Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat miercuri cu ministrul chinez de externe, Wang Yi, despre Ucraina, subliniind securitatea globală și riscurile economice care ar putea decurge din continuarea agresiunii rusești, a anunțat Departamentul de Stat al SUA.

„Secretarul Blinken… a transmis că dezescaladarea și diplomația sunt calea responsabilă de urmat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentul, Ned Price, într-o declarație.

Securitatea globală și riscurile economice generate de o nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei au figurat în timpul convorbirii telefonice, a adăugat Departamentul.

La rândul său, ministrul de externe chinez Wang  Yi a declarat joi că toate părțile implicate în problema Ucrainei ar trebui să rămână calme și să se abțină de la acțiuni care stârnesc tensiuni și amplifică criza, relatează Agerpres.

„Toate părțile ar trebui să abandoneze complet mentalitatea de Război Rece și să formeze un mecanism de securitate europeană echilibrat, eficient și durabil prin negociere”, a spus Wang. „Preocupările rezonabile ale Rusiei în materie de securitate ar trebui să fie luate în serios și rezolvate.”

Într-o aluzie la preocupările Moscovei cu privire la extinderea NATO în Europa, Wang a adăugat că „securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau chiar extinderea blocurilor militare”.

Îngrijorările la nivel mondial cresc în legătură cu o potențială invazie rusă în Ucraina, în condițiile în care zeci de mii de soldați ruși au fost staționați la graniță în ultimele săptămâni.

Ca răspuns, SUA și alte state membre NATO au desfășurat în ultimele două săptămâni eforturi diplomatice intense cu Rusia pentru dezamorsarea situației de securitate, furnizând totodată întăriri militare Ucrainei.

De asemenea, SUA și aliații săi din NATO au declarat că sunt pregătiți pentru orice eventualitate.

Rusia, care are o relație istorică tulbure cu Ucraina, a alimentat o insurgență în estul fostei republici sovietice care a ucis peste 13.000 de persoane din 2014. În acel an, Rusia a confiscat, de asemenea, Crimeea după răsturnarea unui guvern de la Kiev care se împotrivise eforturilor de a se apropia de Europa.

Moscova a negat că intenționează să invadeze Ucraina, susținând în schimb că masarea de trupe la granița cu Ucraina se datorează propriilor temeri de securitate. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Citiți și NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Astfel, Aliații au transmis Moscovei că identifică trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

China se opune adesea „interferențelor externe” în modul în care sunt conduse alte țări. Dar a fost deosebit de reticentă în a se exprima împotriva aliatului său strategic apropiat, Rusia, care este membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU și care se află adesea în conflict cu aceleași puteri occidentale ca și China.

În timpul convorbirii cu Blinken, Wang a avertizat, de asemenea, Washingtonul să „înceteze să mai intervină” în Jocurile Olimpice de iarnă. Beijingul speră să transforme Jocurile de săptămâna viitoare într-un triumf al puterii soft.

Dar pregătirea a fost umbrită de un boicot diplomatic condus de SUA din cauza situației drepturilor omului din China, în special față de minoritatea musulmană uigură din regiunea Xinjiang.

„Cea mai urgentă prioritate în acest moment este ca SUA să înceteze să mai intervină în Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing”, a declarat Wang. El a adăugat că Washingtonul trebuie, de asemenea, „să înceteze să se mai joace cu focul” în problema Taiwanului.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat miercuri că Nord Stream 2, gazoductul care leagă direct Rusia de Germania, nu va avansa dacă președintele rus va ordona  invadarea Ucrainei, transmite Reuters, potrivit Agerpres. 

„Vreau să fiu foarte clar: dacă Rusia invadează Ucraina într-un fel sau altul, Nord Stream 2 nu va progresa”, a declarat Ned Price. 

De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA nu a dat explicaţii dacă a primit asigurări din partea Germaniei că nu va merge mai departe cu acest proiect.

