Connect with us

INTERNAȚIONAL

Federica Mogherini avertizează că UE va lua noi măsuri dacă nu vor fi convocate alegeri în Venezuela în următoarele zile

Published

on

Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a avertizat sâmbătă că Uniunea Europeană ,,va lua noi măsuri” dacă nu vor fi convocate alegeri în Venezuela ,,în următoarele zile”, inclusiv în ceea ce priveşte ,,recunoaşterea conducerii” în ţara latino-americană, potrivit unei declarații oficiale transmise de către Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini. 

,,UE solicită cu fermitate desfășurarea urgentă a unor alegeri prezidențiale libere, transparente și credibile, în conformitate cu standardele democratice internaționale și cu ordinea constituțională a Venezuelei. În lipsa unui anunț privind organizarea de noi alegeri cu garanțiile necesare în următoarele zile, UE va întreprinde acțiuni suplimentare, inclusiv în ceea ce privește recunoașterea conducerii țării în conformitate cu articolul 233 din Constituția Venezuelei.”, a declarat Mogherini în numele UE, în comunicat.

Citiți și  Venezuela, aproape de revoluție: SUA recunosc legitimitatea autoproclamatului președinte. Susținut de Rusia și Turcia, liderul Nicolas Maduro denunță ”imperialismul și intervenționismul” american

,,UE este alături de poporul venezuelean în acest moment critic și va continua să urmărească îndeaproape evenimentele, inclusiv la următoarea reuniune a miniștrilor de externe care va avea loc joia viitoare. UE este pregătită să acționeze în sprijinul unui proces de angajare imediată și credibilă, inclusiv prin înființarea de îndată a unui grup internațional de contact. Cooperarea și coordonarea cu partenerii regionali și internaționali sunt în desfășurare și vor fi intensificate în orele următoare.”, a mai spus Înaltul Reprezentant cu referire la măsurile concrete pe care le va lua UE pentru normalizarea situației politice grave din Venezuela. 

De asemenea, Federica Mogherini a ținut să reitereze sprijinul UE pentru Adunarea Parlamentară din Venezuela, în calitate de organ legitim și instituit democratic, în vederea reafirmării competențelor sale și a prerogativelor constituționale ale membrilor săi, și credința că singura soluție de ieși din impasul politic și social din această țară este una democratică și pașnică.

Mesajul lui Mogherini  este transmis pe fondul demonstrațiilor cetățenilor venezueleni din ultimele zile – demonstrații tratate cu violență de autorități – și în urma ultimatumurilor coordonate provenite de la Madrid, Paris, Berlin, Londra şi Lisabona, care i-au dat un termen de opt zile lui Nicolas Maduro şi au anunţat că îl vor recunoaşte pe opozantul Juan Guaido drept ”preşedinte” al Venezuelei dacă nu vor fi convocate alegeri în acest termen, mai informează Agerpres.

Situația extrem de tensionată din Venezuela s-a aflat sâmbătă pe agenda de discuții din cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU. Cu acest prilej, minstrul de externe Jorge Arreaza a respins cu duritate ultimatumul mai multor state europene de a convoca alegeri:

,,Nimeni nu ne va da termene, nici să ne spună dacă trebuie sau nu convocate alegeri”, a declarat ministrul venezuelean de externe Jorge Arreaza. ,,Cine sunteţi voi să daţi un ultimatum unui guvern suveran ? Este o ingerinţă infantilă”, a afirmat Arreaza în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, citat de Agerpres

,,Venezuela nu va permite nimănui să ne impună vreo decizie sau vreun ordin. Vom continua să urmăm calea democraţiei noastre”, a mai spus ministrul venezuelean, citat de aceeași sursă. 

Mike Pompeo, Secretarul de Stat american, a cerut în cadrul aceleași reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU ca statele membre să se poziționeze de o parte sau alta cu privire la Venezuela, îndemnându-le să-l sprijine pe liderul opoziției Juan Guaido și să ceară alegeri libere și transparente cât mai curând posibil.

,,Acum este timpul ca fiecare națiune să-și aleagă o parte de care să se poziționeze, fără întârzieri, fără să se implice în alte jocuri. Fie că sunteți alături de forțele libertății, fie că vă aflați în legătură cu [Nicolas] Maduro și haosul lui”, a declarat Mike Pompeo sâmbătă Consiliului de Securitate al ONU în variante extinsă cu 15 membri.

Pompeo s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU după ce Washington și aliații săi regionali l-au recunoscut pe Guaido ca șef al statului și au cerut președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, să demisioneze.

Citiți și  Juan Guaido, președintele autoproclamat al Venezuelei, cere armatei să treacă de partea sa împotriva lui Maduro

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria NATO, și-a încheiat mandatul. De joi, Mircea Geoană va fi primul est-european în această funcție

Published

on

© NATO/ Twitter

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței Nord-Atlantice, și-a încheiat miercuri mandatul în cadrul ceremonii care a avut loc la sediul NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, unde au participat secretarul general Jens Stoltenberg și ambasadorii celor 29 de țări membre.

Rose Gottemoeller a fost un pilon puternic în ultimii trei ani. Expertă în controlul armamentului și dezarmare, ea a jucat un rol cheie în consolidarea apărării și descurajării NATO, în modernizarea alianței noastre și în creșterea profilului femeilor în pace și securitate. Ne va fi lipsi nouă tuturor”, a spus Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.

Rose Gottemoeller a devenit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2016, înlocuindu-l în funcție pe ambasadorul american Alexander Vershbow.

Potrivit NATO, în ultimii trei ani, Gottemoeller a sprijinit ghidarea politicii Alianței în raport cu Rusia. Totodată, aceasta a gestionat procesul de tranziție al Alianței către noul său sediu – unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale din Europa în ultimii ani – și a coordonat eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.

De altfel, Rose Gottemoeller a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică. Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Începând de joi, 17 octombrie, noul secretar general adjunct al NATO va fi fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană. În vreme ce Gottemoeller a fost prima femeie secretar general adjunct din istoria de 70 de ani a NATO, Geoană va fi primul est-european care deține această funcție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind deopotrivă primul român și întâiul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). 

Până în prezent, poziția de secretar general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending