Connect with us

INTERNAȚIONAL

Federica Mogherini avertizează că UE va lua noi măsuri dacă nu vor fi convocate alegeri în Venezuela în următoarele zile

Published

on

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a avertizat sâmbătă că Uniunea Europeană ,,va lua noi măsuri” dacă nu vor fi convocate alegeri în Venezuela ,,în următoarele zile”, inclusiv în ceea ce priveşte ,,recunoaşterea conducerii” în ţara latino-americană, potrivit unei declarații oficiale transmise de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini. 

,,UE solicită cu fermitate desfășurarea urgentă a unor alegeri prezidențiale libere, transparente și credibile, în conformitate cu standardele democratice internaționale și cu ordinea constituțională a Venezuelei. În lipsa unui anunț privind organizarea de noi alegeri cu garanțiile necesare în următoarele zile, UE va întreprinde acțiuni suplimentare, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea conducerii țării în conformitate cu articolul 233 din Constituția Venezuelei.”, a declarat Mogherini în numele UE, în comunicat.

Citiți și  Venezuela, aproape de revoluție: SUA recunosc legitimitatea autoproclamatului președinte. Susținut de Rusia și Turcia, liderul Nicolas Maduro denunță ”imperialismul și intervenționismul” american

,,UE este alături de poporul venezuelean în acest moment critic și va continua să urmărească îndeaproape evenimentele, inclusiv la următoarea reuniune a miniștrilor de externe care va avea loc joia viitoare. UE este pregătită să acționeze în sprijinul unui proces de angajare imediată și credibilă, inclusiv prin înființarea de îndată a unui grup internațional de contact. Cooperarea și coordonarea cu partenerii regionali și internaționali sunt în desfășurare și vor fi intensificate în orele următoare.”, a mai spus Înaltul Reprezentant cu referire la măsurile concrete pe care le va lua UE pentru normalizarea situației politice grave din Venezuela. 

De asemenea, Federica Mogherini a ținut să reitereze sprijinul UE pentru Adunarea Parlamentară din Venezuela, în calitate de organ legitim și instituit democratic, în vederea reafirmării competențelor sale și a prerogativelor constituționale ale membrilor săi, și credința că singura soluție de ieși din impasul politic și social din această țară este una democratică și pașnică.

Mesajul lui Mogherini  este transmis pe fondul demonstrațiilor cetățenilor venezueleni din ultimele zile – demonstrații tratate cu violență de autorități – și în urma ultimatumurilor coordonate provenite de la Madrid, Paris, Berlin, Londra şi Lisabona, care i-au dat un termen de opt zile lui Nicolas Maduro şi au anunţat că îl vor recunoaşte pe opozantul Juan Guaido drept ”preşedinte” al Venezuelei dacă nu vor fi convocate alegeri în acest termen, mai informează Agerpres.

Situația extrem de tensionată din Venezuela s-a aflat sâmbătă pe agenda de discuții din cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU. Cu acest prilej, minstrul de externe Jorge Arreaza a respins cu duritate ultimatumul mai multor state europene de a convoca alegeri:

,,Nimeni nu ne va da termene, nici să ne spună dacă trebuie sau nu convocate alegeri”, a declarat ministrul venezuelean de externe Jorge Arreaza. ,,Cine sunteţi voi să daţi un ultimatum unui guvern suveran ? Este o ingerinţă infantilă”, a afirmat Arreaza în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, citat de Agerpres

,,Venezuela nu va permite nimănui să ne impună vreo decizie sau vreun ordin. Vom continua să urmăm calea democraţiei noastre”, a mai spus ministrul venezuelean, citat de aceeași sursă. 

Mike Pompeo, Secretarul de Stat american, a cerut în cadrul aceleași reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU ca statele membre să se poziționeze de o parte sau alta cu privire la Venezuela, îndemnându-le să-l sprijine pe liderul opoziției Juan Guaido și să ceară alegeri libere și transparente cât mai curând posibil.

,,Acum este timpul ca fiecare națiune să-și aleagă o parte de care să se poziționeze, fără întârzieri, fără să se implice în alte jocuri. Fie că sunteți alături de forțele libertății, fie că vă aflați în legătură cu [Nicolas] Maduro și haosul lui”, a declarat Mike Pompeo sâmbătă Consiliului de Securitate al ONU în variante extinsă cu 15 membri.

Pompeo s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU după ce Washington și aliații săi regionali l-au recunoscut pe Guaido ca șef al statului și au cerut președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, să demisioneze.

Citiți și  Juan Guaido, președintele autoproclamat al Venezuelei, cere armatei să treacă de partea sa împotriva lui Maduro

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Directorul FBI: Rusia bate ”toba dezinformării” pentru a submina campania candidatului democrat Joe Biden și încrederea americanilor în procesul electoral

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Rusia ”interferează” în alegerile prezidențiale din SUA din acest an prin utilizarea ”zgomotului de tobe al dezinformării”, care îl vizează pe candidatul democrat Joe Biden, a avertizat joi directul FBI, Christopher Wray. De asemenea, Rusia încearcă, în plus, să submineze, cu această ocazie, încrederea americanilor în procesul electoral, anunță Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul unei audieri în Comisia pentru securitate internă din Camera Reprezentanților, unde Partidul Democrat deține majoritatea, șeful Biroului Federal de Investigații a spus că Moscova încearcă de asemenea să submineze ceea ce consideră că ar fi establishmentul antirusesc în SUA.

Declarația oficialului american aparte în contextul în care, la data de 7 august, directorul Centrului național de contraspionaj și securitate, avertiza că Rusia, China și Iranul vor încerca să se amestece în alegerile prezidențiale organizate în prima zi de marți a lunii noiembrie, adică pe data de 3 noiembrie.

La aceste afirmații se adaugă recenta dezvăluire a Microsoft Corp, care informa la 11 septembrie că a detectat atacuri cibernetice din Rusia şi China care vizau persoane şi organizaţii politice legate de pregătirile pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Hackeri au vizat echipele de campanie ale preşedintelui republican Donald Trump şi ale candidatului democrat Joe Biden, a precizat Microsoft la acela moment pe blogul său, precizând că a detectat 200 de atacuri legate de grupuri de hackeri ruşi.

Numeroase analize ale agenţiilor de informaţii americane au conchis că Rusia a acţionat pentru a stimula campania din 2016 a preşedintelui Donald Trump şi a o submina pe cea a rivalei sale Hillary Clinton. Trump a respins mult timp această acuzaţie, iar Rusia a negat orice implicare.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Genrală a ONU din acest an

Published

on

© United Nations

Preşedintele american Donald Trump nu va fi prezent la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) prevăzută pentru săptămâna viitoare, contrar afirmaţiilor sale de luna trecută, a anunţat şeful său de cabinet Mark Meadows pentru jurnalişti la bordul Air Force One, informează vineri AFP și Agerpres.

Preşedintele Trump a declarat luna trecută că vrea să-şi susţină discursul în sala Adunării Generale de la New York, chiar dacă liderii altor ţări nu vor participa din cauza pandemiei provocate de noul tip de coronavirus.

Principalele activităţi din cadrul celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, cu discursuri succesive ale şefilor de stat, se vor derula în special prin videoconferinţă între 21 şi 29 septembrie.

Adunarea generală a ONU este compusă din cele 192 de state membre. Adunarea generală poate discuta orice problemă referitoare la Carta ONU sau la funcţiunile oricărui organism al ONU. Poate face recomandări statelor membre ONU şi Consiliului de Securitate în orice chestiune cu excepţia celor aflate în dezbaterea Consiliului de Securitate al ONU. Adunarea generală primeşte şi analizează rapoarte din partea altor organe şi organisme ONU şi a Secretarului General al Organizaţiei mondiale. Alege cei 10 membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate şi pe unii membri ai Consiliului de Tutelă. Împreună cu Consiliul de Securitate, dar votând independent, alege membrii Curţii Internaţionale de Justiţie. De asemenea, numeşte Secretarul General al ONU, la recomandarea Consiliului de Securitate. Aprobă bugetul Organizaţiei mondiale.

Deciziile în probleme privind pacea şi securitatea internaţionale sunt adoptate cu 2/3 din votul statelor membre, iar în alte probleme, cu majoritate simplă. Potrivit regulilor de procedură, Adunarea generală are următoarea structură: cele şase comisii principale, comitetele procedurale (Comitetul General – format din preşedintele Adunării Generale, care îl şi prezidează, cei 21 de vice-preşedinţi ai Adunării generale şi preşedinţii celor şase comisii principale), comitetele permanente (Comitetul Consultativ pentru Probleme Administrative şi Bugetare şi Comitetul pentru Contribuţii).

Adunarea generală îşi desfăşoară activitatea în cadrul sesiunilor plenare anuale, care se deschid în luna septembrie a fiecărui an, precum şi în cadrul celor şase comisii. Dezbaterile generale în cadrul plenarei Adunării generale a ONU se desfăşoară de-a lungul unei perioade de două săptămâni. Sesiunile se organizează la sediul ONU din New York. Sesiuni speciale pot fi organizate la cererea Secretarului General sau la cererea majorităţii statelor membre. Sesiuni de urgenţă pot fi organizate în 24 de ore, în baza unei cereri primite de Secretarul General din partea Consiliului de Securitate (potrivit unei decizii adoptate cu 9 voturi favorabile) sau a unei decizii adoptate de Adunarea generală (majoritate simplă).

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Negociatorii-șefi ai UE și Regatului Unit, întâlnire la Bruxelles în încercarea de a evita întreruperea discuțiilor referitoare la relația post-Brexit

Published

on

© Michel Barnier/ Twitter

Negociatorii-șefi ai Uniunii Europene și Regatului Unit au avut joi o întrevedere la Bruxelles în încercarea de a evita întreruperea negocierilor referitoare la viitoarea relație post-Brexit, în pofida tensionării atmosferei ca urmare a proiectului de lege anunțat de Londra prin care modifică Acordul de retragere, adoptat de Guvernul britanic și Camera Comunelor actuale, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Echipa de negociere din Marea Britanie a purtat discuţii informale utile cu UE săptămâna aceasta, întrucât încercăm să ajungem la un acord până la jumătatea lunii octombrie cu privire la viitoare noastră relaţie”, a declarat un purtător de cuvânt al Executivului de la Londra.

Acesta a mai spus că ”s-au făcut câteva mici progrese, dar rămân diferențe semnificative în ceea ce privește aspecte cheie, inclusiv pescuitul și ajutoarele de stat. Vom continua să lucrăm din greu pentru a depăşi aceste diferenţe în discuţiile noastre săptămâna viitoare, fără a ne compromite poziţia fundamentală: aceea de a fi o ţară independentă”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra.

Înaintea acestei întrevederi între șefii echipelor de negociere, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, a respins acuzaţiile prim-ministrului britanic. Boris Johnson susţine că Bruxelles-ul nu negociază cu bună-credinţă şi ameninţă cu o ”blocadă” alimentară a schimburilor comerciale dintre Irlanda de Nord şi Marea Britanie dacă nu se ajunge la un acord până la sfârşitul perioadei de tranziţie, la sfârşitul anului 2020.

”Michel Barnier a arătat (…) că, şi în chestiuni extrem de complexe şi de sensibile din punct de vedere politic, Comisia şi UE negociază cu bună-credinţă”, a afirmat Mamer.

”UE nu ameninţă aprovizionarea cu alimente a Irlandei de Nord”, a subliniat un alt purtător de cuvânt pe Twitter. ”Ne-am angajat să punem în practică cu fidelitate protocolul” menit să evite revenirea la o frontieră între Irlanda şi Irlanda de Nord, dar pe care Marea Britanie ameninţă să îl pună sub semnul întrebării, a adăugat acesta.

Premierul britanic Boris Johnson refuză se renunțe la acest proiect de lege care încalcă dreptul internațional și care a depășit luni un prim obstacol, fiind adoptat în Camera Comunelor, în pofida avertismelor venite din partea Comisiei Europene de a retrage acest proiect din cauză căruia Regatul Unit riscă să fie adus în fața justiției în cazul în care nu se va întâmpla acest lucru. 

Anumite secțiuni ale proiectului de lege care reglementează piața internă în Regatul Unit vor aduce atingere acordului cu Bruxelles-ul privind Irlanda de Nord și ajutorul de stat. În virtutea Protocolului privind Irlanda de Nord, această provincie britanică ar trebui să urmeze unele dintre regulile UE după perioada de tranziţie post-Brexit pentru a garanta absenţa frontierei fizice şi pentru a evita resurgenţa tensiunilor în această regiuni, însângerată de trei decenii de ”tulburări”.

Miercuri, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a atras atenția premierului britanic, Boris Johnson, să respecte Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, subliniind că ”încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”.

Făcând trimitere la cuvintele lui Margaret Thatcher din discursul susținut în 16 aprilie 1975, lider al Partidului Conservator din 11 februarie 1975 și fost premier britanic în perioada 1979-1990, Ursula von der Leyen i-a solicitat lui Johnson să nu încalce dreptul internațional prin nerespectarea anumitor prevederi din Protocolul privind Irlanda de Nord, parte a Acordului de retragere.

”Vă reamintesc cuvintele lui Margaret Thatcher: <<Marea Britanie nu încalcă tratatele. Acest lucru ar avea urmări negative pentru Marea Britanie, asupra relațiilor cu restul lumii și asupra oricărui tratat comercial>> Aceste cuvinte erau valabile atunci, sunt valabile și astăzi. Încrederea reprezintă fundația oricărui parteneriat puternic”, i-a transmis von der Leyen lui Boris Johnson.

Săptămâna trecută, într-o manifestare a dezacordului față de acest derapaj al Londrei, liderii grupurilor politice din Parlamentul European au atras atenția că  sub nicio formă nu vor vota un acord UE-Regatul Unit privind viitoarele relații în cazul în care Regatul Unit nu respectă Acordul de retragere din UE. 

Următoarea rundă oficială de negocieri, în care sunt implicaţi sute de experţi care vor discuta despre cele mai spinoase probleme, vor demara la Bruxelles în săptămâna care începe pe 28 septembrie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending