Connect with us

U.E.

Federica Mogherini a anunțat formarea unui grup de lucru internațional, UE-America Latină, pentru sprijinirea rezolvării pașnice și democratice a crizei politice din Venezuela

Published

on

În cadrul declarației de presă ulterioare primei reuniunii de lucru a miniștrilor afacerilor externe ai UE, în format informal (Gymnich), care are loc în aceste zile la București, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, a exprimat poziția de unitate a statelor membre cu privire la susținerea Adunării Naționale a Venezuelei, în calitate de ,organism democratic, legitim și cel mai puternic sprijin posibil pentru președintelui său în exercitarea rolului său instituțional”.

Federica Mogherini a anunțat, în acest context, crearea unui grup de contact internațional convenit între statele membre și cu unele țări din America Latină care vor participa la acesta. Obiectivul grupului de contact internațional, care va fi coordonat de UE, este, în primul rând, de a funcționa pe o perioadă limitată de timp – 90 zile – și, în a doilea rând, de a promova o abordare unitară și concertată între principalii actori internaționali pentru soluționarea pașnică și democratică a crizei din Venezuela.

,,Grupul va contribui la construirea încrederii și la crearea condițiilor necesare pentru a apărea un proces credibil în conformitate cu dispozițiile relevante din Constituția Venezuelei, permițând Venezuelei să își determine propriul viitor prin organizarea de noi alegeri, cu toate garanțiile pentru un proces electoral liber și echitabil, care poate fi supravegheat de observatori independenți internaționali”, declara Înaltul Reprezentant cu privire la misiunea grupului.

Mogherini a dorit să clarifice dinainte orice confuzie ulterioară care ar putea apărea în legătură cu obiectivul grupului de contact:

,,Obiectivul – și vreau să-l subliniez foarte clar – nu este acela de a deschide un proces formal de mediere sau de a deschide un dialog formal, ci de a susține o dinamică politică pe care grupul o poate însoți și consolida în continuare.”

În cazul în care rezultatele grupului de contact nu vor fi satisfăcătoare după încheierea termenului de 90 de zile, atunci acesta va fi dizolvat. În caz contrar, se poate decide continuarea activității lui.

Prima reuniune a grupului va avea loc la nivel ministerial în America Latină, cel mai probabil săptămâna viitoare, însă vor fi organizate și reuniuni la nivel tehnic, cu participarea confirmată a Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei, Portugaliei, Suediei, a Țărilor de Jos și a Regatului Unit, din partea UE, și a câtorva altor state din America Latină, precum Ecuador, Costa Rica, Uruguay și Bolivia. Înaltul Reprezentant mai anunța aseară că așteaptă confirmarea pentru alăturare la grup și din partea altor state în următoarele zile.

În afară de crearea grupului internațional de contact, Federica Mogherini a făcut referire și la alte elemente de pe agenda de discuții a miniștrilor și anume, sancțiunile îndreptate doar împotriva unor persoane din Venezuela, responsabile pentru ,,obstrucționare proceselor democratice și utilizarea violenței împotriva protestatarilor” – pentru a nu afecta populația țării per ansamblu – și acordarea de ajutoare umanitare sporite pentru Venezuela și țările vecine, în valoare de 50 milioane de euro, în condițiile crizei actuale.

Înaltul Reprezentant a încheiat declarația afirmând că UE este pregătită să se deplaseze în Venezuela pentru a coordona ajutorul umanitar pentru cetățenii țării de la fața locului dacă nu ar mai întâmpina piedici ca până acum pentru a-și desfășura activitatea în acest sens.

Reamintim că România găzduiește în aceste zile primele întruniri politice la nivel înalt în cadrul exercitării președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, la București urmând să aibă loc conferința de presă a ministrului afacerilor externe, Teodor Meleșcanu, și a Înaltului Reprezentant al UE, Federica Mogherini, în încheierea reuniunii informale a miniștrilor afacerilor externe din UE (Gymnich), ultima reuniune de acest tip de pe agenda de lucru din ultimele zile.  reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE și reuniunea informală de tip Gymnich a miniștrilor Afacerilor Externe, întâlniri majore care sunt așteptate să creioneze acțiunea globală a Uniunii Europene pentru anul în curs în condițiile în care dimensiunea apărării europene tinde să devină punctul de referință al ambițiilor strategice europene.

