Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) anunță că România va dispune de mai mult de 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență.

„România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență, regulament adoptat de Parlamentul European săptămîna trecută. Fiecare stat membru va trebuie să întocmească un plan național ce va fi evaluat, dar va avea libertatea să direcționeze banii acolo unde crede de cuviință, în domenii circumscrise Pactului ecologic și digitalizării”, a notat eurodeputatul liberl într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Pentru o folosire cât mai corectă și avantajoasă a banilor europeni din acest fond, deputatul european Marian-Jean Marinescu propune ca statele membre să elaboreze proiecte comune: „Există însă o serie de proiecte europene care dacă nu sunt finanțate în fiecare stat membru unde se poate implementa acel proiect, nu vor avea succes. Eu am pornit de la Dunăre. Dacă România investește în proiecte pentru Dunăre, iar Ungaria și Austria nu investesc, atunci banii investiți de România vor fi în van. De aceea, am depus o serie de amendamente la Facilitatea de Redresare și Reziliență prin care propun elaborarea acestor proiecte comune europene, care să primească în jur de 7 pană la 10% din totalul fondurilor, iar Comisia Europeană să vină cu un act delegat prin care să propună ce state membre vor participa la aceste proiecte.”

„Am discutat cu raportorii principali pentru acest regulament, și am ecouri pozitive”, a mai adăugat acesta.

Viitorul Europei, fie că vorbim despre economie, sănătate sau societate, depinde de cercetare, de inovare și de investițiile masive, a declarat joi eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Bușoi a transmis acest mesaj în cadrul Zilelor Europene ale Cercetării și Inovării, cel mai mare eveniment anual înregistrat în UE, la care au luat parte comisari și deputați europeni, membri ai guvernelor naționale, cercetători, academicieni, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri. În total, 29 de mii de participanți au fost reuniți cu ajutorul tehnologiei la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării.

“Felicitări comisarului european pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel , pentru acest eveniment, care ne-a demonstrat încă o data că viitorul Europei, fie că vorbim despre economie, sănătate sau societate depinde de cercetare, de inovare și de investițiile masive care trebuie să se facă în aceste domenii”, a scris Bușoi într-o postare pe Facebook cu privire la intervenția sa.

“În noul Program de Cercetare al Uniunii Europene avem în premieră cinci misiuni de succesul cărora depinde felul în care va arăta viitorul societăților noastre: misiunea de combatere a cancerului prin care ne propunem să salvăm cel puțin 3 milioane de vieți până în 2030, misiunea de adaptare la schimbările climatice, misiunea pentru sol și alimente sănătoase, misiunea orașelor inteligente, misiunea apelor, mărilor și oceanelor pentru recuperarea ecosistemelor lor”, a completat el.

Eurodeputatul român a subliniat că un pilon important al programului de cercetare Orizont 2020 este programul EIC Pathfinder, ce caută idei de cercetare ambițioase pentru tehnologii care să poată schimba viitorul prin îmbunătățirea vieții oamenilor și a mediului lor, care încurajează tinerii cercetători și IMM-urile care folosesc înaltă tehnologie

“Cu toții, de la oamenii simpli, la academicieni suntem acum în așteptare pentru un viitor european mai bun, mai sigur, mai sănătos și mai prosper. Cu toții ne dorim o Uniune competitivă și mai puțin dependentă din punct de vedere tehnologic de sprijinul extern. Sunt sigur că vom reuși să dezvoltăm această Europă, mai ales că primii pași importanți au fost deja făcuți datorită Programului de Cercetare Orizont 2020. (…) La o plenară pentru noul Pathfinder sunt onorat să particip ca președinte al Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European săptămâna viitoare”, a adăugat Cristian Bușoi.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G.