Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a provocat un scandal marţi, la Berlin, atunci când a acuzat Israelul că a comis un „Holocaust” împotriva palestinienilor, transmite Reuters.

În timpul unei conferinţe de presă comune cu cancelarul german Olaf Scholz, Abbas s-a referit la o serie de incidente istorice în care palestinieni au fost ucişi de israelieni în războiul din 1948 care a însoţit crearea statului Israel, dar şi în anii următori, scrie Digi24.

„Din 1947 până în ziua de astăzi Israelul a comis 50 de masacre în sate şi oraşe palestiniene, în Deir Yassin, Tantura, Kafr Qasim şi multe altele, 50 masacre, 50 de Holocausturi”, a spus Mahmoud Abbas.

Remarcile sale au fost făcute în răspunsul către un jurnalist care întrebase dacă liderul palestinian va prezenta scuze Israelului la marcarea a 50 de ani de la atacul comis de terorişti palestinieni asupra unor sportivi israelieni participanţi la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972.

Acest eveniment sportiv a fost umbrit de producerea unui atentat terorist. Pe 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni din gruparea Septembrie Negru au pătruns în satul olimpic, unde au omorât doi membri ai echipei Israelului şi au luat nouă ostatici (opt sportivi şi antrenori israelieni şi un ofiţer de poliţie german), care au fost ucişi ulterior.

Purtătorul său de cuvânt, Steffen Hebestreit, a declarat încheiată conferinţa de presă imediat după răspunsul lui Mahmoud Abbas la întrebarea care fusese anterior anunţată drept ultima.

Olaf Scholz s-a declarat „profund dezgustat” de declarațiile „scandaloase” ale președintelui palestinian Mahmoud Abbas.

„Pentru noi germanii în special, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă şi inacceptabilă. Condamn orice încercare de negare a crimelor Holocaustului”, a scris cancelarul german, pe Twitter.

Ich bin zutiefst empört über die unsäglichen Aussagen des palästinensischen Präsidenten Mahmoud #Abbas. Gerade für uns Deutsche ist jegliche Relativierung des Holocaust unerträglich und inakzeptabel. Ich verurteile jeden Versuch, die Verbrechen des Holocaust zu leugnen.

— Bundeskanzler Olaf Scholz (@Bundeskanzler) August 17, 2022

La rândul său, premierul israelian Yair Lapid a reacţionat imediat.

„Mahmoud Abbas, care acuză Israelul de comiterea a 50 de Holocausturi în timp ce el se află pe pământ german, este nu doar o ruşine morală, ci şi o monstruoasă minciună. Şase milioane de evrei au fost ucişi în timpul Holocaustului, inclusiv un milion şi jumătate de copii evrei. Istoria nu îl va ierta niciodată” a scris șeful guvernului israelian pe Twitter.

Mahmoud Abbas accusing Israel of having committed “50 Holocausts” while standing on German soil is not only a moral disgrace, but a monstrous lie.

Six million Jews were murdered in the Holocaust, including one and a half million Jewish children.

History will never forgive him.

— יאיר לפיד – Yair Lapid (@yairlapid) August 16, 2022

Reacții au venit și din partea Uniunii Europene. Margaritis Schinas, comisarul european responsabil pentru combaterea antisemitismului, a scris pe Twitter că declaraţia liderului palestinian este „inacceptabilă”.

„Declarația lui Mahmoud Abbas este inacceptabilă. Holocaustul este o pată de neşters în istoria Europei. Distorsionarea Holocaustului este periculoasă. Alimentează antisemitismul şi are un efect coroziv asupra democraţiei”, a subliniat comisarul european.

The statement by PA Pdnt Mahmoud Abbas is unacceptable.

The Holocaust is an indelible stain on European history; it erased Jewish life and heritage in many parts of our continent. Holocaust distortion is dangerous. It feeds antisemitism and has a corosive effect on democracy. https://t.co/F6aY3zuZhG

— Margaritis Schinas (@MargSchinas) August 17, 2022

Ca răspuns la furtuna de critici, Mahmoud Abbas a emis și el o declarație în care a numit Holocaustul Germaniei naziste, în care au fost uciși șase milioane de evrei, „cea mai odioasă crimă din istoria omenirii moderne”.

El a spus că observația sa nu are scopul de a nega singularitatea Holocaustului, ci de a evidenția „crimele și masacrele comise împotriva poporului palestinian de la Nakba de către forțele israeliene”.

Nu este prima dată când Mahmoud Abbas face remarci controversate despre Holocaust. În 2018, el a spus că uciderea a circa 6 milioane de evrei de către Germania nazistă nu a fost provocată de antisemitism în sine, ci a fost cauzată de poziţia socială a evreilor, mulţi dintre ei fiind creditori, ceea ce ar fi dus la răspândirea ideii că evreii sunt persoane avare. Abbas a prezentat ulterior scuze.

Comentariile liderului palestinian urmează unor luni de tensiuni şi chiar unui scurt conflict în această lună, în timpul căruia 49 de oameni au fost omorâţi în Fâşia Gaza, când Israelul a efectuat o serie de lovituri aeriene ca răspuns la ceea ce a numit o ameninţare iminentă din partea grupării palestiniene Jihadul Islamic. Aceasta a ripostat cu lansarea a aproximativ 1.000 de rachete.

Joi, 18 august, va avea loc la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Dialogului Belgrad-Pristina, care va fi condusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, sprijinit de Reprezentantul Special al UE, Miroslav Lajčák. Vor participa președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și prim-ministrul din Kosovo, Albin Kurti, potrivit comunicatului oficial. 

Reuniunea va începe la ora 10:30 și se va axa pe calea de urmat în cadrul dialogului și pe obținerea unui acord de normalizare cuprinzător. De asemenea, se vor aborda chestiuni actuale și se va urmări atenuarea tensiunilor actuale de pe teren. Înaltul Reprezentant va avea, de asemenea, întâlniri separate cu fiecare lider.

La sfârșitul reuniunii, Înaltul Reprezentant va susține o declarație de presă.

În urmă cu două săptămâni, Josep Borrell i-a invitat la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici. 

Letonia intenţionează să-şi înăsprească în continuare regulile de emitere şi reînnoire a permiselor de şedere pentru cetăţenii ruşi şi belaruşi, informează DPA, potrivit Agerpres.

„Permisele de şedere temporară eliberate cetăţenilor ambelor ţări în general nu vor mai fi reînnoite în viitor. Vor fi nişte excepţii rare”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins marţi după o reuniune a guvernului.  

Ministrul de interne Kristaps Eklons a sugerat că permisele de rezidenţă permanentă pentru membri de familie, de exemplu, ar trebui eliberate numai după ce ei au trecut cu succes un test de limba letonă.

Deciziile finale cu privire la noile reglementări urmează să fie luate de guvern în curând.

Citiți și: Letonia trimite Ucrainei încă șase obuziere autopropulsate M109 și patru elicoptere militare Mi-17 și Mi-2

Letonia a suspendat deja acordarea permiselor de şedere pentru ruşi şi belaruşi ca reacţie la invazia Ucrainei de către Rusia şi de asemenea a revocat aproape 1.000 de permise.

Potrivit autorităţii de migraţie, peste 9.000 de cetăţeni ruşi au în prezent permise de şedere temporară în Letonia. În plus, există aproximativ 37.000 de ruşi cu permise de rezidenţă permanentă.

Letonia se învecinează cu Rusia şi Belarus, aliatul Moscovei, şi o minoritate rusă importantă trăieşte în statul baltic.

Reamintim că Letonia a dat marți, 16 august, startul unei campanii publice de strângere de fonduri pentru a achiziționa Ucrainei o dronă militară Bayraktar TB2, a anunțat ministrul apărării Artis Pabriks, într-un mesaj pe Twitter. Letonia este cea de-a treia țară a UE după Lituania și Polonia care organizează un astfel de eveniment.