Primul eveniment la nivel ministerial organizat în România de la preluarea Preşedinţiei Consiliului UE a fost reuniunea informală a miniştrilor Apărării din statele membre ale Uniunii Europene (30-31 ianuarie), care și-a propus o reflecţie comună şi un schimb de opinii pe tema consolidării proiectului european, cu accent pe dimensiunea de securitate şi apărare. Reuniunea miniștrilor afacerilor externe de ieri și de azi (31-1 februarie) vine în completarea discuțiilor pe apărare pentru creionarea unor linii strategice de acțiune cu privire la teme de interes fundamental pentru statele membre, precum Vecinătatea Estică, Venezuela și Siria. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene: România, pe locul 3 în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

România este al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană, scrie Reprezentanța Comisiei Europene în România pe pagina sa de Facebook.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,07 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Prin comparație, la nivel european, prezența la vot la alegerile din 2014 au fost prezenți a fost de 42,61%, cu 8,32% mai puțin față de alegerile din acest an.

Citiți și Premieră de la aderarea la UE: Prezența cetățenilor români la alegerile europene a depășit procentul de 50%

În ce privește România, prezența vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.

Potrivit Parlamentului European, prezența cea mai ridicată la urne la alegerile din 23-26 mai a fost înregistrată în Belgia (88,47%), Luxemburg (84,1%), Malta (72,7%) Danemarca (66%) și Spania (64,3%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat luni că prezenta numeroară la referendum arată că ”a câștigat României europeană, democratică, în care hoții și infractorii stau la pușcărie, nu în fruntea statului”.

”Peste 6 milioane de români au spus <<Da>> la referendumul pe care l-am convocat pentru viitorul României şi au dat astfel o lecţie dură populismului, demagogiei şi discursului antieuropean şi antijustiţie promovat de PSD, în campanie şi nu numai. Ieri, a câştigat România europeană, democratică, în care justiţia este şi trebuie să rămână independentă, România în care hoţii şi infractorii stau la puşcărie, nu în fruntea statului”, a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni.

El a apreciat mobilizarea românilor la acest scrutin, arătând că a fost ”impresionantă”.

Votul de astăzi ne arată că democraţia s-a maturizat, că cetăţenii înţeleg ce armă puternică este votul, rezultatul de astăzi, votul de ieri, 26 mai”, a susţinut Iohannis.

El a criticat modul în care a fost organizat votul în diaspora şi a cerut autorităţilor să ia măsuri urgente pentru ca românii din străinătate să poată vota în condiţii normale.

”Este inacceptabilă bătaia de joc a autorităţilor la adresa românilor din diaspora. Românii au fost supuşi unei noi umilinţe din partea unor guvernanţi incapabili să înţeleagă că rolul lor este să fie în slujba cetăţeanului, nu împotriva cetăţeanului. Eu cer autorităţilor responsabile ca, după incidentele foarte grave din 2014 deja, care s-au repetat în mod regretabil ieri, să ia măsuri urgente astfel încât românii din diaspora să poată vota în condiţii normale, fără a sta la cozi interminabile, ore în şir, doar pentru a-şi putea exercita un drept constituţional – dreptul la vot”, a transmis preşedintele Iohannis.

Potrivit Biroului Electoral Central, prezența finală la urne pe teritorul României la referendumul convocat de președintele Klaus Iohannis a fost de 41,28%. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul a fost primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Premieră în Parlamentul European: Un cipriot turc susținător al reunificării Ciprului a fost ales eurodeputat

Published

on

©️ European Parliament

Un cipriot turc a fost ales în premieră în Parlamentul European, în persoana profesorului de istorie politică de la Universitatea Cipru din capitala Nicosia Niyazi Kizilyurek, relatează DPA, potrivit Agerpres.

Postul de radio de stat RIK a anunţat duminică intrarea lui Kizilyurek în Parlamentul European, citând comisia electorală.

Profesorul în vârstă de 60 de ani a candidat pe lista partidului AKEL, de stânga. Kizilyurek este un susţinător al reunificării Ciprului de mulţi ani.

Citiți și

Parlamentul European a publicat noi rezultate provizorii: PPE și S&D rămân principalele forțe politice, însă o largă majoritate pro-europeană va necesita un consens cu ALDE+Renaissance și cu Verzii

Rezultate în Europa. Cine sunt câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 de ani. Forțele europene și cele anti-europene își împart dominația în marile țări UE

Din 1974, Cipru a fost divizat între partea nordică turcă nerecunoscută internaţional şi Republica Cipriotă greacă care are capitala la Nicosia.

Insula Cipru este în întregime membră a UE. Totuşi, legea UE şi reglementările comunitare nu se aplică în partea nordică a insulei, care este ocupată de Turcia.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending