Connect with us

U.E.

Federica Mogherini, aleasă la conducerea College of Europe. Voci din interiorul prestigiosului institut: Povestea aceasta va submina puțina încredere rămasă în mașinăria UE

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Fosta șefă a diplomației UE, Federica Mogherini, a fost aleasă joi la conducerea prestigiosului institut de studii europene, College of Europe, în ciuda candidaturii sale controversate, relatează POLITICO.

Consiliul Academic a ales-o pe Mogherini în funcția de rector, poziție care ar fi pentru prima oară ocupată de o femeie de la crearea institutului dacă numirea acesteia va fi confirmată în luna iunie de Consiliul Administrativ, după ce fostul înalt oficial al UE a fost prezentată ca unic candidat. 

Potrivit unor surse din interiorul College of Europe, candidatura Federicăi Mogherini a fost susținută de Herman van Rompuy, fost președinte al Consiliului European și fost prim-ministru al Belgiei, actualmente președintele consiliului administrativ al instituției din Bruges, în detrimentul unor candidați foarte calificați, care au fost deja intervievați în noiembrie, anul trecut, dar care nu au mai fost contactați ulterior. 

Herman van Rompuy nu ar fi fost mulțumit de prestația acestora și ar fi căutat, în mod neoficial, alte nume pentru conducerea College of Europe, dar cautarea s-ar fi oprit la Federica Mogherini.

„El i-a respins pe toți pentru Mogherini”, a spus un oficial al UE, absolvent al Colegiului, adăugând că „este o practică foarte neobișnuită în lumea academică”. „Dacă candidații nu sunt considerați buni, există un alt apel, nu îi înlocuiești cu un fost comisar care caută o ocupație.”

Citiți și Candidatura fostei șefe a diplomației UE la conducerea College of Europe, învăluită în acuzații de favoritism

Aceasta a mai precizat că sprijinul acordat lui Mogherini de van Rompuy, precum și de Ursula von der Leyen, de la nivel european, discreditează prestigioasa instituție unde „faima și conexiunile par să ia locul rigorii academice și experienței”.

Federica Mogherini și-ar fi semnalat intenția de a candida pentru postul de rector la câteva luni după expirarea termenului oficial pentru depunerea candidaturilor, la 30 septembrie, deși CV-ul academic al fostului Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate nu o recomandă pentru acest post. 

Cerințele pentru ocuparea postului de rector al College of Europe presupun o vastă experiență academică și de cercetare recunoscută la nivel internațional în domeniul studiilor europene, precum și competențe manageriale specifice administrării unei instituții academice complexe, iar Federica Mogherini, deși este profesor invitat al Departamentului pentru Studii Diplomatice și Relații Internaționale ale UE, din cadrul institutului, nu se califică pentru conducerea acestuia. 

Federica Mogherini deține un masterat în Științe Politice la Universitatea Sapienza din Roma, iar cariera sa politică a început în parlamentul italian, a continuat timp de opt luni în fruntea Ministerului Afacerilor Externe și a culminat cu dublul său rol la cel mai înalt nivel în cadrul Comisiei Europene, în calitate de vicepreședinte al acesteia, și la conducerea Serviciului European de Acțiune Externă, în calitate de Înalt Reprezentant. 

Unii au avertizat că această mișcare ar alimenta eurosepticismul și ar submina încrederea în UE, deoarece implică doi foști lideri importanți ai UE și un colegiu cu legături strânse cu blocul. Comisia Europeană este un finanțator major al Colegiului.

Joi, într-o videoconferință, profesorii au primit un raport al unei comisii de selecție însărcinată cu găsirea noului rector, condus de Van Rompuy.

Raportul, consultat de POLITICO, preciza că niciunul dintre candidații inițiali nu a obținut sprijinul a cel puțin jumătate dintre membrii comisiei de selecție în noiembrie 2019, astfel încât s-a decis crearea unui mic „comitet de căutare” pentru a extinde apelul la candidatură, însă doar Mogherini ar fi depus CV-ul. Anumite voci familiare cu procesul de selecție a noului rector au declarat pentru publicația europeană că „discuția a fost doar despre ea”, alte nume nemaifiind menționate.

Raportul amintit confirmă declarațiile surselor din cadrul College of Europe: Comitetul de selecție a intervievat-o pe Mogherini pe 30 aprilie și a fost de acord, în unanimitate, că „a oferit, fără îndoială, cea mai bună combinație de calități în vederea conducerii colegiului și, prin urmare, niciunul dintre candidații deja intervievați nu trebuie (re) luat în considerare”.

Aceleași voci au subliniat faptul că alegerea lui Mogherini în acest mod ar „alimenta eurosepticismul și ar submina încrederea în UE, deoarece sunt implicați doi foști lideri importanți ai UE și un colegiu cu legături strânse cu blocul”. Comisia Europeană este un finanțator major al institutului de studii postuniversitare, considerat o pepinieră a viitorilor oficiali europeni. 

În orice caz, numirea lui Mogherini la conducerea College of Europe va deveni oficială dacă este aprobată în cadrul ședinței Consiliului Administrativ al institutului, programată pentru luna iunie. Numeroase persoane din interior consideră acest pas o simplă formalitate, Consiliul fiind condus de Herman van Rompuy, care are potențialul de a submina „puțina încredere rămasă în mașinăria UE”:

„Membri ai celei mai fervente instituții proeuropene … prezintă una dintre tarele majore ale proiectul european […] este greu de imaginat cum ar fi putut fi gestionat mai rău întregul proces (al alegerii Federicăi Mogherini în funcția de rector, n.r.)”, au declarat Roberto Alemanno și Jon Worth, profesori asociați College of Europe.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

Published

on

© Bundesregierung

Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a provocat un scandal marţi, la Berlin, atunci când a acuzat Israelul că a comis un „Holocaust” împotriva palestinienilor, transmite Reuters.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, Abbas s-a referit la o serie de incidente istorice în care palestinieni au fost ucişi de israelieni în războiul din 1948 care a însoţit crearea statului Israel, dar şi în anii următori, scrie Digi24.

„Din 1947 până în ziua de astăzi Israelul a comis 50 de masacre în sate şi oraşe palestiniene, în Deir Yassin, Tantura, Kafr Qasim şi multe altele, 50 masacre, 50 de Holocausturi”, a spus Mahmoud Abbas.

Remarcile sale au fost făcute în răspunsul către un jurnalist care întrebase dacă liderul palestinian va prezenta scuze Israelului la marcarea a 50 de ani de la atacul comis de terorişti palestinieni asupra unor sportivi israelieni participanţi la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

Acest eveniment sportiv a fost umbrit de producerea unui atentat terorist. Pe 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni din gruparea Septembrie Negru au pătruns în satul olimpic, unde au omorât doi membri ai echipei Israelului şi au luat nouă ostatici (opt sportivi şi antrenori israelieni şi un ofiţer de poliţie german), care au fost ucişi ulterior.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat încheiată conferinţa de presă imediat după răspunsul lui Mahmoud Abbas la întrebarea care fusese anterior anunţată drept ultima.

Olaf Scholz s-a declarat „profund dezgustat” de declarațiile „scandaloase” ale președintelui palestinian Mahmoud Abbas.

„Pentru noi germanii în special, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă şi inacceptabilă. Condamn orice încercare de negare a crimelor Holocaustului”, a scris cancelarul german, pe Twitter.

La rândul său, premierul israelian Yair Lapid a reacţionat imediat.

„Mahmoud Abbas, care acuză Israelul de comiterea a 50 de Holocausturi în timp ce el se află pe pământ german, este nu doar o ruşine morală, ci şi o monstruoasă minciună. Şase milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, inclusiv un milion şi jumătate de copii evrei. Istoria nu îl va ierta niciodată” a scris șeful guvernului israelian pe Twitter.

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil pentru combaterea antisemitismului, a scris pe Twitter că declaraţia liderului palestinian este „inacceptabilă”.

„Declarația lui Mahmoud Abbas este inacceptabilă. Holocaustul este o pată de neşters în istoria Europei. Distorsionarea Holocaustului este periculoasă. Alimentează antisemitismul şi are un efect coroziv asupra democraţiei”, a subliniat comisarul european.

Ca răspuns la furtuna de critici, Mahmoud Abbas a emis și el o declarație în care a numit Holocaustul Germaniei naziste, în care au fost uciși șase milioane de evrei, „cea mai odioasă crimă din istoria omenirii moderne”.

El a spus că observația sa nu are scopul de a nega singularitatea Holocaustului, ci de a evidenția „crimele și masacrele comise împotriva poporului palestinian de la Nakba de către forțele israeliene”.

Nu este prima dată când Mahmoud Abbas face remarci controversate despre Holocaust. În 2018, el a spus că uciderea a circa 6 milioane de evrei de către Germania nazistă nu a fost provocată de antisemitism în sine, ci a fost cauzată de poziţia socială a evreilor, mulţi dintre ei fiind creditori, ceea ce ar fi dus la răspândirea ideii că evreii sunt persoane avare. Abbas a prezentat ulterior scuze.

Comentariile liderului palestinian urmează unor luni de tensiuni şi chiar unui scurt conflict în această lună, în timpul căruia 49 de oameni au fost omorâţi în Fâşia Gaza, când Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene ca răspuns la ceea ce a numit o ameninţare iminentă din partea grupării palestiniene Jihadul Islamic. Aceasta a ripostat cu lansarea a aproximativ 1.000 de rachete.

Continue Reading

U.E.

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

Published

on

© European Union

Joi, 18 august, va avea loc la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina, care va fi condusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, sprijinit de Reprezentantul Special al UE, Miroslav Lajčák. Vor participa președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, potrivit comunicatului oficial. 

Reuniunea va începe la ora 10:30 și se va axa pe calea de urmat în cadrul dialogului și pe obținerea unui acord de normalizare cuprinzător. De asemenea, se vor aborda chestiuni actuale și se va urmări atenuarea tensiunilor actuale de pe teren. Înaltul Reprezentant va avea, de asemenea, întâlniri separate cu fiecare lider.

La sfârșitul reuniunii, Înaltul Reprezentant va susține o declarație de presă.

În urmă cu două săptămâni, Josep Borrell i-a invitat la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

Published

on

©European Communities, 2009/ Source: EC - Audiovisual Service

Letonia intenţionează să-şi înăsprească în continuare regulile de emitere şi reînnoire a permiselor de şedere pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Permisele de şedere temporară eliberate cetăţenilor ambelor ţări în general nu vor mai fi reînnoite în viitor. Vor fi nişte excepţii rare”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins marţi după o reuniune a guvernului.  

Ministrul de interne Kristaps Eklons a sugerat că permisele de rezidenţă permanentă pentru membri de familie, de exemplu, ar trebui eliberate numai după ce ei au trecut cu succes un test de limba letonă.

Deciziile finale cu privire la noile reglementări urmează să fie luate de guvern în curând.

Citiți și: Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

Letonia a suspendat deja acordarea permiselor de şedere pentru ruşi şi belaruşi ca reacţie la invazia Ucrainei de către Rusia şi de asemenea a revocat aproape 1.000 de permise.

Potrivit autorităţii de migraţie, peste 9.000 de cetăţeni ruşi au în prezent permise de şedere temporară în Letonia. În plus, există aproximativ 37.000 de ruşi cu permise de rezidenţă permanentă.

Letonia se învecinează cu Rusia şi Belarus, aliatul Moscovei, şi o minoritate rusă importantă trăieşte în statul baltic.

Reamintim că Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment. 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Olaf Scholz se declară „profund dezgustat” de declarațiile președintelui palestinian, care a acuzat Israelul de comiterea a „50 de Holocausturi”

SĂNĂTATE6 hours ago

BEI va sprijini cu 22 mil. de euro cercetarea și dezvoltarea de noi tratamente împotriva cancerului de către compania poloneză Ryvu Therapeutics

MAREA BRITANIE8 hours ago

Post-BREXIT: Regatul Unit lansează procedura de soluționare a litigiilor cu UE privind accesul la programele de cercetare europene

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Directorul SRI, primit la Chișinău de Maia Sandu. Cei doi oficiali au discutat despre nivelul sporit al riscurilor de securitate și reforma sectorului național de securitate al R. Moldova

ROMÂNIA8 hours ago

Ministrul Muncii: Peste 6400 de cetățeni ucraineni sunt integrați pe piața muncii din România. Cei mai mulți lucrează în industria prelucrătoare și în construcții

ROMÂNIA8 hours ago

INS: Economia României a crescut cu 5,8% în semestrul I din acest an și cu 2,1% în trimestrul II

NATO8 hours ago

Germania a trimis în premieră șase avioane de luptă în regiunea Indo-Pacific: Este cea mai mare și dificilă dislocare globală a Forțelor Aeriene Germane

U.E.8 hours ago

Josep Borrell organizează pe 18 august la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Letonia intenționează să nu mai reînnoiască permisele de ședere pentru cetățenii din Rusia și Belarus

RUSIA9 hours ago

Opozantul rus Aleksei Navalnîi cere UE, SUA și Regatului Unit să declare „război total” împotriva oligarhilor ruși

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA6 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending