Connect with us

U.E.

Final amar pentru președinția bulgară a Consiliului UE: Franța și Olanda au blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania, tratative amânate până în iunie 2019

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene au convenit marți să amâne decizia de a începe discuțiile de aderare cu Macedonia și Albania până anul viitor, cu condițiile ca cele două țări balcanice să efectueze mai multe reforme, îndeosebi în direcția combaterii corupției și a luptei împotriva crimei organizate, se arată în documentul concluziilor Consiliului Afaceri Generale desfășurat la Luxemburg. Conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii al lui Jean-Claude Juncker și a fost una dintre temele principale ale președinției bulgare la Consiliul UE.

Foto: Consilium.europa.eu

Reuniunea miniștrilor afacerilor europene din statele UE, ultima sub președinția bulgară a Consiliului, s-a încheiat astfel fără a oferi o perspectivă în plus pentru integrarea europeană a celor două țări menționate, inclusiv în pofida faptului că Macedonia a ajuns la un acord istoric cu Grecia cu privirea la modificarea numelui țării.

Miniștrii afacerilor europene din UE s-au încurcat într-o dezbatere amară privind deschiderea negocierilor, deoarece Franța și Olanda, susținute și de Danemarca, au continuat să se opună în a da undă verde celor două țări și au solicitat măsuri suplimentare în combaterea corupției și a crimei organizate”, notează EU Observer.

Luni, mai mulți diplomați europeni precizaseră că Franța și Olanda s-ar putea opune unei decizii de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia, în contextul în care cele două țări așteaptă continuitatea semnalului de deschidere către extindere lansat de Comisia Europeană.

Potrivit concluziilor transmise CaleaEuropeana.ro, ”Consiliul a decis să răspundă în mod pozitiv progresului înregistrat” de către Macedonia și Albania și ”a stabilit calea către deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019” cu cele două țări.

Semnalele rezervate dinspre Paris și Haga survin în contextul în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a efectuat o vizită diplomatică istorică în regiune, deplasări pregătite de intenții politice precum strategia executivului european privind ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest sau de fixarea termenului anului 2025 pentru ca anumite state din regiune să poată adera la Uniune.

Mai mult, conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a reprezentat o prioritate pentru președinția bulgară a Consiliului UE în al cărei mandat a avut loc, la Sofia, și primul summit UE-Balcanii de Vest după 15 ani.

Citiți și Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

În schimb, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, anunțate pentru iunie 2019, ar putea fi realizată sub președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ce se va desfășura între 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Published

on

© European Union 2021

Miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au stabilit luni intenția Uniunii de a-și consolida prezența și acțiunile în zona Indo-Pacific, pe care au definit-o drept o “regiune de primă importanță strategică pentru interesele UE” unde o concurență geopolitică intensă se manifestă, îndeosebi între SUA și aliații săi democratici și China. Decizia țărilor UE vine pe fondul unei pledoarii intense a Statelor Unite în favoarea unei zone a Indo-Pacificului liberă și deschisă făcută de președintele Joe Biden în primele 100 de zile ale mandatului său.

Consiliul UE a aprobat astfel concluziile cu privire la o strategie a UE de cooperare în zona Indo-Pacific, scopul implicării UE fiind acela de a contribui la stabilitatea regională, securitate, prosperitate și dezvoltare durabilă, într-un moment al provocărilor și tensiunilor în creștere din regiune, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Adoptarea acestei poziții vine după ce președintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat săptămâna trecută că drumul către o viitoare ordine mondială va fi stabilită în regiunea Indo-Pacific, pledând pentru cooperarea dintre UE și India, cele două părți urmând a se reuni într-un summit comun la începutul lunii mai. Pentru o afirmație similară, făcută anul trecut în prima parte a pandemiei, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a fost criticat, el declarând că asistăm la zorii secolului asiatic în termeni de dominație globală.

Cu o zi în urmă, Politico Europe anunța că UE urmează să se angajeze pentru o prezență navală “semnificativă” în Oceanele Indian și Pacific, o mișcare care reprezintă un pas diplomatic important în condițiile în care Franța este în prezent singura țară europeană cu forțe navale semnificative în regiune, în timp ce administrația președintelui american Joe Biden solicită aliaților să își intensifice eforturile pentru a contrabalansa amenințarea reprezentată de China la nivel mondial.

“Angajamentul reînnoit al UE față de Indo-Pacific, o regiune care se întinde de la coasta de est a Africii până la statele insulare din Pacific, se va concentra pe termen lung și se va baza pe susținerea democrației, a drepturilor omului, a statului de drept și a respectării drept internațional. Dinamica actuală din Indo-Pacific a dat naștere unei concurențe geopolitice intense, care se adaugă tensiunilor crescânde asupra lanțurilor comerciale și de aprovizionare, precum și în domeniile tehnologic, politic și de securitate. Drepturile omului sunt, de asemenea, contestate. Aceste evoluții amenință din ce în ce mai mult stabilitatea și securitatea regiunii și nu numai, având un impact direct asupra intereselor UE”, se arată în textul adoptat de Bogdan Aurescu, Heiko Maas, Jean-Yves Le Drian și ceilalți miniștri de externe europeni.

Într-un infografic ce servește drept preambul al strategiei, UE subliniază că zona Indo-Pacific este importantă pentru creșterea economică a Uniunii, regiunea generând aproximativ 40% din PIB-ul global, contribuie cu două treimi la creșterea globală și are un rol central în lanțul de valori globale, comerțul internațional și fluxurile de investiții.

“Am reafirmat interesul României în a contribui activ la implementarea viitoarei Strategii a UE privind Indo-Pacificul”, a afirmat, pe Twitter, ministrul Bogdan Aurescu.

În consecință, Consiliul UE anunță că abordarea și angajamentul UE în această regiune vor căuta să încurajeze o ordine internațională bazată pe reguli, condiții de concurență echitabile, precum și un mediu deschis și echitabil pentru comerț și investiții, reciprocitate, consolidarea rezistenței, abordarea schimbărilor climatice și sprijinirea conectivității cu Uniunea Europeană.

Rutele de aprovizionare maritime gratuite și deschise, în deplină conformitate cu legislația internațională, rămân cruciale, mai arată textul citat.

UE va căuta să colaboreze cu partenerii săi din Indo-Pacific pe aceste probleme de interes comun.

UE va continua să dezvolte parteneriate în domeniile securității și apărării, inclusiv pentru a aborda securitatea maritimă, activitățile cibernetice rău intenționate, dezinformarea, tehnologiile emergente, terorismul și criminalitatea organizată.

UE și partenerii săi regionali vor lucra, de asemenea, împreună pentru a atenua efectele economice și umane ale pandemiei COVID-19 și vor lucra în vederea asigurării unei redresări socio-economice incluzive și durabile.

Nu în ultimul rând, Consiliul a însărcinat Înaltul Reprezentant și Comisia să prezinte o comunicare comună privind cooperarea în Indo-Pacific până în septembrie 2021.

 

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), în calitate de președinte al Comisiei pentru cercetare și industrie (ITRE) din Parlamentul European, a participat în cadrul evenimentului ”Asistenții Medicali și Moașele în Avagarda Schimbării” unde a atras atenția că România nu trebuie să rateze oportunitatea unică de reformă a sistemului de sănătate prin fondurile europene destinate special sectorului sănătății.

„Sistemul de sănătate din România a văzut progrese semnificative în ultimii ani și trebuie să recunoaștem cu toții. Pe de altă parte însă, dacă ne comparăm cu media europeană sau chiar cu țări din centrul și estul Europei, sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le îmbunătățim pentru a ajunge la un standard satisfăcător. Ceea ce va fi diferit în anii următori față de toți acești ani care au trecut după 1989, este că avem o oportunitate unică a unor fonduri europene dedicate special sănătății, și aici sub coordonare și implicarea președintelui României, cu sprijinul tuturor forțelor politice și a profesioniștilor din sănătate, se conturează câteva oportunități importante pe care nu trebuie să le ratăm sub nicio formă în anii următori”, a transmis Cristian Bușoi în discursul său.


În cadrul intervenției, deputatul european a făcut referire la mai multe instrumente finanicare, cu ajutorul cărora autoritățile române pot schimb fața sistemului de sănătate din România.

Avem în Planul Național de Redresare și Reziliență o sumă importantă rezervată sănătății. Urmează în luna mai negocieri cu CE, dar vorbim de investiții de 3 miliarde de euro, care astăzi este suma propusă pentru domeniul sănătății”, a menționat europarlamentarul liberal.

Reamintim că Pilonul 5 din Planul Național de Redresare și Reziliență se referă la „Sănătate și reziliență instituțională (proiecte propuse în valoare de 6,51 miliarde de euro), dar doar 3,7 miliarde revin direct sănătății.

„Se pregătește un Program operațional special destinat sănătății, pentru prima dată în istoria României de când am aderat la Uniunea Europeană, suma pe care o propune este de 4,7 miliarde de euro, dacă vom fi capabili să atragem acești bani, vor aduce investiții importante și vor reuși să genereze un act medical de calitate și o satisfacție a personalului medical și a pacientului”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, POS vine cu o nouă abordare, este inovativ, multifond, banii fiind alocați atât din Fondul European de Dezvoltare Regională, cât și din Fondul Social European (FSE+), spre deosebire de cele două perioade de programare anterioare, când a fost nevoie ca beneficiarii să aplice cu mai multe proiecte pentru a-l putea realiza pe cel final. Bugetul total de 4,068 miliarde euro alocat POS 2021-2027 va fi direcționat în mai multe direcții.

Referitor la programul european emblematic în materie de sănătate, Cristian Bușoi a precizat că programul EU4Health va aduce dincolo de pregătirea sistemelor de sănătate din Europa penru viitoarele crize sanitare, alte măsuri importante: interconectarea dosarelor electronice ale pacienților, un program de date agregate la nivel european, crearea unei rezerve sanitare sau personal medical de intervenție în caz de criză sanitară.

Acești bani importanți nu vor rezolva toate probleme, dar vor face o diferență considerabilă și vor reprezenta o oportunitate unică de care trebuie să profităm”, a conchis acesta în intervenția sa.

Citiți și analiza Calea Europeană: 10 priorități europene pentru noul Ministru al Sănătății

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) i-a adesat o întrebare comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, prin intermediul căreia i-a solicitat acestuia să-i comunice instrumentele de care dispune Comisia Europeană în vederea combaterii sărăciei extreme din Uniunea Europeană.

Oficialul Executivului european i-a transmis astfel europarlamentarului român că ”obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziune socială a Uniunii Europene prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială”.

”Înainte de declanșarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sărăcia era în continuă scădere în UE, cunoscând un declin important al ratei deprivării materiale severe. Pandemia de COVID-19 riscă să inverseze aceste progrese, deși simulările arată că creșterea poate fi limitată la măsurile adoptate. Acestea includ cele 100 de miliarde EUR din noul instrument SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) și mobilizarea fondurilor UE existente prin intermediul pachetelor CRII și CRII+”, a explicat Schmit în răspunsul furnizat în urma interpelării depuse de Daniel Buda.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale a subliniat că ”strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă a evidențiat faptul că echitatea rămâne unul dintre cele patru principii care ghidează redresarea”.

”Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziunea socială a Uniunii prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială. Planurile naționale de redresare sunt menite să atenueze impactul social și economic al crizei. Aceste resurse se vor adăuga fondurilor politicii de coeziune. Mai mult, REACT-EU asigură resurse suplimentare pentru politica de coeziune și programul pentru persoanele cele mai defavorizate în 2021 și 2022. Fondul social european Plus (FSE+), dedicat ocupării forței de muncă, educației și politicilor sociale prevede că statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE + incluziunilor sociale, inclusiv 5 % pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și 3 % suplimentar pentru persoanele cele mai defavorizate”, i-a transmis Nicolas Schmit europarlamentarului român. 

Interprelarea lui Daniel Buda apare în contextul în care Banca Mondială semnalează că această criză sanitară provocată de COVID-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi ca urmare a efectelor economice provocate de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală

România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență prin Planul Național de Redresare și Rezilientă care este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL UE2 mins ago

UE va adopta o strategie pentru Indo-Pacific. Miniștrii de externe europeni au stabilit că Europa își va consolida prezența în regiunea unei “intense concurențe geopolitice”

Cristian Bușoi42 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România nu trebuie să rateze, sub nicio formă, oportunitatea unică a fondurilor europene dedicate sănătății 

Daniel Buda1 hour ago

Comisia Europeană, răspuns la întrebarea eurodeputatului Daniel Buda privind combaterea sărăciei extreme: Mecanismul de redresare și reziliență va promova coeziunea socială a UE

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Dragoș Pîslaru: România, lăudată de partenerii sociali pentru consultările publice privind elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisarul european Thierry Breton: Este posibil ca UE să nu prelungească contractul cu AstraZeneca din cauza întârzierilor în livrări

NATO1 hour ago

Generalul-locotenent Dumitru Scarlat și-a încheiat misiunea de reprezentant militar al României la NATO și UE

U.E.2 hours ago

Josep Borrell, privind refacerea economică post-pandemie: UE riscă să rămână ”serios” în urma SUA și a Chinei

SUA2 hours ago

UE și SUA propun un acord de compromis pentru a pune capăt crizei politice din Georgia

Dacian Cioloș17 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj pentru Vladimir Putin: Lumea privește. Aveți obligația morală și umanitară să îi acordați asistență medicală lui Aleksei Navalnîi

SUA17 hours ago

UE solicită Rusiei să-i acorde lui Aleksei Navalnîi acces la îngrijiri medicale. SUA avertizează că “vor exista consecințe dacă Navalnîi moare”

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending