Connect with us

RUSIA

Filiala moscovită a Radio Europa Liberă a depus o plângere pentru hărțuire la CEDO împotriva Rusiei

Published

on

© European Communities, 2006/Source: EC - Audiovisual Service

Filiala moscovită a Radio Europa Liberă (RFE) a depus o plângere pentru hărțuire împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în legătură cu amenzile impuse publicației finanțate de SUA în cadrul unei campanii a autorităţilor ruse pentru a forţa organizaţia media să părăsească ţara, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

RFE, care este sponsorizată de SUA, a fost amendată masiv în acest an de Rusia pentru că nu s-a identificat drept „agent străin„ în publicaţiile sale, aşa cum prevede legea rusă.

În virtutea legislației actuale, autorităţile ruse pot clasifica drept „agenţi străini” organizaţii neguvernamentale şi grupuri pentru apărarea drepturilor omului percepute ca primind finanţare externă pentru activitate politică.

Legea iniţială privind agenţii străini a fost adoptată de Rusia în 2012, oferind autorităţilor puterea de a eticheta organizaţiile neguvernamentale şi grupurile pentru drepturile omului ca agenţi străini – termen care poartă conotaţii negative din epoca sovietică, relatează agenţia Reuters. Însă extinderea definiţiei de agent străin pentru a include persoane fizice ridică acum semne de îngrijorare în legătură cu posibilitatea ca jurnaliştii independenţi şi a bloggerii să fie vizaţi de această lege.

Rusia a clasificat RFE drept „agent străin” în anul 2017, o măsură menită să complice activitatea postului de radio ca represalii la ceea ce Moscova consideră a fi presiunile inacceptabile la care sunt supuse media ruse în SUA.

Acestor entităţi li se cere să ataşeze menţiunea „agent străin” pe publicaţiile lor şi să-şi declare cheltuielile şi finanţările. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

RUSIA

Secretarul de stat american avertizează: SUA și Europa vor recurge la un răspuns rapid și sever dacă un singur militar rus pune piciorul în Ucraina

Published

on

© State Department photo by Ron Przysucha/ Public Domain

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și-a intensificat avertismentul împotriva unei invazii a Rusiei în Ucraina, după discuții cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și înainte de o întâlnire, prin videoconferință, cu șefii diplomațiilor din statele membre UE.

”Dacă o singură forță rusă va invada Ucraina, așa cum am spus, acest lucru ar declanșa un răspuns rapid, sever și unitar din partea noastră și a Europei.  Și, din nou, există și alte lucruri pe care Rusia le-ar putea face, care nu se rezumă la trimiterea efectivă de forțe suplimentare în Ucraina și, din nou, în general, suntem pregătiți împreună cu Europa pentru un răspuns rapid și calibrat și foarte unit.  Analizăm fiecare scenariu în parte, ne pregătim pentru fiecare dintre ele”, a explicat Blinken în cadrul unei emisiuni la CNN, potrivit Departamentului de Stat al SUA.

Secretarul de stat american a ținut să clarifice că administrația americană nu va impune sancțiuni în mod preventiv, încercând să epuizeze toate căile dialogului înainte de a recurge la măsuri economice.

”Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestora este de a descuraja agresiunea rusă.  Dacă vor fi impuse acum, se pierde efectul de descurajare.  Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv construirea în mod unit cu Europa a unor consecințe masive pentru Rusia, sunt menite să influențeze calculul președintelui Putin și să îl determine să renunțe la acțiuni agresive, urmărind, în același timp, diplomația”, a detaliat Blinken.

Secretarul de stat american urmează să participe astăzi la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE (Consiliul Afaceri Externe/CAE), care va avea loc la Bruxelles sub auspiciile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Washingtonul va prezentat Moscovei săptămâna aceasta răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Continue Reading

RUSIA

Ministrul austriac de externe dorește ca livrările de gaz rusesc și Nord Stream 2 să fie excluse de la sancțiunile împotriva Moscovei

Published

on

© European Union, 2021

Livrările de gaz rusesc nu ar trebui supuse sancțiunilor Uniunii Europene în criza privind Ucraina, apreciază ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, potrivit DPA, citat de Agerpres. 

Gazoductul Nord Stream 2 din Marea Baltică ar trebui de asemenea exclus, a subliniat politicianul conservator în ediţia de duminică a ziarului Die Presse.

Schallenberg a precizat pentru cotidianul austriac că Nord Stream 2 nu este încă funcţional, prin urmare acest gazoduct nu ar putea fi folosit ca ameninţare.

”Noi, în Europa, suntem într-o anume măsură dependenţi de energia din Rusia. Nu vom putea să schimbăm acest lucru peste noapte, dacă vrem căldură şi electricitate”, a mai spus oficialul austriac.

Ministrul a subliniat totuşi că se lucrează intens la pregătirea de sancţiuni economice şi financiare ale Uniunii Europene în cazul unei invazii a Rusiei în Ucraina.

”Va exista un răspuns clar, fără echivoc şi rapid în cazul unei escaladări”, a spus Schallenberg, care nu a exclus o suspendare a Rusiei din sistemul bancar de plăţi SWIFT.

Austria încearcă în mod tradiţional să aibă relaţii bune cu Rusia. Unul dintre motivele principale îl reprezintă energia, în contextul în care compania austriacă de petrol şi gaze OMV este unul dintre investitorii de la Nord Stream 2.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

”Nu avem altă opțiune, chiar dacă asta înseamnă să plătim un preț economic ridicat”, a declarat Baerbock. ”Germania a reiterat că, în cazul în care energia este folosită ca armă, aceasta ar avea consecințe asupra conductei Nord Stream 2”, a menționat oficialul german într-o trimitere la posibile sancțiuni luate în calcul de națiunile occidentale.

Să nu uităm totuși de practica specific germană ce a intrat în jargonul politic ca ”german vote” prin care Guvernul federal vine cu păreri diferite, în funcție de ministrul care își exprimă opinia. 

Așa se face că Berlinul, prin vocea ministrului său al apărării, Christine Lambrecht, a subliniat că Nord Stream 2 este un proiect comercial care nu trebuie legat de acțiunile politice.

Decizia Gazprom, companie care adminsitrează gazoductul mai sus amintit, de a limita furnizarea de gaze naturale în pofida majorării cererii a fost calificată de Uniunea Europeană drept ”provocatoare”, fapt pentru care autoritățile de reglementare au decis să examineze livrările de energie.

Pe lângă presiunea sporită din partea autorităților europene pentru aplicarea legilor concurenței, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a insistat, de asemenea, asupra faptului că speranțele Rusiei de a transporta gaz direct în Germania prin conducta Nord Stream 2 depind și de comportamentul său în Ucraina.

”Cu siguranță, funcționarea acestei infrastructuri va depinde și de evoluția evenimentelor din Ucraina și de atitudinea Rusiei”, a menționat acesta, adăugând că viitorul gazoductului – care ar trebui să fie aprobat de autoritățile de reglementare germane în cursul acestui an – ”este cu siguranță legat de situația militară din Ucraina”.

Încercând să explice creșterea prețurilor la gaze, șeful Agenţiei Internaţionale a Energiei a arătat cu degetul către Gazprom.

”Credem că există dovezi ale încordării de pe piaţa europeană a gazelor din cauza acţiunilor Rusiei. Aş atrage atenţia că fluxurile scăzute de gaze ruseşti din prezent către Europa coincid cu tensiunile geopolitice accentuate privind Ucraina”, a declarat Birol, care este de părere că ”Rusia ar putea majora livrările spre Europa cu cel puţin o treime – acesta este mesajul cheie”.

Birol a semnalat că ţările europene, inclusiv Marea Britanie, trebuie să se pregătească de viitoare crize, asigurându-şi capacităţi suplimentare de stocare a gazelor pentru a reduce influenţa oricărei ţări pe piaţă în momentele tensionate.

Rusia este răspunzătoare pentru aproximativ 40% din gazele naturale ale UE și a susținut mult timp că este un furnizor stabil și previzibil, dar acest lucru devine din ce în ce mai greu de crezut, pe măsură ce SUA, NATO și UE devin din ce în ce mai alarmate de trupele ruse comasate la granița Ucrainei și solicitările răsunătoare ale Kremlinului prin care urmărește să remodeleze arhitectura de securitate a Europei.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Londra acuză Moscova că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și prezintă o listă cu politicieni din Ucraina suspectați că mențin legătura cu serviciile ruse de informații

Published

on

© Liz Truss/Twitter

Marea Britanie a acuzat sâmbătă Rusia că urmărește să instaleze un lider pro-rus la Kiev și să ocupe Ucraina, la o zi după ce discuțiile dintre secretarul de stat american, Antony Blinken, și omologul rus, Serghei Lavrov, de la Geneva, păreau să schițeze o anumită detensionare a situației, anunță AFP, citat de Agerpres.

Într-o declarație săracă în detalii cu privire la presupusul complot, Ministerul Afacerilor Externe britanic a menționat sâmbătă seara târziu că Moscova ”îl consideră pe fostul deputat ucrainean Evgheni Muraev drept un potențial candidat”, informează Politico Europe.

Informațiile ”pun în lumină amploarea activității rusești menite să submineze Ucraina și reprezintă o perspectivă asupra gândirii Kremlinului. Rusia trebuie să recurgă la dezescaladeze, să pună capăt campaniilor sale de agresiune și dezinformare și să urmeze calea diplomației. Așa cum Marea Britanie și partenerii noștri au spus în repetate rânduri, orice incursiune militară rusă în Ucraina ar fi o greșeală strategică masivă cu costuri grave”, a menționat ministrul de externe birtanic, Liz Truss în comunicatul care mai atenționează că serviciile ruse de informaţii ”au legături cu mulţi foşti politicieni ucraineni”.

”Unii dintre ei sunt în contact cu agenţi ai serviciilor ruseşti de informaţii implicaţi în prezent în planificarea unui atac împotriva Ucrainei”, acuză Londra.

Astfel, diplomaţia britanică menţionează astfel numele lui Serghei Arbuzov (viceprim-ministru în perioada 2012 – 2014, apoi prim-ministru interimar), Andrii Kluev (care a condus administraţia prezidenţială sub Viktor Ianukovici), Volodimir Sivkovici (fostul secretar adjunct al Consiliului naţional de securitate şi apărare al Ucrainei) sau chiar Mikola Azarov (prim-ministrul Ucrainei în perioada 2010 – 2014).

Într-o primă reacție, Statele Unite au apreciat că acuzațiile britanice potrivit cărora Moscova încearcă să instaleze un lider pro-rus în Ucraina sunt ”profund îngrijorătoare”, a menționat Casa Albă sâmbătă, ca răspuns la o declarație a Ministerului de Externe de la Londra, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Acest tip de complot este profund îngrijorător. Poporul ucrainean are dreptul suveran de a-şi hotărî propriul viitor şi suntem alături de partenerii noştri aleşi democratic în Ucraina”, a declarat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate.

Anterior acestui moment, o sursă din Ministerul Apărării britanic a indicat că ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi-a dat acordul pentru a se întâlni, la Moscova, cu omologul său britanic, Ben Wallace, pentru a discuta despre criza ruso-occidentală legată de Ucraina, informează Agerpres.

Declarațiile ministrului britanic de externe par să fi agitat spiritele din tabăra rusă. Într-un mesaj pe Twitter, Ministerul rus de Externe le-a calificat absurde și a cerut Londrei ”să nu mai răspândească absurdități”.

Acestea vin pe fondul observării unei oarecare relaxări între Occident şi Rusia după mai multe săptămâni de escaladare la nivel declarativ. 

În urma discuțiilor dintre Antony Blinken și Serghei Lavrov, de la Geneva, Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Continue Reading

Facebook

NATO9 hours ago

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

NATO11 hours ago

Germania trimite avioane de luptă la Marea Neagră și respinge solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România: Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană aprobă un ajutor de restructurare al României de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia

NATO13 hours ago

Ministrul francez al forțelor armate vine la București la o săptămână după anunțul lui Emmanuel Macron privind o prezență militară a Franței în România sub egida NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

ROMÂNIA15 hours ago

AmCham: Includerea României în grupul țărilor cu care OCDE deschide discuțiile de aderare este un succes și deschide noi oportunități

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO16 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending