Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a solicitat Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței cu scopul de a garanta controale uniforme la toate punctele de intrare a mărfurilor în Uniune, precum și conformitatea mărfurilor cu standardele europene e siguranță și calitate.

„Aceleași standarde înalte de siguranță a produselor, indiferent dacă acestea sunt vândute în magazine sau online. Criza COVID-19 a demonstrat că siguranța produselor este de o importanță capitală pentru protecția cetățenilor Uniunii, în special în ceea ce privește produsele de protecție și cele medicale comercializate pe piața europeană online de către comercianți din afară Uniunii. În acest context, am votat astăzi în Comisia pentru Piața Internă (IMCO) a Parlamentului European un proiect de raport care face referire la siguranța produselor de pe piața internă. Am solicitat Comisiei Europene să intensifice colaborarea între autoritățile vamale și cele de supraveghere a pieței cu scopul de a garanta controale uniforme la toate punctele de intrare a mărfurilor în Uniune”, transmite eurodeputatul PNL, într-o postare pe Facebook. 

Totodată, Dan Motreanu a subliniat faptul că este necesar să ne asigurăm că piețele online își intensifică cooperarea cu autoritățile competente prin intermediul Sistemului european de alertă rapidă pentru produse periculoase (RAPEX) încă dinaintea punerii pe piața a produselor și să elimine produsele contrafăcute sau nesigure, imediat ce această au fost semnalate.

Comisia Europeană (CE) a aprobat, luni, 26 octombrie 2020, proiectul major de infrastructură rutieră „Varianta de ocolire Bacău”, prima porțiune de autostradă pentru Moldova, a anunțat ministrul transporturilor, Lucian Bode, într-o postare pe Facebook.

„Este încă o dovadă a faptului că Moldova nu e uitată. Astfel, prima porțiune de autostradă pentru zona Moldovei , și anume Varianta de ocolire a Bacăului, beneficiază începând de astăzi de finanțare europeană. Și asta în condițiile în care, anul trecut, vechea guvernare PSD a trimis CE documentații incomplete, fără planuri de management de mediu, pentru mai multe obiective de infrastructură. De data aceasta, reprezentanții europeni au găsit parteneri de dialog și iată că munca de echipă și seriozitatea cu care sunt transmise datele și informațiile solicitate de către Comisie dau roade”, a transmis ministrul transporturilor.

Potrivit lui Lucian Bode, proiectul a fost transmis de către Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor împreună cu Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în calitate de beneficiar al finanțării nerambursabile alocate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, la data de 22 noiembrie 2019.

La acea dată, România a prezentat Comisiei o cerere pentru un proiect major care prevede o contribuție din partea Fondului de Coeziune pentru „Construcția variantei de ocolire Bacău”, selectat de către Autoritatea de Management pentru axa prioritară 1, „Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T si a metroului” din cadrul programului operațional „Infrastructura Mare”.

Valoarea totală a proiectului este de 968.781.763,34 lei, din care valoarea totală eligibilă, finanțată prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, este 811.102.174,82 lei (85% din valoarea totală eligibilă aprobată – 689.436.848,61 lei este asigurată din Fondul de Coeziune, iar 15% în valoare de 121.665.326,21 lei va fi finanțată din bugetul beneficiarului).

Obiectul proiectului Varianta de ocolire Bacău este reprezentat de acordarea finanțării nerambursabile către CNAIR, în vederea realizării a 30,842 km de drum nou, din care 16,269 km de autostrada, 7 poduri, 9 pasaje, 1 nod rutier și 7 intersecții. La finalizarea implementării, varianta de ocolire Bacău va conduce la realizarea unor economii semnificative de timp, prin reducerea timpului de călătorie pentru automobile și pentru autovehiculele grele.

Prim-ministrul Ludovic Orban i-a transmis luni, la Paris, omologului său francez Jean Castex interesul României de a găzdui viitorul Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice, în cadrul unei întrevederi pe care cei doi oficiali au avut-o și în urma căreia au semnat mai multe documente bilaterale importante, și anume o nouă foaie de parcurs pentru următorii patru ani a Parteneriatului Strategic bilateral, o Declarație de intenție în domeniul nuclear civil și au decis reluarea mecanismului de consultări 2+2 între miniștrii de externe și ai apărării. Este prima vizită oficială efectuată de un premier român în Franța, din 2016, și prima primire a unui omolog de către prim-ministrul francez, de la preluarea mandatului.

“Prim-ministrul român a accentuat atuurile pe care România le deține în domeniul securității cibernetice, competențele deosebite în acest domeniu din mediul public și privat, dezvoltarea constantă și dinamismul sectorului digital”, a transmis Guvernul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit Executivului, Orban a arătat “interesul țării noastre de găzduire a viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice”. 

Până în prezent, România nu găzduiește nici o agenție a Uniunii Europene, deși în urmă cu doi ani și-a depus candidatura pentru a fi gazda Agenției Europene a Medicamentului.

Țara noastră deține însă o importantă experiență în domeniul securității cibernetice. România a devenit în iunie 2019 al 22-lea membru cu drepturi depline al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn. Mai mult, România a participat, începând cu 2015, în calitate de națiune-lider, la Fondul de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare a securității cibernetice a Ucrainei, fond creat prin participarea voluntară a țărilor NATO, după anexarea Crimeii de către Rusia.

De altfel, decizia înființării acestei agenții a fost luată în timpul președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Consiliul a hotărât pe 9 aprilie 2019 adoptarea unui regulament privind securitatea cibernetică, în care se prevede o Agenție a Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice pentru a prelua responsabilitățile Agenției pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor (ENISA).