Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat duminică, la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

„UE va fi alături de Ucraina pe termen lung. Pentru a-i apăra suveranitatea, integritatea teritorială și valorile democratice. Discuțiile noastre în cadrul G7 se vor concentra pe situația din Ucraina. Încă din prima zi, am reacționat cu o unitate de neclintit și am adoptat o abordare pe două direcții care implică sprijinul pentru Ucraina și impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei. UE va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar, umanitar și politic solid și a mobilizat, de asemenea, 2 miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare”, a subliniat Charles Michel.

With @G7 countries, we all share the same goals: to cut the oxygen from Russia’s war machine while taking care of our economies.

The EU will stand by #Ukraine for the long haul.

To defend its sovereignty, territorial integrity and our common democratic values.#G7 @ZelenskyyUa

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 26, 2022

Vorbind la începutul summitului G7, președintele Consiliului European a transmis că „războiul Rusiei a pus lumea în pericol”, afirmând că acesta a afectat aprovizionarea cu alimente și combustibil, prețurile și securitatea”. 

„La G7, am anunțat că ne angajăm să oferim mai mult sprijin militar, mai multe mijloace financiare și mai mult sprijin politic. De asemenea, ne-am angajat să sprijinim reconstrucția Ucrainei. Acest război remodelează, de asemenea, Uniunea Europeană. Cu doar câteva zile în urmă, la ultima noastră reuniune a Consiliului European, am convenit să acordăm Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Și suntem pregătiți să acordăm statutul de candidat Bosniei și Herțegovinei, precum și Georgiei, odată ce vor fi abordate reformele”, a continuat Charles Michel.

Făcând trimitere la securitatea alimentară, președintele Consiliului European a precizat că UE suține eforturile ONU de redeschidere a rutelor maritime într-un mod care să abordeze și preocupările de securitate ale Ucrainei și va depune eforturi pentru a mobiliza aproape 600 de milioane de euro pentru a sprijini partenerii cei mai afectați.

„Kremlinul se folosește de alimente ca de o armă de război tăcută. Trebuie să contracarăm energic propaganda Rusiei cu privire la prețurile alimentelor și ale îngrășămintelor. Periculoasele „Jocuri ale foamei” ale Rusiei sunt singurele responsabile pentru criza alimentară globală”, a mai spus Charles Michel.

We support @UN @antonioguterres‘ efforts to re-open maritime routes in a way that also addresses #Ukraine’s security concerns.

And we support global initiatives for #FoodSecurity

The EU is working to mobilise nearly 600 million euros to support the most affected partners. @G7

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 26, 2022

În ceea ce privește schimbările climatice, șeful Consiliului European a subliniat că UE s-a angajat pe deplin să respecte Acordul de la Paris și să devenă primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

„Salutăm ideea unui Club al climei, propusă de președenția germană G7 și dorim, de asemenea, să decarbonizăm industria”, a continuat Michel.

On climate, the EU is the leader.

We are fully committed to the Paris Agreement and to becoming the first #climate neutral continent🌍 by 2050.

We welcome the idea of a Climate Club proposed by the German @G7 presidency. @Bundeskanzler

We also want to decarbonise industry. #G7 pic.twitter.com/y80cvbRD2S

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 26, 2022

În finalul intervenției sale, președintele Consiliului European a amintit că G7 a fost lansat pentru a aborda cele mai mari provocări ale lumii.

„Lumea s-a schimbat dramatic și astăzi avem cu toții o responsabilitate specială. Lumea ne privește. Haideți să luăm deciziile corecte, să ne promovăm valorile democratice și să apărăm dreptul internațional”, a conchis Charles Michel. 

The #G7 was launched to address the world’s greatest challenges.

The world has changed dramatically and today we all have a special responsibility.

The world is watching.

Let’s take the right decisions, promote our democratic values, and defend international law. @G7 pic.twitter.com/Da0Kc3Myh9

— Charles Michel (@CharlesMichel) June 26, 2022

Prima zi a summitului G7 de la Schloss Elmau a început duminică cu discuții bilaterale între Olaf Scholz, și Joe Biden, iar cu acest prilej, președintele american i-a mulţumit cancelarului federal al Germaniei pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina.

„Vreau să vă felicit (…). Putin miza de la început ca, cumva, NATO şi G7 să se divizeze, dar nu s-a întâmplat şi nu se va întâmpla aşa ceva”, a spus Biden într-un schimb de cuvinte plin de bună dispoziţie cu Scholz, care este gazda summitului G7, informează Reuters, potrivit Agerpres.

De asemenea, înaintea discuţiilor cu cancelarul german Olaf Scholz, președintele american a subliniat că NATO trebuie „să rămână unită” împotriva agresiunii ruse în Ucraina.

„Rămânem uniți, rămânem împreună. Acesta este mesajul nostru clar către președintele Putin. Joe Biden, mă bucur să vă avem aici, la summitul G7”, a scris Olaf Scholz, pe Twitter.

We stay united, we stay together. This is our clear message to President Putin. Good to have you here at the @G7 Summit, @POTUS Joe Biden. pic.twitter.com/xvzJm7DnHU

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) June 26, 2022

Președinția germană a G7  a trebuit să își asume o responsabilitate sporită în acest an, din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a trecut pe primul loc pe ordinea de zi. Este nevoie de solidaritate și de o cooperare strânsă pentru a atenua impactul său de anvergură. Consultările de la Elmau îl vor implica și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va participa în mod virtual, se arată într-un comunicat de presă.

După cum a subliniat cancelarul german Olaf Scholz în declarația sa guvernamentală de dinaintea summitului: războiul din Ucraina nu trebuie să determine G7 să își neglijeze responsabilitatea față de provocările globale, cum ar fi criza climatică și pandemia.

„Multe dintre obiectivele pe care ni le-am stabilit la începutul anului au devenit și mai presante ca urmare a schimbării situației globale”, a spus Olaf Scholz. 

Summitul G7 va aborda, de asemenea, consecințele globale ale războiului din Ucraina – și anume creșterea prețurilor la energie, lipsa materiilor prime și amenințarea foametei la nivel mondial.

Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea la NATO a Suediei şi Finlandei, cu riscul de a ridica semne de întrebare cu privire la „comportamentul” său în cadrul Alianţei, a afirmat duminică şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, relatează AFP, potrivit Agerpres.

„Secretarul general al Alianţei se află în prima linie, dar ţine de Turcia să facă alegerile în faţa responsabilităţilor sale. Vrea să întărească Alianţa sau este împotriva ei? Ceea ce ar duce la întrebări cu privire la comportamentul său în calitate de membru al NATO”, a apreciat Catherine Colonna într-un interviu acordat Journal du Dimanche.

De asemenea, şefa diplomaţiei franceze a precizat că Turcia este un membru important al Alianţei.

„Finlanda şi Suedia au făcut o alegere istorică. Să le avem pe ambele în NATO ar fi un plus pentru securitatea noastră în Europa. Au făcut eforturi în discuţia cu Turcia”, a menţionat ea.

Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. 

Într-o mișcare care i-a șocat pe aliații săi, Turcia s-a opus pe 13 mai aderării Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că acestea adăpostesc persoane legate de grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Turcia în 2019.

La finalul lunii trecute, ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că  Finlanda și Suedia ar trebui să își modifice legile, dacă este necesar, pentru a satisface cererile Turciei și pentru a obține sprijinul acesteia în vederea aderării lor la NATO.