Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, salută inițiativa senatorului american, Jeanne Shaheen, de a introduce în Senatul american proiectul de lege privind securitatea Mării Negre – Black Sea Security Act of 2022.

„Alături de Secretarul de Stat din cadrul MAE, Iulian Fota, am întâlnit-o săptămâna trecută pe doamna senator pentru a-i mulțumi pentru inițiativa lăudabilă, cu atât mai mult cu cât elaborarea unei Strategii a SUA pentru Marea Neagră reprezintă o temă constantă promovată de România în ultimii ani”, a transmis ambasadorul român într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, Andrei Muraru explică importanța acestui proiect legislativ: „Acesta solicită Administrației de la Washington o politică mai robustă a SUA față de regiunea Mării Negre, inclusiv creșterea sprijinului pentru regiune din partea SUA, NATO și UE, asigurarea unei prezențe permanente și durabile pe Flancul Estic, precum și dezvoltarea relațiilor economice dintre SUA și regiunea Mării Negre.”

„Legea solicită elaborarea, în termen de 12 luni, a unei strategii a SUA inter-agenții, urmărind creșterea angajamentului SUA pentru țările din regiune, dezvoltarea asistenței militare și coordonării cu NATO și UE, aprofundarea relațiilor economice, întărirea democrației și securității economice și energetice. Procesul inter-agenții trebuie să identifice inclusiv resursele necesare implementării strategiei pentru perioada 2024-2026”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit ambasadorului român, a fost discutată importanța strategică a regiunii noastre și relevanța continuării sprijinului solid pentru Ucraina.

Totodată, eforturile României pentru exportarea cerealelor din Ucraina au fost totodată apreciate de oficialul american.

Statele Unite au autorizat cel mai mare ajutor militar destinat Ucrainei de până acum, constând într-un pachet de un miliard de dolari ce cuprinde muniție, arme și echipamente.

Potrivit unui comunicat al Departamentului Apărării, aceste tipuri de arme vor ajuta ”poporul ucrainean să-și apere țara”.

Pachetul cuprinde următoarele capabilități:

• muniție suplimentară pentru sistemele de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS);
• 75.000 de obuze de 155 mm;
• 20 de sisteme de mortiere de 120 mm și 20.000 de cartușe de mortiere de 120 mm;
• muniții pentru sistemele avansate de rachete sol-aer (NASAMS);
• 1.000 de  rachete antitanc Javelin și sute de sisteme antirachetă AT4;
• 50 de vehicule blindate medicale;
• muniții antipersonal Claymore;
• explozibili C-4, muniții de demolare și echipamente de demolare;
• materiale medicale, care să includă truse de prim ajutor, bandaje, monitoare și alte echipamente.

De la începutul administrației Biden, Statele Unite au alocat Ucrainei aproximativ 9,8 miliarde de dolari sub formă de asistență de securitate. Din 2014, Statele Unite au angajat peste 11,8 miliarde de dolari în asistență de securitate pentru Ucraina.

Pentru a răspunde cerințelor în continuă evoluție ale Ucrainei pe câmpul de luptă, Statele Unite vor continua să colaboreze cu aliații și partenerii lor pentru a oferi Ucrainei capacități-cheie calibrate pentru a face diferența.

Secretarul de stat american Antony Blinken a sosit duminică în Africa de Sud pentru a da startul unui turneu în trei țări, care îl va duce, de asemenea, în Republica Democrată Congo și Rwanda, cu scopul de a dezvolta o strategie pentru a contracara eforturile Rusiei de a submina democrația în Africa, transmite AFP, preluat de Agerpres, și France24.

Turneul lui Blinken succede turneele ministrului rus de externe Serghei Lavrov, care a vizitat Egiptul, Uganda, Etiopia și Republica Congo pentru a obține sprijin pentru Rusia pe fondul războiului său în curs de desfășurare în Ucraina, și al președintelui francez Emmanuel Macron, care a vizitat Camerun, Benin și Guineea-Bissau cu scopul de a reînnoi relațiile Franței cu continentul african. Șefa Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională, Samantha Power, și ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, au efectuat, de asemenea, propriile lor turnee în Africa.

Călătoria este a doua pe care Blinken o face în Africa de când a fost numit secretar de stat. Prima sa vizită, în noiembrie 2021, a avut ca scop „resetarea relațiilor dintre SUA și Africa în urma președinției lui Donald Trump, demonstrând angajamentul SUA față de democrație și arătând că SUA se preocupă de relația sa cu țările africane”.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, Africa de Sud, o naţiune lider în curs de dezvoltare, a adoptat o poziţie neutră în conflict, refuzând să se alăture apelurilor occidentale de a condamna Moscova.

Unul dintre numeroasele motive pentru care unele țări africane nu au luat poziție cu privire la războiul din Ucraina este relația istorică a continentului cu fosta Uniune Sovietică, care a sprijinit mai multe mișcări de independență din Africa – pe plan diplomatic și, în cele din urmă, financiar și militar – împotriva colonialiștilor europeni.

Provocarea cu care Blinken, împreună cu alte puteri occidentale, pare să se confrunte este că multe țări africane pur și simplu nu doresc să se implice în ceea ce pare a fi un nou război rece între SUA și Rusia și nici nu vor să adopte o poziție definită.

Luni, șeful diplomației americane urmează să se întâlnească cu ministrul sud-african de externe Naledi Pandor şi să facă anunţuri cu privire la noua strategie a executivului SUA pentru Africa, a declarat Pretoria într-un comunicat.

Discuţiile „vor aborda evoluţiile recente şi în curs privind situaţia geopolitică globală”, conform ministerului sud-african de externe.

Antony Blinken îşi propune să arate „ţărilor africane că au un rol geostrategic vital şi că sunt aliaţi esenţiali în cele mai arzătoare probleme ale timpului nostru, de la promovarea unui sistem internaţional deschis şi stabil la lupta împotriva efectelor schimbărilor climatice, a insecurităţii alimentare şi a pandemiilor globale”, declara Departamentul de Stat la sfârşitul lunii iulie.

După Africa de Sud, secretarul de stat Blinken va călători în Republica Democratică Congo şi apoi în Rwanda, care se confruntă cu noi tensiuni în relaţia cu vecinul său congolez, care o acuză că îi susţine pe rebelii „Mişcării din 23 martie” (M23), acuzaţie negată de Kigali.

Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, diplomaţia americană în Africa s-a concentrat în primul rând pe contracararea influenţei Chinei, care a făcut investiţii semnificative în infrastructura de pe continentul african şi care, spre deosebire de SUA, nu le-a cerut acestor state să respecte standarde în materie de democraţie sau drepturile omului.