Connect with us

U.E.

Federica Mogherini, aleasă la conducerea College of Europe. Voci din interiorul prestigiosului institut: Povestea aceasta va submina puțina încredere rămasă în mașinăria UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost aleasă joi la conducerea prestigiosului institut de studii europene, College of Europe, în ciuda candidaturii sale controversate, relatează POLITICO.

Consiliul Academic a ales-o pe Mogherini în funcția de rector, poziție care ar fi pentru prima oară ocupată de o femeie de la crearea institutului dacă numirea acesteia va fi confirmată în luna iunie de Consiliul Administrativ, după ce fostul înalt oficial al UE a fost prezentată ca unic candidat. 

Potrivit unor surse din interiorul College of Europe, candidatura Federicăi Mogherini a fost susținută de Herman van Rompuy, fost președinte al Consiliului European și fost prim-ministru al Belgiei, actualmente președintele consiliului administrativ al instituției din Bruges, în detrimentul unor candidați foarte calificați, care au fost deja intervievați în noiembrie, anul trecut, dar care nu au mai fost contactați ulterior. 

Herman van Rompuy nu ar fi fost mulțumit de prestația acestora și ar fi căutat, în mod neoficial, alte nume pentru conducerea College of Europe, dar cautarea s-ar fi oprit la Federica Mogherini.

„El i-a respins pe toți pentru Mogherini”, a spus un oficial al UE, absolvent al Colegiului, adăugând că „este o practică foarte neobișnuită în lumea academică”. „Dacă candidații nu sunt considerați buni, există un alt apel, nu îi înlocuiești cu un fost comisar care caută o ocupație.”

Citiți și Candidatura fostei șefe a diplomației UE la conducerea College of Europe, învăluită în acuzații de favoritism

Aceasta a mai precizat că sprijinul acordat lui Mogherini de van Rompuy, precum și de Ursula von der Leyen, de la nivel european, discreditează prestigioasa instituție unde „faima și conexiunile par să ia locul rigorii academice și experienței”.

Federica Mogherini și-ar fi semnalat intenția de a candida pentru postul de rector la câteva luni după expirarea termenului oficial pentru depunerea candidaturilor, la 30 septembrie, deși CV-ul academic al fostului Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate nu o recomandă pentru acest post. 

Cerințele pentru ocuparea postului de rector al College of Europe presupun o vastă experiență academică și de cercetare recunoscută la nivel internațional în domeniul studiilor europene, precum și competențe manageriale specifice administrării unei instituții academice complexe, iar Federica Mogherini, deși este profesor invitat al Departamentului pentru Studii Diplomatice și Relații Internaționale ale UE, din cadrul institutului, nu se califică pentru conducerea acestuia. 

Federica Mogherini deține un masterat în Științe Politice la Universitatea Sapienza din Roma, iar cariera sa politică a început în parlamentul italian, a continuat timp de opt luni în fruntea Ministerului Afacerilor Externe și a culminat cu dublul său rol la cel mai înalt nivel în cadrul Comisiei Europene, în calitate de vicepreședinte al acesteia, și la conducerea Serviciului European de Acțiune Externă, în calitate de Înalt Reprezentant. 

Unii au avertizat că această mișcare ar alimenta eurosepticismul și ar submina încrederea în UE, deoarece implică doi foști lideri importanți ai UE și un colegiu cu legături strânse cu blocul. Comisia Europeană este un finanțator major al Colegiului.

Joi, într-o videoconferință, profesorii au primit un raport al unei comisii de selecție însărcinată cu găsirea noului rector, condus de Van Rompuy.

Raportul, consultat de POLITICO, preciza că niciunul dintre candidații inițiali nu a obținut sprijinul a cel puțin jumătate dintre membrii comisiei de selecție în noiembrie 2019, astfel încât s-a decis crearea unui mic „comitet de căutare” pentru a extinde apelul la candidatură, însă doar Mogherini ar fi depus CV-ul. Anumite voci familiare cu procesul de selecție a noului rector au declarat pentru publicația europeană că „discuția a fost doar despre ea”, alte nume nemaifiind menționate.

Raportul amintit confirmă declarațiile surselor din cadrul College of Europe: Comitetul de selecție a intervievat-o pe Mogherini pe 30 aprilie și a fost de acord, în unanimitate, că „a oferit, fără îndoială, cea mai bună combinație de calități în vederea conducerii colegiului și, prin urmare, niciunul dintre candidații deja intervievați nu trebuie (re) luat în considerare”.

Aceleași voci au subliniat faptul că alegerea lui Mogherini în acest mod ar „alimenta eurosepticismul și ar submina încrederea în UE, deoarece sunt implicați doi foști lideri importanți ai UE și un colegiu cu legături strânse cu blocul”. Comisia Europeană este un finanțator major al institutului de studii postuniversitare, considerat o pepinieră a viitorilor oficiali europeni. 

În orice caz, numirea lui Mogherini la conducerea College of Europe va deveni oficială dacă este aprobată în cadrul ședinței Consiliului Administrativ al institutului, programată pentru luna iunie. Numeroase persoane din interior consideră acest pas o simplă formalitate, Consiliul fiind condus de Herman van Rompuy, care are potențialul de a submina „puțina încredere rămasă în mașinăria UE”:

„Membri ai celei mai fervente instituții proeuropene … prezintă una dintre tarele majore ale proiectul european […] este greu de imaginat cum ar fi putut fi gestionat mai rău întregul proces (al alegerii Federicăi Mogherini în funcția de rector, n.r.)”, au declarat Roberto Alemanno și Jon Worth, profesori asociați College of Europe.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Parliament Media Center

 

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) anunță că România va dispune de mai mult de 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență.

„România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență, regulament adoptat de Parlamentul European săptămîna trecută. Fiecare stat membru va trebuie să întocmească un plan național ce va fi evaluat, dar va avea libertatea să direcționeze banii acolo unde crede de cuviință, în domenii circumscrise Pactului ecologic și digitalizării”, a notat eurodeputatul liberl într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Pentru o folosire cât mai corectă și avantajoasă a banilor europeni din acest fond, deputatul european Marian-Jean Marinescu propune ca statele membre să elaboreze proiecte comune: „Există însă o serie de proiecte europene care dacă nu sunt finanțate în fiecare stat membru unde se poate implementa acel proiect, nu vor avea succes. Eu am pornit de la Dunăre. Dacă România investește în proiecte pentru Dunăre, iar Ungaria și Austria nu investesc, atunci banii investiți de România vor fi în van. De aceea, am depus o serie de amendamente la Facilitatea de Redresare și Reziliență prin care propun elaborarea acestor proiecte comune europene, care să primească în jur de 7 pană la 10% din totalul fondurilor, iar Comisia Europeană să vină cu un act delegat prin care să propună ce state membre vor participa la aceste proiecte.”

„Am discutat cu raportorii principali pentru acest regulament, și am ecouri pozitive”, a mai adăugat acesta.

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Viitorul Europei, fie că vorbim despre economie, sănătate sau societate, depinde de cercetare, de inovare și de investițiile masive, a declarat joi eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European.

Bușoi a transmis acest mesaj în cadrul Zilelor Europene ale Cercetării și Inovării, cel mai mare eveniment anual înregistrat în UE, la care au luat parte comisari și deputați europeni, membri ai guvernelor naționale, cercetători, academicieni, reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri. În total, 29 de mii de participanți au fost reuniți cu ajutorul tehnologiei la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării.

“Felicitări comisarului european pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel , pentru acest eveniment, care ne-a demonstrat încă o data că viitorul Europei, fie că vorbim despre economie, sănătate sau societate depinde de cercetare, de inovare și de investițiile masive care trebuie să se facă în aceste domenii”, a scris Bușoi într-o postare pe Facebook cu privire la intervenția sa.

“În noul Program de Cercetare al Uniunii Europene avem în premieră cinci misiuni de succesul cărora depinde felul în care va arăta viitorul societăților noastre: misiunea de combatere a cancerului prin care ne propunem să salvăm cel puțin 3 milioane de vieți până în 2030, misiunea de adaptare la schimbările climatice, misiunea pentru sol și alimente sănătoase, misiunea orașelor inteligente, misiunea apelor, mărilor și oceanelor pentru recuperarea ecosistemelor lor”, a completat el.

Eurodeputatul român a subliniat că un pilon important al programului de cercetare Orizont 2020 este programul EIC Pathfinder, ce caută idei de cercetare ambițioase pentru tehnologii care să poată schimba viitorul prin îmbunătățirea vieții oamenilor și a mediului lor, care încurajează tinerii cercetători și IMM-urile care folosesc înaltă tehnologie

“Cu toții, de la oamenii simpli, la academicieni suntem acum în așteptare pentru un viitor european mai bun, mai sigur, mai sănătos și mai prosper. Cu toții ne dorim o Uniune competitivă și mai puțin dependentă din punct de vedere tehnologic de sprijinul extern. Sunt sigur că vom reuși să dezvoltăm această Europă, mai ales că primii pași importanți au fost deja făcuți datorită Programului de Cercetare Orizont 2020. (…) La o plenară pentru noul Pathfinder sunt onorat să particip ca președinte al Comisiei pentru Cercetare din Parlamentul European săptămâna viitoare”, a adăugat Cristian Bușoi.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

Published

on

© Mircea Geoana/ Twitter

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană, au avut miercuri întrevederi cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Europa digitală, Margrethe Vestager, în care au discutat importanța cooperării UE-NATO în abordarea amenințărilor de securitate emergente care derivă din noile tehnologii.

Potrivit unui comunicat NATO, Vestager a participat, de asemenea, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prezidată de Mircea Geoană, și la care au participat cei 30 de ambasadori ai statelor aliate.

“O mare plăcere să conduc reuniunea Consiliului Nord-Atlantic având-o ca invitată pe Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Agenda Digitală și Comisar pentru Concurență, Margrethe Vestager. O excelentă oportunitate pentru întărirea colaborării și complementarității între NATO și Uniunea Europeană pe teme legate de transformările tehnologice și de impactul acestora asupra economiei, securității și rezilienței de ansamblu a societăților noastre democratice”, a scris Geoană, pe Facebook.

În comunicatul citat, Alianța precizează că Stoltenberg și Vestager au discutat despre amenințările care decurg din noile tehnologii, precum datele, inteligența artificială și noile generații de rețele.

Secretarul general al NATO a mai spus că pandemia COVID-19 a făcut ca parteneriatul NATO-UE să fie mai relevant ca niciodată, astfel încât sporirea rezilienței, inclusiv în domeniul digital, este o prioritate atât pentru NATO, cât și pentru UE.

Pentru NATO este crucial ca securitatea noilor rețele 5G să fie asigurată prin parteneriate cu companii de încredere, Alianța pledând pentru ca aceste tehnologii să nu afecteze infrastructurile critice de securitate.

Recent, Comisia Europeană a publicat o recomandare prin care invită statele membre să impulsioneze investițiile în infrastructura necesară conectivității în bandă largă de foarte mare capacitate, inclusiv în infrastructura 5G, care reprezintă piatra de temelie a transformării digitale și un pilon esențial al redresării.

Recomandarea subliniază, de asemenea, necesitatea de a se garanta securitatea și reziliența rețelelor 5G. 

Continue Reading

Facebook

Marian-Jean Marinescu2 mins ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: România va dispune de peste 30 de miliarde de euro din Facilitarea de Redresare și Reziliență

Cristian Bușoi3 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, la Zilele Europene ale Cercetării și Inovării: Viitorul Europei de cercetare, de inovare și de investițiile masive în aceste domenii

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Jens Stoltenberg și Mircea Geoană, întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru Euroga digitală în scopul întăririi complementarității UE-NATO privind transformările tehnologice

ROMÂNIA18 hours ago

Începând de joi, românii vor putea achita online, prin Ghișeul.ro, peste 300 de tipuri de plăți

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Uniunea Piețelor de Capital: Comisia Europeană adoptă un plan prin care se asigură că redresarea economică a UE este verde, digitală, favorabilă incluziunii și rezilientă

Gheorghe Falcă19 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fondurile de coeziune și strategiile de mediu trebuie să răspundă nevoilor regiunilor și cetățenilor

U.E.19 hours ago

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor manifestă o ”mare îngrijorare” față de evoluția epidemiei de COVID-19 în România și alte șase țări UE

INTERNAȚIONAL19 hours ago

COVID-19: Instituțiile și organizațiile internaționale îndeamnă toate statele să acționeze mai ferm pentru a opri răspândirea informațiilor nocive

U.E.20 hours ago

Document Curtea de Conturi Europeană: Uniunea Europeană și-a îmbunătățit în ultimii ani setul de instrumente pentru a face față crizelor financiare

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Ursula von der Leyen, întâlnire de lucru cu premierii Ungariei, Poloniei și Cehiei. Viitorul buget al UE și statul de drept, subiecte discutate

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending