România se află în proces de elaborare a primei strategii naționale în domeniul Inteligenței Artificiale, document care va fi postat pentru dezbatere publică până la finele anului 2019, a afirmat, miercuri, ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Alexandru Petrescu, în cadrul reuniunii Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) de la Paris, informează Digi24.

”Vom lucra pentru adoptarea inteligenţei artificiale în condiţii de siguranţă în toate aspectele vieţii cotidiene şi economice, vom sprijini cercetarea fundamentală pentru a dezvolta o inteligenţă artificială autentică şi vom realiza aceste obiective fundamentale în viitorul apropiat, punând în centrul preocupării noastre valorile şi drepturile omului. Suntem în proces de elaborare a primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale, care va fi postată pentru dezbatere publică până la finele anului 2019. În calitate de stat care deţine Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, România a sprijinit negocierile cu succes în cadrul Programului Europa Digitală, program ce deţine o componentă de finanţare dedicată adoptării Inteligenţei Artificiale (inclusiv dezvoltării cunoştinţelor digitale asociate acesteia). Nu în ultimul rând, lucrăm cu Comisia Europeană şi cu puternicul sector IT din România să potenţăm reţelele de inovare digitală europeană cu iniţiative asociate Inteligenţei Artificiale”, a spus oficialul român.

Ministrul a menționat că România este ferm angajată pe drumul de tranziție etapizată, eficace și sustenabilă către o societate susținută de Inteligența Artificială.

”România va adera la Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială, alături de cele 36 de ţări membre ale Organizaţiei, două state candidate şi trei aspirante la statutul de membru OCDE din America Latină, în prezenţa secretarului general al OCDE, José Ángel Gurria, şi a prim-ministrului Slovaciei, Peter Pellegrini – ţara care deţine preşedinţia Ministerialei OCDE. Recomandările OCDE privind Inteligenţa Artificială reprezintă primul instrument de cooperare interguvernamentală în domeniu, iar România este singura ţară europeană non-membră a OCDE care aderă la aceste recomandări”, a spus Petrescu, potrivit Agerpres.

Alexandru Petrescu a participat, miercuri, la Paris, la reuniunea Consiliului Ministerial 2019 al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), eveniment cu tema principală tranziţia digitală.

Summitul digital al OECD a prezentat principalele constatări și mesaje politice din ultimii doi ani de activitate ai organizației în acest domeniu. Acesta a reunit factorii de decizie la nivel înalt responsabili cu politicile legate de economia digitală și părțile interesate, facilitând schimbul de opinii și de experiență în jurul celor șapte piloni ai cadrului strategic integrat Going Digital al OCDE: inovarea, asigurarea locurilor de muncă, promovarea prosperității sociale, consolidarea încrederii și favorizarea deschiderii pieței.

Recunoscând că inteligența artificială (AI) este un factor-cheie al tranziției digitale și că fiabilitatea sistemelor AI este esențială pentru difuzarea lor și desăvârșirea completă a tehnologiei, OCDE dezvoltă reguli de bază privind inteligența artificială pentru a menține o abordare axată pe om asupra AI.

Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România până aproape de valorile din 1990, relevă Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.

Infograficul porneşte de la datele sintetizate în cadrul proiectului V-Dem (Varieties of democracy). Proiectul definește cinci dimensiuni integratoare ale democrației: electorală, liberală, participativă, deliberativă și egalitară. Datele acoperă perioada 1789-2018 pentru 201 țări. Fiecare este exprimată prin câte un indice care, la rândul său, agregă câteva zeci de indicatori.

Datele arată că, după o creștere relativ constantă de aproape trei decenii, valorile pentru România ale tuturor celor cinci indici principali s-au prăbușit, în anii 2017 și 2018, până aproape de valorile din 1990.

© monitorulsocial.ro

Astfel, dacă în 2016, România înregistra un scor de 0.59, reprezentând media celor cinci dimensiuni ale democrației, în 2018 aceasta cunoaște un declin, până la valoarea de 0.44.

Cea mai abruptă involuție privind indicii democrației a cunoscut-o Albania (1.92, în 2016, comparativ cu 0.37, în 2018).

Un declin privind media celor cinci indici ai democratiei poate fi sesizat și în Franța, cu un scor de 0.83 în 2016, comparativ cu 0.74 în 2018.

Statele care au avut un parcurs liniar sunt Finlanda (0.76), Luxemburg (0.76) și Regatul Unit (0.77).

Infograficul poate fi consultat aici:

https://monitorsocial.ro/indicator/valorile-indicatorilor-pentru-democratie-s-au-prabusit-in-romania/

Datele utilizate pot fi consultate aici:

https://monitorsocial.ro/data/778/ 

Citiți și:

Raport Freedom House „Confruntarea cu illiberalismul”: 19 din 29 de state au obținut scoruri mai reduse ale democrației, cel mai puternic declin în ultimii 23 de ani. Cu cât s-a depreciat scorul democrației pentru România

World Justice Project: România, pe locul locul 29 din 113 ţări în ceea ce priveşte statul de drept

Raport Freedom House 2018: România, considerată o ”națiune liberă” în timp ce la nivel mondial s-a înregistrat al 13-lea an consecutiv în care democrația este în declin

Noul președinte al Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat marți, a doua zi după învestirea sa în funcție, alegeri legislative anticipate pe 21 iulie, conform unui decret publicat pe site-ul președinției care oficializează dizolvarea Parlamentului, anunță AFP, citat de Agerpres.

Acest document ”pune capăt puterii Parlamentului”, ostil noului şef al statului şi ”fixează alegeri legislative anticipate pe 21 iulie”.

Volodimir Zelenski, un neinițiat în lumea politică, în vârstă de 41 de ani, care a câștigat cu un scor răsunător în fața contracandidatululi său Petro Poroșenko, atacă astfel o clasă politică neîncrezătoare în fața unui novice care a promis să transforme o țară marcată de războiul din estul separatist și de dificultățile economice.

Partidul său ”Slujitorul poporului”, în prezent aproape inexistent, este creditat cu până la 40% din intenţiile de vot de ultimele sondaje.

Anunţându-şi decizia de a dizolva Parlamentul luni, noul preşedinte a făcut apel la miniştri să demisioneze, chiar dacă legea nu obligă guvernul să plece decât după legislative.

Premierul Volodimir Groisman, în funcţie de trei ani, şi-a anunţat imediat demisia, invocând dezacorduri cu noul preşedinte.

Anunţul dizolvării Parlamentului, procedură foarte complexă şi precis reglementată, a provocat o controversă, anumiţi experţi şi oameni politici denunţând această decizie drept una anticonstituţională şi cerându-i lui Zelenski să renunţe la idee.

Citiți și: 

Noul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski cere SUA să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei: Avem nevoie de ajutorul dumneavoastră. Nu putem face faţă singuri agresiunii Moscovei

Ucraina are oficial un nou președinte. Volodimir Zelenski a fost învestit în funcție: Dizolv astăzi Parlamentul și convoc alegeri anticipate