Ucraina a criticat în repetate rânduri guvernul german pentru refuzul acestuia de a-i livra arme şi a cerut suspendarea controversatului gazoduct ruso-german Nord Stream 2.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Statele Unite au impus noi sancțiuni spre finele lunii noiembrie în legătură cu gazoduct ruso-german ca reacție la tendințele Moscovei de a folosi aprovizionarea cu energie ca element de șantajare a Europei, în special a Ucrainei și a țărilor NATO și UE aflate în prima linie a frontului de est. 

Reamintim că procesul de certificare pentru controversatul gazoduct Nord Stream 2, care trece pe sub Marea Baltică, a fost suspendat la jumătatea lunii noiembrie de Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania.

Bundesnetzagentur trebuie să se sigure în special că Nord Stream 2 respectă regulile UE care cer ca proprietarii de conducte să fie separaţi de furnizorii de gaze, atunci când ajung şi trec prin apele şi teritoriul Germaniei, punând în aplicare noua directivă europeană privind gazele naturale, negociată de președinția română a Consiliului Uniunii Europene în anul 2019 și care a intrat în vigoare în același an. Directiva a scutit conductele existente, însă ea se aplică celor noi. Așadar, Rusia va trebui să împartă controlul asupra noului său gazoduct Nord Stream 2 către Germania, în conformitate cu normele antitrust ale Uniunii Europene.

Statele Unite au avertizat marți Belarusul că riscă o ripostă ”rapidă” și ”fermă” dacă permite Rusiei să-i folosească teritoriul pentru a ataca Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

”În acelaşi mod în care i-am spus clar Rusiei că va plăti scump” pentru o eventuală invazie, ”în ultimele zile, i-am spus clar şi Belarusului că, dacă permite utilizarea teritoriului său pentru un atac împotriva Ucrainei, va suferi o ripostă rapidă şi fermă din partea Statelor Unite şi a aliaţilor noştri”, a avertizat în faţa presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

”Dacă ar începe o invazie din Belarus, dacă soldaţii ruşi ar fi staţionaţi permanent pe teritoriul său, NATO şi-ar putea revizui, de asemenea, postura în ţările care se învecinează cu Belarusul”, a mai punctat acesta.

Avertismentul Statelor Unite vine în contextul în care Rusia continuă să transfere avioane de luptă Su-35S din Extremul Orient în Belarus, unde vor participa la exerciţiile militare comune ”Allied Resolve 2022”, a comunicat miercuri Ministerul Apărării rus, citat de agenţiile de presă Interfax şi RIA Novosti, citate de Agerpres.

Rusia şi Belarus organizează exerciţii comune pentru inspectarea pregătirii forţelor de reacţie ale Uniunii lor statale, notează Interfax pe fondul temerilor Kievului şi ale Occidentului că Moscova, care a comasat zeci de mii de militari şi echipamente în apropiere de frontiera ucraineană, ar putea declanşa un atac împotriva Ucrainei dinspre teritoriul belarus.

Alarma a sunat în Cancelariile occidentale după ce Rusia a comasat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina, potrivit serviciilor secrete ucrainene, și a desfășurat o forță considerabilă în Belarus pentru ceea ce Moscova și Minsk spun că vor fi exerciții militare rapide, potrivit Radio Free Europe.

Statele Unite și NATO se tem că acumularea militară s-ar putea traduce prin pregătiri pentru o potențială invazie, lucru pe care Moscova îl neagă. În egală măsură, Washington și Alianța, care au în vedere consolidarea flancului estic, atrag Kremlinului atenția că un posibil atac împotriva Ucrainei va duce la adoptarea unor sancțiuni economice dure.

Președintele Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko au strânse relații, acesta din urmă primind sprijin din partea liderului rus în conflictul său cu Occidentul privind contestatele alegeri prezidențiale din august 2020.

Rezultatele alegerilor au dus la proteste de amploare înăbușite violent de Lukașenko prin arestarea a mii de persoane. Represiunea brutală i-a determinat pe politicienii din opoziție să se refugieze în străinătate, temându-se pentru viața lor.