Connect with us

INTERNAȚIONAL

Federica Mogherini avertizează că UE va lua noi măsuri dacă nu vor fi convocate alegeri în Venezuela în următoarele zile

Published

on

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a avertizat sâmbătă că Uniunea Europeană ,,va lua noi măsuri” dacă nu vor fi convocate alegeri în Venezuela ,,în următoarele zile”, inclusiv în ceea ce priveşte ,,recunoaşterea conducerii” în ţara latino-americană, potrivit unei declarații oficiale transmise de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini. 

,,UE solicită cu fermitate desfășurarea urgentă a unor alegeri prezidențiale libere, transparente și credibile, în conformitate cu standardele democratice internaționale și cu ordinea constituțională a Venezuelei. În lipsa unui anunț privind organizarea de noi alegeri cu garanțiile necesare în următoarele zile, UE va întreprinde acțiuni suplimentare, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea conducerii țării în conformitate cu articolul 233 din Constituția Venezuelei.”, a declarat Mogherini în numele UE, în comunicat.

Citiți și  Venezuela, aproape de revoluție: SUA recunosc legitimitatea autoproclamatului președinte. Susținut de Rusia și Turcia, liderul Nicolas Maduro denunță ”imperialismul și intervenționismul” american

,,UE este alături de poporul venezuelean în acest moment critic și va continua să urmărească îndeaproape evenimentele, inclusiv la următoarea reuniune a miniștrilor de externe care va avea loc joia viitoare. UE este pregătită să acționeze în sprijinul unui proces de angajare imediată și credibilă, inclusiv prin înființarea de îndată a unui grup internațional de contact. Cooperarea și coordonarea cu partenerii regionali și internaționali sunt în desfășurare și vor fi intensificate în orele următoare.”, a mai spus Înaltul Reprezentant cu referire la măsurile concrete pe care le va lua UE pentru normalizarea situației politice grave din Venezuela. 

De asemenea, Federica Mogherini a ținut să reitereze sprijinul UE pentru Adunarea Parlamentară din Venezuela, în calitate de organ legitim și instituit democratic, în vederea reafirmării competențelor sale și a prerogativelor constituționale ale membrilor săi, și credința că singura soluție de ieși din impasul politic și social din această țară este una democratică și pașnică.

Mesajul lui Mogherini  este transmis pe fondul demonstrațiilor cetățenilor venezueleni din ultimele zile – demonstrații tratate cu violență de autorități – și în urma ultimatumurilor coordonate provenite de la Madrid, Paris, Berlin, Londra şi Lisabona, care i-au dat un termen de opt zile lui Nicolas Maduro şi au anunţat că îl vor recunoaşte pe opozantul Juan Guaido drept ”preşedinte” al Venezuelei dacă nu vor fi convocate alegeri în acest termen, mai informează Agerpres.

Situația extrem de tensionată din Venezuela s-a aflat sâmbătă pe agenda de discuții din cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU. Cu acest prilej, minstrul de externe Jorge Arreaza a respins cu duritate ultimatumul mai multor state europene de a convoca alegeri:

,,Nimeni nu ne va da termene, nici să ne spună dacă trebuie sau nu convocate alegeri”, a declarat ministrul venezuelean de externe Jorge Arreaza. ,,Cine sunteţi voi să daţi un ultimatum unui guvern suveran ? Este o ingerinţă infantilă”, a afirmat Arreaza în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, citat de Agerpres

,,Venezuela nu va permite nimănui să ne impună vreo decizie sau vreun ordin. Vom continua să urmăm calea democraţiei noastre”, a mai spus ministrul venezuelean, citat de aceeași sursă. 

Mike Pompeo, Secretarul de Stat american, a cerut în cadrul aceleași reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU ca statele membre să se poziționeze de o parte sau alta cu privire la Venezuela, îndemnându-le să-l sprijine pe liderul opoziției Juan Guaido și să ceară alegeri libere și transparente cât mai curând posibil.

,,Acum este timpul ca fiecare națiune să-și aleagă o parte de care să se poziționeze, fără întârzieri, fără să se implice în alte jocuri. Fie că sunteți alături de forțele libertății, fie că vă aflați în legătură cu [Nicolas] Maduro și haosul lui”, a declarat Mike Pompeo sâmbătă Consiliului de Securitate al ONU în variante extinsă cu 15 membri.

Pompeo s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU după ce Washington și aliații săi regionali l-au recunoscut pe Guaido ca șef al statului și au cerut președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, să demisioneze.

Citiți și  Juan Guaido, președintele autoproclamat al Venezuelei, cere armatei să treacă de partea sa împotriva lui Maduro

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NEWS

Biroul german de Statistică: Unul din patru locuitori din Germania provine din imigrație, înregistrându-se un nou record

Published

on

Numărul locuitorilor Germaniei cu origini străine a atins un nou record în anul 2018, conform rezultatelor publicate miercuri de Biroul Federal de Statistică în urma unui microrecensământ, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit achetei democgrafice, unul din patru locuitori ai Germaniei, adică 20.8 milioane de persoane, provine din imigrație, cifră ce indică o creștere cu 2.5% față de anul trecut.

Această categorie de populaţie se referă la cetăţeni străini şi germani care nu au dobândit cetăţenia germană prin naştere, precum şi la cei care au cel puţin un părinte care nu s-a născut cu cetăţenia germană.

Potrivit Biroului Federal de Statistică, 13,5 milioane dintre cei cu origini străine nu s-au născut în Germania, ci au imigrat.

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au venit în Germania din motive profesionale, în jur de 20% citând motive personale. 15% au avut drept scop principal să solicite azil în această ţară.

Românii sunt şi cel mai mare grup de imigranţi veniţi din Balcani, o treime din totatul celor 2,6 milioane de oameni care s-au mutat în Germania din această zonă a Europei. Doar turcii, polonezii, ruşii şi kazahii sunt mai numeroşi pe teritoriul german decât românii, informează Digi24.

859.000 de locuitori din Germania au rădăcini româneşti, arată cele mai recente date publicate de Biroul german de statistică.

Toţi cei care nu s-au născut cetăţeni germani sau care au cel puţin un părinte care nu este cetăţean german prin naştere sunt consideraţi imigranţi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Londra, capitala statului care va părăsi Uniunea Europeană, este cea mai vizitată din lume în anul 2019. Pe ce loc se află București

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Londra, ”cea mai căutată capitală din lume” în anul 2019, fiind urmată de Paris şi Amsterdam sunt cele mai vizitate capitale din lume în 2019, în timp ce Bucureşti se află pe poziţia 61 la nivel mondial şi pe 28 în topul capitalelor europene, conform analizei realizate de reprezentanţii unei platforme online de căutare pentru călătorii, relatează Agerpres.

“Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domina clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor. Istoria bogată, bogăţiile naturale, nivelul de trai, sau normele de igienă specifice statelor din vestul continentului contribuie împreună la dezvoltarea industriei turismului”, se arată în analiză realizată de momondo.ro.

Reamintim că noul guvernul britanic, condus de prim-ministrul Boris Johnson, a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

Între capitalele ţărilor europene, Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast (Irlanda de Nord), Cardiff (Ţara Galilor) şi Riga (Letonia). În schimb, la nivel mondial, capitala ţării noastre se află pe locul 61, depăşind Tbilisi, capitala Georgiei, dar atragând mai puţini turişti decât Beirut (locul 60) sau Jakarta (locul 59).

Echipa motorului gratuit de căutare pentru călătorii momondo.ro a studiat căutările de hoteluri din 143 de oraşe-capitală din întreaga lume pentru a afla care sunt locaţiile care atrag cei mai mulţi turişti şi unde ar trebui să se aştepte la cele mai mari şi cele mai mici preţuri pentru cazare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Boris Johnson dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru desemnarea lui George Osborne în fruntea Fondului Monetar Internațional

Published

on

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru ca fostul ministru britanic de Finanțe, George Osborne, să fie desemnat viitorul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a precizat pentru Bloomberg o sursă din apropierea acestui dosar, informează Agerpres.

George Osborne a fost ministru de Finanţe în guvernul condus de David Cameron între 2010 şi 2016, iar în prezent este editor la cotidianul londonez Evening Standard. Osborne l-a susţinut pe Boris Johnson pentru a deveni prim ministru.

Potrivit unei cutume nescrise, care datează de la înființarea Băncii Mondiale (BM) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), în fruntea BM a fost numit un american, urmând ca europenilor să le revină dreptul de a desemna persoana care se va afla în fruntea Fondului Montar Internațional.

Boris Johnson, care va participa pentru prima dată la summitul G7, de la Biarritz, ce va avea loc pe 24-26 august, dorește să profite de întâlnirile bilaterale pe care le va avea în marja acestei reuniuni pentru a-i convinge pe liderii mondiali, inclusiv pe președintele SUA, Donal Trump, să sprijine încercarea Marii Britanii de a-l desemna pe George Osborne drept succesor al lui Christine Lagarde.

Regatul Unit a avut obiecții cu privire la decizia altor guverne din Uniunea Europeană de a o desemna pe Kristalina Georgieva, fost director general al Băncii Mondiale, pentru postul ocupat de Christine Lagarde.

Actualul director al Băncii Mondiale și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, Kristalina Georgieva a fost desemnată la 2 august de miniștrii de finanțe din țările UE pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de director al Fondului Monetar Internațional, urmând să devină primul director al FMI din Europa de Est.

Amintim că Christine Lagarde a fost propusă pentru a-l înlocui pe Mario Draghi în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Numele lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene reprezintă rezultatul negocierilor purtate de președintele Franței, Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel.

Până în prezent, niciun britanic nu a acupat funcția de director general al Fondului Monetar Internațional, iar analiștii sunt de părere că încercarea premierului Boris Johnson de a susține un candidat propriu este doar un instrument pentru a păstra imaginea Marii Britanii pe scena internațională după Brexit, care ar urma să aibă loc la 31 octombrie.

Potrivit procedurii, directorul FMI este ales de cei 24 membri ai Consiliului său executiv.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending