dintre mediul privat și autorități este vitală pentru a asigura o pregătire profesională adecvată și pentru a reduce decalajul dintre nevoile angajatorilor și competențele disponibile”, a subliniat doamna ministru Bucura-Oprescu în salutul său. „România are un potențial imens, atât prin noile generații de tineri talentați, cât și prin posibilitatea de a investi în dezvoltarea continuă a celor deja angajați. Cu toate acestea, este evident că sectoare cheie precum IT, ingineria, sănătatea și serviciile se confruntă cu un deficit de competențe specifice. De aceea, este important să adaptăm formarea profesională la cerințele pieței muncii globale și la meseriile viitorului.”

© Ambasciata d’Italia in Romania

Secretarul de Stat Niculescu a reamintit progresele semnificative înregistrate de România de la începutul procesului de aderare pe o temă fundamentală pentru întreaga Europă, cea a muncii. În acest sens, conferința a oferit prilejul pentru o discuție amplă interpretată în spiritul OCDE, reunind la București reprezentanți ai Organizației și ai Autorității Europene a Muncii.

În discursul de deschidere al conferinței, directorul Stefano Scarpetta a oferit o perspectivă asupra progreselor semnificative pe care România le-a înregistrat în ultimii 30 de ani, dar și asupra provocărilor care rămân actuale pentru a finaliza traseul de convergență cu nivelurile de ocupare a forței de muncă și de formare profesională din țările OCDE. Transformările profunde cauzate de tranziția digitală și ecologică, prezența tot mai granulară a inteligenței artificiale și îmbătrânirea progresivă a populației active impun necesitatea și urgența unor măsuri suplimentare pentru intrarea tinerilor și a femeilor pe piața muncii. În mod similar, consolidarea serviciilor de ocupare a forței de muncă, inclusiv a parteneriatelor public-privat, și formarea continuă a adulților rămân esențiale pentru facilitarea tranziției forței de muncă către competențele impuse de o piață în schimbare.

Pornind de la raport, experții și reprezentanții instituționali care au intervenit în cele două paneluri au aprofundat temele zilei, formulând propuneri și împărtășind experiențe cu privire la proiecte italiene și europene. Directorul Massimo Temussi, de exemplu, de la Ministerul italian al Muncii, a prezentat un proiect în curs de dezvoltare între OCDE și Italia, care vizează consolidarea parteneriatelor public-privat în furnizarea de servicii de ocupare a forței de muncă în Italia, și care poate oferi referințe utile și pentru România.

În discursul său de încheiere, Directorul general al Comisiei Europene, Mario Nava, a reamintit că piața europeană a muncii va pierde un milion de lucrători pe an până în 2050, ceea ce va avea un impact negativ asupra investițiilor tehnologice și a competitivității. Pentru a răspunde acestor provocări, Uniunea Europeană a lansat Union of Skills, o nouă inițiativă pentru următorii cinci ani. O guvernanță puternică, îmbunătățirea educației și a atractivității formării profesionale pentru tineri și adulți, precum și consolidarea serviciilor de ocupare a forței de muncă se află în centrul strategiei.

În acest context, conferința a evidențiat dialogul amplu și structurat care are loc între sistemele economice și instituționale din Italia și România, din dorința comună de a pregăti companiile italiene și române pentru provocările transformării în plină desfășurare.

S-a lansat Edge Institute, un Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală. 

Într-un context global în care tehnologia redefinește modelele economice și administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital. Lipsa semnificativă a competențelor digitale ale populației, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat și administrația publică, reprezintă azi principala provocare în domeniu, se transmite într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro

„Digitalizarea nu mai este doar o tendință, ci o componentă esențială a progresului economic și administrativ. Edge Institute își asumă rolul de facilitator al acestei transformări, reunind expertiză din mediul privat, academic și administrativ pentru a oferi soluții viabile și direcții strategice clare”, transmite Think Tankul.

Misiunea institutului este de a sprijini tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene în “Decada Digitală”/DESI, un program care măsoară anual gradul de digitalizare al statelor membre.

Digitalizarea trebuie să fie despre cetățeni, nu doar despre tehnologie

„Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică. Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă. Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani.”, declară Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute.

Lideri în tehnologie, economie și inovație, uniți pentru digitalizarea României

Boardul Edge Institute reunește experți din diverse domenii, printre care Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Dragoș Stanca (antreprenor tech, investitor în digital media și web3, fondator UPGRADE 100), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Președinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu (Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniș (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română) și Victor Guzun (consultant în transformare digitală și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia). Acești profesioniști vor contribui la misiunea institutului de a accelera digitalizarea României, combinând expertiza din tehnologie, economie, banking și media.

Românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică

Un studiu amplu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare. 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep că ritmul digitalizării este unul prea lent în administrația publică, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului. În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte. La polul opus, administrația publică și competențele digitale ale populației necesită îmbunătățiri, subliniind importanța unor investiții în educație digitală și modernizarea serviciilor statului.

Digitalizarea – între oportunități și temeri

Deși românii își doresc servicii publice digitale mai eficiente, există și îngrijorări semnificative. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor.

Principalele bariere în calea digitalizării

Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice.

Utilizarea internetului: informare, divertisment și servicii, dar mai puțin educație

Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online.

Educația digitală: dorință de învățare, dar preferință pentru instruirea fizică

Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. Românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităților digitale și mai puțin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situația de a interacționa cu tehnologia. În plus, preferința pentru cursurile de îmbunătățire a cunoștințelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință.

Digitalizarea administrației publice – prioritatea principală pentru cetățeni

Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor și impozitelor (45%), urmată de obținerea actelor personale (37%) și programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la rețete, adeverințe și trimiteri medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale.
Prioritățile Edge Institute

Pentru ca digitalizarea să aibă un impact real, aceasta trebuie privită ca un proces integrat și sustenabil. Edge Institute identifică câteva direcții strategice: creșterea nivelului de educație digitală, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.

34 de microbuze școlare electrice ultramoderne, achiziționate de Consiliul Județean cu fonduri europene pentru comunele clujene au sosit înainte de termenul stipulat în contract.

”Marcăm azi o etapă deosebit de importantă pentru comunitățile clujene și, în special, pentru elevi. Vehiculele moderne destinate transportului școlar, care au fost livrate înaintea termenului stipulat în contract, contribuie substanțial la facilitarea accesului tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație. În completarea acestor 34, alte 25 de microbuze urmează să ajungă în județ, ca urmare a proiectelor din fonduri nerambursabile derulate de Consiliul Județean, în valoare totală de 61 milioane de lei. În final, toate comunele clujene vor beneficia de microbuze școlare ultramoderne”, a declarat președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe, potrivit unui comunicat al CJ Cluj.

Cele 34 de microbuze sunt electrice, prietenoase cu mediul, eficiente din punct de vedere energetic și au o capacitate de 16+1 locuri.

Acestea sunt dotate cu facilități pentru accesul persoanelor cu dizabilități/ mobilitate redusă și beneficiază, printre altele, de tehnologii de siguranță modernă care oferă asistență șoferului pentru evitarea unor situații care pot conduce la accidente rutiere.

Microbuzele au fost achiziționate în cadrul proiectului ”Microbuze electrice pentru elevii din județul Cluj”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea contractului de furnizare este de 34.391.000 lei, TVA inclus.

Fiecare dintre cele 34 de unități administrativ-teritoriale în care vor ajunge microbuzele școlare este prevăzută o stație de încărcare, fapt ce va facilita și posibilitatea de a fi încărcate și mașinile electrice aflate în tranzit.