Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a respins joi, în mod categoric, declarațiile ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, care a acuzat Occidentul că ar pregăti Republica Moldova să urmeze scenariul Ucrainei și să devină o anti-Rusie.

“Respingem categoric declarațiile șefului diplomației ruse, care nu corespund adevărului și fac parte din retorica amenințătoare deja bine cunoscută a diplomației ruse. Ținem să amintim părții ruse că drumul pe care merge R. Moldova este calea aderării la Uniunea Europeană. Acesta este proiectul de țară susținut de cetățeni. R. Moldova ca stat și moldovenii indiferent de preferințele politice sau geopolitice își doresc Pace, Libertate și Democrație. Vom aprecia ca toate țările lumii, inclusiv Federația Rusă, să respecte decizia poporului nostru. R. Moldova și-a ales clar viitorul, iar acest viitor este parte a lumii libere” a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al diplomației de la Chișinău.

Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în ”următoarea Ucraină”.

”Este avută acum în vedere R.Moldova pentru acest rol”, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti, relatează Agerpres.

În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ”este nerăbdătoare să intre în NATO”.

”Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice”, a afirmat Lavrov.

Invazia Rusiei în Ucraina determină Republica Moldova să se gândească dacă nu cumva țara trebuie să renunțe la neutralitatea consacrată prin constituție și să se integreze într-o “alianță mai mare” a spus președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un interviu pentru Politico Europe, după ce a fost întrebată despre o potențială aderare la NATO.

În răspunsul său, Sandu a avut grijă să nu menționeze numele NATO, anatemă pentru președintele rus Vladimir Putin, care încearcă deja să destabilizeze guvernul pro-UE al Moldovei. Rusia a avertizat împotriva unei cooperări militare suplimentare între Moldova și aliații occidentali.

În schimb, Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE la data de 3 martie 2022, iar la 23 iunie 2022 a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

Comerțul Uniunii Europene cu Rusia a fost puternic afectat în urma invaziei în Ucraina, UE impunând restricții asupra importurilor și exporturilor, efectele fiind vizibile în ultimele luni, relevă cele mai recente date oferite de Eurostat.

Luând în considerare valorile ajustate sezonier, atât exporturile, cât și importurile au scăzut considerabil sub nivelurile anterioare invaziei Rusiei.

Importurile UE din Rusia au scăzut de la 6,4% la 3,8% între februarie 2022 și septembrie 2022. În aceeași perioadă, exporturile UE către Rusia au scăzut de la 2,3% la 1,1%.

Deficitul comercial al UE în relația cu Rusia a atins un vârf de 19,6 miliarde de euro în martie 2022. Acesta a scăzut apoi progresiv și în septembrie 2022 s-a situat la 9,7 miliarde de euro.

Dacă ne uităm sectorial, se observă o scădere dramatică a importurilor UE de cărbune, gaze naturale, petrol, îngrășăminte, fier și oțel din Rusia, în vreme ce în cazul importurilor de nichel din această țară se constată o creștere ușoară.

Așadar, cele mai mari scăderi se înregistrează la importurile rusești de cărbune (de la 45 % în 2021 la 13 % în al treilea trimestru din 2022), gaze naturale (de la 36 % la 18 %), îngrășăminte (de la 29 % la 17 %) și fier și oțel (de la 16 % la 5 %).

Rusia este cea care a pornit războiul în Ucraina, iar președintele Vladimir Putin ”îl poate opri astăzi”, retrăgându-și trupele, a reacționat vineri NATO la anunțul făcut de Moscova privind instituirea unilaterală a unui armistițiu de 36 de ore în conflictul din Ucraina cu ocazia sărbătoririi Crăciunului după calendarul iulian, armistițiu pe care tot Kremlinul l-a încălcat, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Preşedintele Zelenski a clarificat poziţia Ucrainei cu privire la această aşa-zisă încetare a focului. Acest război a fost declanşat de Rusia, iar preşedintele Putin îl poate opri astăzi, retrăgându-şi trupele din Ucraina. În schimb, am văzut cum forţele ruse lansează de mai multe luni atacuri cu rachete şi drone asupra oraşelor şi infrastructurii civile” din Ucraina, a spus purtătoare de cuvânt a Alianței, Oana Lungescu, într-un comunicat, făcând trimitere la răspunsul liderului de la Kiev, care a acuzat Rusia că folosește Crăciunul ”ca acoperire” pentru a opri avansul armatei ucrainene în Donbas.

Oficialul NATO a amintit că Moscova și-a continuat atacurile asupra Ucrainei de Crăciun și Anul Nou (după calendarul gregorian).

”NATO va continua să sprijine Ucraina pentru a-şi proteja dreptul la autoapărare, consacrat în Carta Naţiunilor Unite”, a mai adăugat purtătoarea de cuvânt a Alianţei Nord-Atlantice.

Președintele rus, Vladimir Putin, a ordonat joi armatei sale să respecte o încetare a focului în Ucraina, cu ocazia Crăciunului ortodox pe rit vechi, în 6 și 7 ianuarie, după ce Patriarhul Kirill, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse care face parte din cercul apropiaților liderului de la Kremlin, a lansat un apel în acest sens.

Ucraina a calificat această încetare a focului o ”ipocrizie”, acuzând Moscova că dorește ”să câștige timp”, idee împărtășită și de Statele Unite și Uniunea Europeană.