Connect with us

U.E.

Final amar pentru președinția bulgară a Consiliului UE: Franța și Olanda au blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania, tratative amânate până în iunie 2019

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene au convenit marți să amâne decizia de a începe discuțiile de aderare cu Macedonia și Albania până anul viitor, cu condițiile ca cele două țări balcanice să efectueze mai multe reforme, îndeosebi în direcția combaterii corupției și a luptei împotriva crimei organizate, se arată în documentul concluziilor Consiliului Afaceri Generale desfășurat la Luxemburg. Conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii al lui Jean-Claude Juncker și a fost una dintre temele principale ale președinției bulgare la Consiliul UE.

Foto: Consilium.europa.eu

Reuniunea miniștrilor afacerilor europene din statele UE, ultima sub președinția bulgară a Consiliului, s-a încheiat astfel fără a oferi o perspectivă în plus pentru integrarea europeană a celor două țări menționate, inclusiv în pofida faptului că Macedonia a ajuns la un acord istoric cu Grecia cu privirea la modificarea numelui țării.

Miniștrii afacerilor europene din UE s-au încurcat într-o dezbatere amară privind deschiderea negocierilor, deoarece Franța și Olanda, susținute și de Danemarca, au continuat să se opună în a da undă verde celor două țări și au solicitat măsuri suplimentare în combaterea corupției și a crimei organizate”, notează EU Observer.

Luni, mai mulți diplomați europeni precizaseră că Franța și Olanda s-ar putea opune unei decizii de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia, în contextul în care cele două țări așteaptă continuitatea semnalului de deschidere către extindere lansat de Comisia Europeană.

Potrivit concluziilor transmise CaleaEuropeana.ro, ”Consiliul a decis să răspundă în mod pozitiv progresului înregistrat” de către Macedonia și Albania și ”a stabilit calea către deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019” cu cele două țări.

Semnalele rezervate dinspre Paris și Haga survin în contextul în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a efectuat o vizită diplomatică istorică în regiune, deplasări pregătite de intenții politice precum strategia executivului european privind ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest sau de fixarea termenului anului 2025 pentru ca anumite state din regiune să poată adera la Uniune.

Mai mult, conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a reprezentat o prioritate pentru președinția bulgară a Consiliului UE în al cărei mandat a avut loc, la Sofia, și primul summit UE-Balcanii de Vest după 15 ani.

Citiți și Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

În schimb, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, anunțate pentru iunie 2019, ar putea fi realizată sub președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ce se va desfășura între 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Liderul opoziției britanice, Jeremy Corbyn, a prezentat scuze alegătorilor săi pentru rezultatul obținut la alegerile legislative: “Îmi pare rău că nu am fost la înălţime şi îmi asum responsabilitatea”

Published

on

© Jeremy Corbyn/ Facebook

Liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn a prezentat scuze alegătorilor săi, duminică, pentru rezultatul foarte prost obţinut de partidul său în timpul alegerilor legislative care au avut loc joi în Regatul Unit, apărând totodată programul Partidului Laburist, informează AFP, relatează Agerpres.

“Îmi pare rău că nu am fost la înălţime şi îmi asum responsabilitatea”, a declarat Corbyn într-o scrisoare deschisă publicată de Sunday Mirror.

Partidul Conservator al premierului Boris Johnson a câștigat alegerile legislative anticipate din Marea Britanie și va obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE.

Alegerile de joi din Marea Britanie au fost al treilea scrutin legislativ din Regatul Unit în mai puțin de cinci ani și primul care a avut loc în luna decembrie în aproape 100 de ani, după alegerile din 1923. Considerate ”scrutinul unei întregi generații” pentru viitorul țării, acest proces electoral a fost dominat de situația generată în urma referendumului privind Brexit din 2016.

Scrutinul legislativ a fost convocat după ce fostul Parlament de la Londra a refuzat să aprobe acordul negociat de Boris Johnson pentru ieșirea Regatului din Uniunea Europeană, fapt care a determinat prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: ”Premiul Charlemagne acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”

Published

on

© Dan Motreanu- Facebook

Eurdeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne: ”Acest premiu acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”.


”Prin tradiţie, ceremonia de decernare are loc în sala festivă a Primăriei oraşului Aachen în ziua în care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului. Lui Klaus Iohannis îi va fi înmânat premiul anul viitor în data de 21 mai”, mai transmite acesta pe pagina de Facebook.

 

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană

Published

on

© Boris Johnson/ Istagram

Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul de Brexit pe care premierul conservator Boris Johnson l-a convenit cu Bruxellesul, a declarat acesta sâmbătă, conform Agerpres și Digi.24, care citează agenția dpa.

După ce a câștigat majoritatea absolută în Parlamentul britanic, se pare că prim-ministrul Boris Johnson nu mai este nevoit ”să moară într-un șanț”, pentru a duce la bun sfârșit procesul Brexit, deoarece aprobarea acordului de Brexit în Parlament, care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, este de aşteptat să fie o formalitate acum, când conservatorii deţin o majoritate largă după alegeri.

Reaminitm că premierul britanic Boris Johnson a promis în luna septembrie că nu va amâna ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, stabilită după ultima amânare convenită de Londra și liderii europeni pentru 31 octombrie, el afirmând că ar prefera mai degrabă să ”moară într-un şanţ” decât să facă aşa ceva. Cu toate acestea amânarea a avut loc, iar viitorul Brexit este programat pentru 31 ianuarie 2020.

Noua legislatură de după alegeri va începe pe 19 decembrie, conform unui calendar publicat de agenţia britanică de presă Press Association.

Boris Johnson, care a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate de joi, a făcut declaraţia despre aprobarea acordului Brexit până de Crăciun la Sedgefield, în nord-estul Angliei, fieful fostului premier laburist Tony Blair, unde conservatorii au obţinut un număr istoric de voturi din partea simpatizanţilor Partidului Laburist, de opoziţie.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European în luna octombrie, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Citiți și: “Mai bine aș muri într-un șanț” decât să amân Brexit-ul: Boris Johnson a trimis nesemnată scrisoarea de prelungire, dar a semnat o a doua scrisoare în care spune că amânarea este o greșeală

Conservatorii britanici au câştigat 365 de locuri în parlamentul cu 650 de locuri, cu 48 de mandate mai multe decât înainte, graţie electoratului laburist favorabil Brexitului. Laburiştii au pierdut, în schimb, 59 de locuri şi au acum 203 parlamentari în Westminster, faţă de 262 anterior. Este cel mai slab rezultat al laburiştilor din 1935.

Potrivit lui Boris Johnson, victoria sa rezultă din „decizia irefutabilă, irezistibilă şi incontestabilă” a britanicilor de a „ajunge în sfârşit la Brexit” până la 31 ianuarie, așa cum a promis în campanie.

Citiți și: Președintele Franței, Emmanuel Macron, transmite un mesaj ”prietinilor britanici”: ”Prin Brexit părăsiți Uniunea Europeană, dar nu și Europa”

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending