Connect with us

U.E.

Federica Mogherini, dialog strategic cu ministrul de externe al Chinei Wang Yi: ,,Este pentru prima oară când ministrul chinez de externe participă la un Consiliu pentru Afaceri Externe și cred că asta spune multe despre nivelul intensității schimburilor și a cooperării noastre care a atins un nivel fără precedent”

Published

on

@Consiliul European

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini a avut, astăzi, o întrevedere cu ministrul de externe chinez Wang Yi ca parte a dialogului strategic bilateral UE-China pentru pregătirea reuniunii Consiliului European din 21-22 martie, unde se va discuta consolidarea politicii de cooperare a blocului cu China, precum și înaintea Summit-ului dintre cele două părți care va avea loc la începutul lui aprilie, la Bruxelles. De asemenea, înaltul demnitar chinez se va întâlni cu toți cei 28 de miniștri de externe din statele membre, fiind prima oară când participă la o reuniune a Consiliului Afaceri Externe, informează Mogherini într-o postare pe Twitter.

,,Este pentru prima oară când ministrul chinez de externe participă la un Consiliu pentru Afaceri Externe și cred că acest lucru spune multe despre nivelul intensității schimburilor și a cooperării noastre care a atins acum, aș spune, un nivel fără precedent”, comenta Mogherini.

Înaltul Reprezentant declara că, în dialogul strategic au abordat, pe lângă aspecte care țin de relația bilaterală sau de pregătirea Summit-ului UE-China, un ,,anumit număr de chestiuni de politică externă și regională asupra cărora cooperarea noastră este permanent în desfășurare”. Aceasta preciza că ,,Uniunea Europeană se angajează să consolideze cooperarea cu China” care este o ,,putere globală din punct de vedere economic și politic și un partener strategic cuprinzător”.

@Consiliul European

,,Colaborăm intens și cu succes în multe domenii în care împărtășim interesele. Pot menționa unele dintre problemele globale asupra cărora am colaborat în mod clar și continuăm să cooperăm: de la acordul nuclear cu Iranul până la schimbările climatice – punerea în aplicare a Acordului de la Paris -, obiectivele de dezvoltare durabilă și, în general, sprijinul acordat multilateral pentru păstrararea ordinii internaționale bazate pe reguli. Am identificat domenii potențiale pentru a face mai mult împreună în sfera internațională și modul prin care ne putem asigura că relațiile dintre Uniunea Europeană și China sunt asezate pe un parcurs echitabil, respectuos, echilibrat și reciproc avantajos. Acesta a fost spiritul discuțiilor noastre de astăzi, care a fost extrem de pozitiv și prietenos”, declara Înaltul Reprezentant. 

Discuția dintre Mogherini și ministrul de externe chinez s-a concentrat, de asemenea, asupra unor domenii specifice de acțiune bilaterală care ar putea avantaja și mediul global, în urma activității în comun în domeniul investițiilor, de exemplu privind protecția indicațiilor geografice, al conectivității, pe baza normelor și standardelor internaționale, sau al securității cibernetice. 

Șefa diplomației europene mai spunea că UE și China își vor intensifica cooperarea pe marginea provocărilor globale, în special în ceea ce privește ,,promovarea unei economii globale deschise, menținerea unei ordini globale bazate pe reguli și menținerea cooperării multilaterale pe calea cea bună”. În acest sens, Mogherini  se referea îndeosebi la reforma OMC [Organizația Mondială a Comerțului], ,,pentru care summit-ul [UE-China] ar trebui să trimită un semnal puternic și pentru care am stabilit un grup de lucru comun”, declara ea.

În ceea ce privește schimbările climatice și respectarea drepturilor omului, care sunt teme de discuție care generează opinii divergente în dialogul UE-China, cele două părți au convenit să colaboreze îndeaproape și să facă progrese notabile, în special legat de sprijinirea agendei ONU pentru punerea în aplicare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice sau organizarea unui nou dialog comun privind drepturile omului.

Înaltul Reprezentant a mai vorbit în declarația de presă și despre seria de probleme de politică externă și regională ridicate de actualul context internațional asupra cărora China și UE au convenit să colaboreze mai departe.

@Consiliul European

,,În primul rând, vom continua să lucrăm împreună pentru a asigura continuarea punerii în aplicare a acordului nuclear cu Iran, pe care l-am negociat împreună vreme de zile și nopți lungi. De asemenea, lucrăm împreună și suntem pregătiți să colaborăm mai mult pentru a  urmări evoluțiile din Peninsula Coreeană, dar și în Afganistan, Venezuela și Africa, unde atât China, cât și Uniunea Europeană joacă un rol important. De asemenea, am fost de acord că vom consolida cooperarea noastră în domeniul securității și apărării cu un dialog care a început în ultimii ani și pe care intenționăm să-l intensificăm”

În încheierea intervenției sale, Federica Mogherini a afirmat că se așteaptă la un summit UE-China ,,extrem de reușit”, dar și la ,,o cooperare foarte bună pe scena mondială” între cele două părți.

Amintim faptul că săptămâna trecută Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant au evaluat parteneriatul strategic cuprinzător cu China, pe fondul afirmațiilor tot mai multor voci de la nivelul UE care afirmă că echilibrul dintre provocările și oportunitățile prezentate de China s-a schimbat, ajungând la concluzia că trebuie inițiată o discuție care să ducă la ameliorarea abordării Europei, astfel încât aceasta să devină mai realistă, mai categorică și în același timp polivalentă.

În acest sens, Comisia și Înaltul Reprezentant au publicat o comunicare comună care propune spre dezbatere 10 puncte de acțiune, formulate în contextul relațiilor cu China, ,,într-un spirit de respect reciproc”. Este vorba despre propuneri concrete cu privire la modalitățile în care UE poate acționa pentru a-și consolida competitivitatea, pentru a asigura un grad mai mare de reciprocitate și condiții de concurență echitabile și pentru a proteja economia de piață împotriva unor eventuale denaturări. 

Comunicarea comună va fi prezentată la Consiliul European din 21-22 martie, iar statele membre vor avea prima ocazie de a face schimb de opinii în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 18 martie. Următorul summit UE-China este programat pentru începutul lunii aprilie.

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

Published

on

© Photo Collage (Official Photos)

Președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut luni convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

“Să reconstruim alianța puternică UE-SUA. Am vorbit cu președintele ales Joe Biden și l-am invitat la o reuniune specială la Bruxelles, anul viitor, cu liderii UE-27. Acum este momentul să ne unim forțele privind COVID-19, clima, securitatea și multilateralismul”, a scris Charles Michel, pe Twitter.

Un mesaj pe Twitter a venit și din partea șefei Comisiei Europene, care a subliniat că alegerea lui Joe Biden ca președinte al Statelor Unite este “un nou început pentru parteneriatul global UE-SUA.

“O Uniune Europeană puternică și SUA puternice care lucrează împreună pot configura o agendă globală bazată pe cooperare, multilateralism, solidaritate și valori comune”, a spus Ursula von der Leyen.

Într-o serie de convorbiri telefonice avute în urmă cu două săptămâni, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

În același context, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a propus ca UE și SUA să pună bazele “unei noi alianțe globale” în care alianța transatlantică să reprezinte coloana vertebrală.

De asemenea, într-un editorial pe blogul său, șeful diplomației europene a îndemnat la pornirea “motorului” transatlantic cu administrația Biden și a afirmat că “ultimii patru ani au accentuat nevoia autonomiei strategice europene”.

Alegerea lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA a marcat o reacție promptă și pozitivă din partea liderilor statelor UE și NATO, generând speranța unui nou început pentru relația transatlantică după patru ani în care raporturile cu administrația Trump au fost tensionate, președintele în exercițiu al SUA spunând de multe ori că UE este un “dușman” și că Uniunea a fost creată pentru a profita de pe urma Statelor Unite.

Cu toate acestea, victoria lui Biden a generat și argumente în favoarea unei autonomii strategice europene, care a luat avânt în epoca Trump. miniștrii de externe de la Berlin și de la Paris au formulat, într-un editorial publicat în presa franceză, germană și americană, un argument de edificare a unui “New Deal transatlantic”. Totodată însă, în articol se subliniază semnificaţia consolidării suveranităţii europene în materie de securitate. “Noi, europenii, nu ne mai întrebăm doar ce poate face America pentru noi, ci ce ar trebui să facem pentru a ne apăra propria securitate şi a construi un parteneriat transatlantic mai echilibrat. Acestea sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede”, au spus miniștrii de externe Heiko Maas și Jean-Yves Le Drian.

Mai mult, într-un amplu interviu pentru Le Grand Continent și intitulat sugestiv “Doctrina Macron”, președintele francez a pledat pentru independența strategică a Europei față de SUA pentru ca UE să fie respectată de aliați. În contrapartidă, ministrul apărării german a subliniat, referindu-se la pledoariile lui Macron, că ideea autonomiei strategice a UE merge prea departe dacă încurajează iluzia că putem garanta securitatea Europei fără NATO și SUA.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Published

on

© European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor împotriva a 23 de state membre, printre care şi România, şi a Regatului Unit, pentru neadoptarea noilor norme care reglementează coordonarea la nivelul UE a tuturor serviciilor mass-media audiovizuale, atât programele de televiziune tradiţionale, cât şi serviciile la cerere.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, termenul pentru transpunerea Directivei revizuite a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația națională a fost 19 septembrie 2020 și numai Danemarca, Ungaria, Țările de Jos și Suedia au notificat măsuri de transpunere și au declarat că notificarea este completă.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Greciei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei, Finlandei, precum și Regatului Unit, solicitându-le să furnizeze informații suplimentare.

Țările mai sus menționate au astfel la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Aceste noi norme ale UE vizează crearea unui cadru de reglementare adecvat erei digitale, care să conducă la un peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai diversificat.

Se consolidează astfel protecția telespectatorilor, acordându-se o atenție specială siguranței persoanelor celor mai vulnerabile, cum ar fi minorii, se extinde aplicarea normelor privind discursul de incitare la ură la platformele de partajare a materialelor video și se promovează diversitatea culturală în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale.

În același timp, se introduc, pentru prima dată, noi cerințe de independență pentru autoritățile naționale de reglementare a mass-media și se protejează pluralismul mediatic.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2016 o Directivă revizuită a mass-media audiovizuale care include o nouă abordare a platformelor online care difuzează conținut audiovizual.

În iunie 2018, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic cu privire la normele revizuite, care au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene în noiembrie 2018.

Principalul obiectiv al directivei este de a crea și de a asigura buna funcționare a pieței interne a serviciilor mass-media audiovizuale, contribuind în același timp la promovarea diversității culturale, asigurând un nivel adecvat de protecție a consumatorilor și protejând pluralismul mass-mediei.

Statele membre au avut la dispoziţie 21 de luni pentru a transpune Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale în legislaţia lor naţională. Pentru a se asigura că noile norme sunt adoptate la timp, în ultimii ani, CE a oferit sprijin autorităţilor statelor membre, inclusiv prin intermediul Comitetului de contact şi al Grupului autorităţilor europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA), cu privire la transpunerea lor.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Dacian Cioloș, liderul Renew Europe și co-președintele Alianței USR PLUS, a transmis luni că Alianța USR PLUS își dorește un plan de redresare și de ieșire din criza economică prin care să poată fi modernizată economia României.

Într-o reacție pe Facebook după ce USR PLUS a atras atenția că Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar ulterior l-a retras, Cioloș a subliniat că “noi am propus Guvernului să lucrăm împreună la asta, mai ales dacă avem în vedere să conlucrăm și după alegeri”.

“Până acum, nu am primit semne de interes în acest sens, așa încât prezentăm aici cum vedem noi lucrurile, cu speranța că programul de reforme finanțat prin fondul de redresare va fi elaborat transparent cu toți cei interesați înainte de finalul anului”, a mai adăugat el, făcând trimitere la poziția USR PLUS, exprimată într-un comunicat și prin intermediul eurodeputatul Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență.

De altfel, în mesajul său, Cioloș a subliniat că membrii ai delegației USR PLUS din Parlamentul European “lucrează inclusiv pe legislația europeană pe acest subiect”.

 

Astăzi, 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar în mod inexplicabil l-a retras după doar câteva ore, iar experții USR PLUS au analizat propunerile din acest plan și trag un semnal de alarmă, informează sursa citată.

Draftul Planului Național de Redresare si Reziliență nu include reforme reale și nu răspunde obiectivului european de a finanța schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE și nu face decât să dubleze finanțările deja alocate prin programele operaționale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat și a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanțare, după aceeași logică.

Din păcate, PNRR-ul așa cum a fost gândit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese și din OUG 155/2020, precum și din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie.

Încă de acum două săptămâni, USR PLUS atrăgea atenția asupra importanței pentru România a acestui Plan, crucial pentru ca România să poată beneficia cât mai repede de 30,4 mld de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare și Reziliență (MRR). USR PLUS a prezentat cu acea ocazie câteva soluții cu privire la alocarea și implementarea optimă a resurselor europene și își exprima deschiderea față de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului. Analiza completă cu propunerile USR-PLUS pentru Planul Național de Redresare și Reziliență este disponibilă aici.

“Am propus la nivel european 6 piloni, aliniați la 6 priorități europene. Acesta este consensul în Parlamentul European acum. Și i-am propus gândindu-mă la România, gândindu-mă că merităm un plan național amplu, ambițios. Nu doar un șir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul în care ne privim și ne utilizăm resursele? Ne putem exploata potențialul digital? Ne putem consolida economia prin investiții în inovare? Și mai ales, putem înțelege că le datorăm tinerilor un viitor creat pentru ei, împreună cu ei?” spune Dragoș Pîslaru, co-raportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare și Reziliență. “Un plan național de reforme și investiții nu se realizează într-un subsol, ci în parteneriat social, consultare și angajare a actorilor parte a societății.”

USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile și finanțarea lor din acest nou fond european. Sunt mulți bani, dar sunt bani care trebuie dați pentru reforme, nu pentru cârpeli. Din păcate, asistăm la un exercițiu de furat căciula, unde MFE nu se înțelege cu alte ministere, nu are viziune reformistă. Pentru MFE, acești bani sunt doar o problemă pentru care trebuie să inventeze ceva. Și au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset și o negociere serioasă, pe care o vom face ca parte a discuțiilor de intrare la guvernare, după 6 decembrie”. spune Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreședinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European.

Din păcate, Guvernul a persistat în ideea unei elaborări în cerc restrâns, fără o minimă transparență sau consultare, ignorând experiența și apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societății civile și a USR PLUS. Întrucât nu respectă structura și obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziția Consiliului și cu atât mai puțin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles așa cum este, ci trebuie clar revizuit.

Mai jos doar câteva dintre problemele documentului, conform USR PLUS:

I Probleme de legalitate și structură

I.1 Ratarea cvasi-completă a finanțării reformelor structurale

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, deși ar trebui să fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finanțare. E o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu și lung, nu doar o pușculiță de cheltuit bani. Comisia Europeană nu are cum să accepte acest document, ar încălca litera și spiritul reglementării europene. MFE dă dovadă de habarnism.

I.2 Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

Guvernul își bate joc de populația vulnerabilă – practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

USR PLUS consideră că PNRR trebuie să fie un plan care să arate solidaritate pentru cei care au fost loviți de criză și cerem ca minim 14% din PNRR să fie investiți în pilonul Social și pentru copii și tineri. Acum înțelegem de ce societatea civilă a fost exclusă de la discuții – pentru că în PNRR nu există societatea civilă ca partener. Având în vedere cât a preluat societatea civilă din efortul de reziliență pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bătaie de joc.

II Probleme de alocare și oportunitate

II.1 Ducerea în derizoriu a Cercetări – Dezvoltării – Inovării

Guvernul duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare – o alocare de 275 mil euro (0,9%) este efectiv o bătaie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel puțin 5% (1,5 mld) investite în dezvoltarea de noi tehnologii și materiale, pentru a putea fi în avangarda Europei și nu pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% față de media UE.

II.2 Minimizarea transformării digitale a României

Deși este clar că transformarea digitală este o prioritate crucială a UE și că Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naționale pentru digital, se pare că MFE încalcă această prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 milioane de euro). Chiar dacă am însuma și totalul alocării pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 mld Euro).

Noi, la USRPLUS, credem drumul către o societate digitală aduce beneficii clare atât în plan administrativ, prin simplificare și eficiență, cât și din perspectivă economică, având în vedere ambiția noastră de a dezvolta România într-un pol de excelență la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu să investim resurse adecvate.

II.3 Neînțelegerea Pactului Ecologic European

Transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanțurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc.

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea românească, protejarea pădurilor, Guvernul nici măcar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie făcut. Link către angajamentul de guvernare USR PLUS ”Împădurim România”: https://www.usrplus.ro/impadurim_romania_si_combatem_taierile_ilegale_prin_dna_ul_padurilor

Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 milioane de euro pentru împădurire și indicatorul de progres este număr de puieți produși. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de reziliență și propune un indicator clar și concret: zeci de mii de hectare efectiv împădurite. MFE deschide calea aruncării de bani europeni în obiective care nu se văd în realitatea din teren.

De asemenea, se ratează complet oportunitatea reprezentată de componenta de Clădiri / Construcții a Pactului Ecologic European: renovarea energetică aprofundată a clădirilor publice și rezidențiale ar avea un impact pozitiv pe multiple direcții.

Pe de-o parte, trebuie avut în vedere impactul social major, în special în această perioadă de criză economică generată de criza sanitară (locatarii/ ocupanții clădirilor vor putea consuma exact cât au nevoie și când au nevoie și, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu întreținerea care, în cazul clădirilor publice, s-ar transforma în fonduri direcționate către investiții vitale pentru comunitățile respective) și cel asupra mediului înconjurător (clădiri eficiente energetic înseamnă mai puține emisii de gaze cu efect de seră și, prin urmare, o calitate a aerului mult îmbunătățită).

Pe de altă parte, un adevărat program național de renovare energetică aprofundată a clădirilor ar crea un întreg ecosistem economic cu valoare adăugată ridicată: vorbim despre execuția respectivelor lucrări, dar și despre fabricarea elementelor necesare – materiale de constructii cu impact scăzut asupra mediului pe întreaga durată de viață, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, contoare inteligente. Prin urmare, de ce să importăm toate aceste elemente, când le putem produce în România, chiar în regiunile care vor trece prin tranziția de la cărbune și o economie bazată pe combustibili fosili către o economie verde și sustenabilă ?

Dacă 40% din fondurile PNRR trebuie să meargă spre Tranziția verde, iar clădirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, înseamnă că cel puțin 4 miliarde de euro ar trebui să meargă către renovarea energetică aprofundată a clădirilor, propunere în perfectă corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanța energetică a clădirilor.

III Probleme legate de implementare și absorbție

III.1 Capacitate de absorbție

Nu este deloc clar cum își propune guvernul să reușească brusc să își tripleze aproape rata de absorbție a fondurilor, în condițiile în care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde euro în condiții de relaxare a regulilor, iar proiecția lor pentru anii următori este de absorbție de peste 10 mld, chiar 13 în 2023. Dacă acești bani vor fi folosiți prin aceleași mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscăm să nu îi folosim. Să nu uităm că MFE a promis bani de urgență pentru spitale la începutul pandemiei și abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situație de criză, pentru proiecte simple, cât vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?

USRPLUS oferă soluții inovative și eficace de implementare în ceea ce privește accesul la finanțare în cadrul MRR și propune o dezbatere reală, care să țină cont de deciziile instituțiilor europene.

Continue Reading

Facebook

LIVE 19 noiembrie ora 11:00 – Conferință organizată de Grupul S&D și MEP Victor Negrescu

Europe Talks 2020 – Survey

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Liderii instituțiilor UE au vorbit la telefon cu Joe Biden și l-au invitat pe viitorul președinte SUA la un summit special cu cei 27 de lideri europeni

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva a 23 de state membre UE, printre care și România, pentru netranspunerea Directivei privind conținutul audiovizual

Dacian Cioloș15 hours ago

Dacian Cioloș reafirmă disponibilitatea Alianței USR-PLUS de a ajuta Guvernul în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

Dragoș Pîslaru15 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE pentru Mecanismul de redresare și reziliență al UE, cere Guvernului României să refacă Planul Național de Redresare și Reziliență

POLITICĂ15 hours ago

Klaus Iohannis: Strategia de vaccinare anti-COVID-19 va fi aprobată de CSAT. Vaccinul este singura soluție de a pune capăt pandemiei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană va achiziționa 200 de roboți pentru dezinfectare care vor fi livrați spitalelor din țările UE

Dan Motreanu15 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Parlamentul European va vota o rezoluție pentru a asigura accesul la o locuință pentru cetățenii europeni fără adăpost

MAREA BRITANIE16 hours ago

Ambasada României în Regatul Unit a solicitat ca afișul discriminatoriu față de români afișat într-o filială a unui cunoscut lanț de magazine din Marea Britanie să fie îndepărtat

MAREA BRITANIE16 hours ago

Uniunea Europeană și Regatul Unit au reluat online negocierile în încercarea de a depăși ”divergențele fundamentale” și de a ajunge la un acord comercial post-Brexit

NATO16 hours ago

MApN: Comitetul Executiv Româno-American a discutat despre extinderea bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Câmpia Turzii

U.E.2 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA3 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending