Connect with us

U.E.

Final amar pentru președinția bulgară a Consiliului UE: Franța și Olanda au blocat deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania, tratative amânate până în iunie 2019

Published

on

Țările membre ale Uniunii Europene au convenit marți să amâne decizia de a începe discuțiile de aderare cu Macedonia și Albania până anul viitor, cu condițiile ca cele două țări balcanice să efectueze mai multe reforme, îndeosebi în direcția combaterii corupției și a luptei împotriva crimei organizate, se arată în documentul concluziilor Consiliului Afaceri Generale desfășurat la Luxemburg. Conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a devenit o prioritate la nivelul Comisiei Europene după discursul privind starea Uniunii al lui Jean-Claude Juncker și a fost una dintre temele principale ale președinției bulgare la Consiliul UE.

Foto: Consilium.europa.eu

Reuniunea miniștrilor afacerilor europene din statele UE, ultima sub președinția bulgară a Consiliului, s-a încheiat astfel fără a oferi o perspectivă în plus pentru integrarea europeană a celor două țări menționate, inclusiv în pofida faptului că Macedonia a ajuns la un acord istoric cu Grecia cu privirea la modificarea numelui țării.

Miniștrii afacerilor europene din UE s-au încurcat într-o dezbatere amară privind deschiderea negocierilor, deoarece Franța și Olanda, susținute și de Danemarca, au continuat să se opună în a da undă verde celor două țări și au solicitat măsuri suplimentare în combaterea corupției și a crimei organizate”, notează EU Observer.

Luni, mai mulți diplomați europeni precizaseră că Franța și Olanda s-ar putea opune unei decizii de lansare a negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia, în contextul în care cele două țări așteaptă continuitatea semnalului de deschidere către extindere lansat de Comisia Europeană.

Potrivit concluziilor transmise CaleaEuropeana.ro, ”Consiliul a decis să răspundă în mod pozitiv progresului înregistrat” de către Macedonia și Albania și ”a stabilit calea către deschiderea negocierilor de aderare în iunie 2019” cu cele două țări.

Semnalele rezervate dinspre Paris și Haga survin în contextul în care președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a efectuat o vizită diplomatică istorică în regiune, deplasări pregătite de intenții politice precum strategia executivului european privind ”calea de urmat” pentru integrarea europeană a statelor din Balcanii de Vest sau de fixarea termenului anului 2025 pentru ca anumite state din regiune să poată adera la Uniune.

Mai mult, conectivitatea europeană a Balcanilor de Vest a reprezentat o prioritate pentru președinția bulgară a Consiliului UE în al cărei mandat a avut loc, la Sofia, și primul summit UE-Balcanii de Vest după 15 ani.

Citiți și Declaraţia Summitului de la Sofia reflectă angajamentul UE faţă de regiunea Balcanilor de Vest

În schimb, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje și Tirana, anunțate pentru iunie 2019, ar putea fi realizată sub președinția României la Consiliul Uniunii Europene, ce se va desfășura între 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care anul trecut a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Published

on

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmerans, anunță consolidarea setului de instrumente ce promovează și asigură respectarea statului de drept: ”Statul de drept a fost atacat în mai multe moduri în ultimii cinci ani, iar Comisia Europeană a depus eforturi deosebite pentru a rezista acestor atacuri cu instrumentele de care dispune și va continua să facă acest lucru. Astăzi am decis să ne consolidăm și mai mult setul de instrumente pentru a promova, a proteja și a asigura respectarea statului de drept.”

Totodată, Ursula von der Leyen, care va prelua președinția Comisiei Europene, și-a asumat un angajament ferm pentru apărarea statutul de drept în Uniunea Europeană și a propus un nou mecanism privind statul de drept: ”Propun un mecanism european privind statul de drept. Acest instrument nu este o alternativă, ci un instrument suplimentar. Comisia va fi întotdeauna gardianul Tratatelor. Statul de drept este fundamental”.

Citiți și: Ursula von der Leyen, promisiune fermă: Nu va exista niciun compromis din partea Comisiei Europene în ce privește apărarea statului de drept

Pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept, Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă un raport anual privind statul de drept vizând toate statele membre ale UE:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”, transmite Comisia Europeană în comunicatul oficial.

Anul trecut, în cadrul unei conferințe de presă susținută în România, Frans Timmermans, răspunzând la o întrebare pentru Calea Europeană, a oferit informații cu privire la un mecanims ce verifică respectarea statului de drept: ”Ne gândim la un mecanism care să ne asigure că toate fondurile să poate fi verificate, astfel încât să nu fie alocate prost, e o propunere care se referă la toate statele membre. E o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fie folosite într-un mod eronat.”

Citiți și: Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans, pentru CaleaEuropeană: Toate fondurile europene ar putea fi condiționate de respectarea statului de drept, nu doar cele pentru coeziune sau agricultură

În contextul în care în ultimii cinci ani, Comisia Europeană a trebuit să facă față unor provocări legate de statul de drept în Uniunea Eruopeană și pe baza consultărilor detaliate care au fost lansate în primăvara a acestui an, Comisia a publicat astăzi, 17 iulie, o serie de măsuri menite să consolideze și mai mult statul de drept în Europa.

Reamintim că atât Polonia, cât și Ungaria au fost anunțate de instituțiile europene pentru nerespectarea statului de drept și pentru probleme judiciare, prin activarea Articolului 7 (”opțiunea nucleară”) din Tratatul de la Lisabona care poate suspenda dreptul de vot pe care îl deține o țară membră în Consiliul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a anunțat declanșarea procedurii pentru Polonia, iar Parlamentul European a cerut activiarea acestuia pentru Ungaria.

Citiți și: Parlamentul European cere activarea articolului 7 din tratatul UE pentru Ungaria: Budapesta și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

Citiți și: Comisia Europeană este pregătită să declanșeze procedura articolului 7 împotriva Varșoviei. Polonia și-ar putea pierde dreptul de vot în UE

De asemenea, Comisia va sprijini în mod constructiv statele membre în ceea ce privește detensionarea situației în cazul problemelor legate de statul de drept și soluționarea acestora pentru ca situația să fie restabilită într-un mod durabil. În plus, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să reflecteze asupra unei abordări colective în ceea ce privește gestionarea cazurilor inițiate în temeiul articolului 7 din TUE prin intermediul unor norme procedurale clare.

Amintim că în ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații au dezbătut și au votat o nouă rezoluție privind situația statului de drept din România, țara care a asigurat președinția Consiliului UE.

Citiți și:România, un nou episod negativ în Parlamentul European: La ultima sesiune plenară din acest mandat, eurodeputații vor dezbate și vor vota o nouă rezoluție privind situația statului de drept din țara ce asigură președinția Consiliului UE


Aceste măsuri prezentate astăzi de Comisia Europeană, 17 iulie, reprezintă o serie de inițiative concrete grupate în jurul a trei piloni:

  1. promovarea unei culturi a statului de drept
  2. prevenirea problemelor legate de statul de drept
  3. oferirea unui răspuns eficient în cazul încălcărilor statului de drept

Pentru a promova o cultură comună a statului de drept în întreaga Europă, Comisia Europeană va da curs ideii privind organizarea unui ”eveniment anual specific dedicat dialogului cu societatea civilă”. Aceasta va utiliza pe deplin posibilitățile de finanțare pentru a capacita părțile interesate, inclusiv societatea civilă, în vederea promovării statului de drept și pentru instituirea unei strategii de comunicare specifice privind statul de drept. Comisia va consolida cooperarea cu Consiliul Europei și cu alte organizații internaționale, precum și cu rețelele judiciare și parlamentele naționale. Comisia invită Parlamentul European, Consiliul și statele membre să se implice pe deplin în acest proces.

”Comisia va aprofunda monitorizarea evoluțiilor legate de statul de drept și va invita toate statele membre să se implice într-un schimb reciproc de informații și într-un dialog, inclusiv prin intermediul unei rețele de puncte naționale de contact.”, mai transmite în comunicat.

De asemenea, Comisia va dezvolta în continuare tabloul de bord privind justiția în Uniunea Europeană și va consolida dialogul cu alte instituții ale UE, cu statele membre, cu partidele politice europene și cu părțile interesate.

În calitate de ”gardian al tratatelor”, Comisia Europeană are un rol unic. Cu toate acestea, instituțiile Uniunii și statele membre sunt responsabile de garantarea respectării statului de drept ca valoare fundamentală a Uniunii. 

În comunicarea sa din 3 aprilie 2019, Comisia a prezentat o imagine de ansamblu a setului de instrumente existente privind statul de drept și a lansat o consultare cu privire la reformele necesare. Au fost primite peste 60 de contribuții scrise și au avut loc dezbateri și discuții în cadrul instituțiilor UE, precum și cu statele membre, organizațiile internaționale, rețelele judiciare, societatea civilă și mediul academic. Comunicarea de astăzi, 17 iulie, ia în considerare aceste dezbateri.

”Statul de drept are un impact direct asupra vieții fiecărui cetățean: acesta reprezintă o condiție prealabilă pentru asigurarea egalității de tratament în fața legii și apărarea drepturilor individuale, pentru prevenirea abuzului de putere de către autoritățile publice și pentru tragerea la răspundere a factorilor de decizie”, se mai arată în comunicat.

Respectarea statului de drept reprezintă tema principală a agendei președinției finlandeze la Consiliul UE. Președinția finlandeză a Consiliului UE va insista asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Deși este incert ce atribuții va avea actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Fran Timmermans, acesta va rămâne în una dintre pozițiile cheie din Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Maria Grapini (PSD, S&D) va dezbate cu transportatorii români efectele negative ale Pachetului Mobilitate

Published

on

© Maria Grapini/Facebook

La început de mandat, eurodeputatul Maria Grapini (S&D) se reîntâlnește, la București, cu sindicatele, patronatele și asociațiile reprezentative din transporturile rutiere românești, dar și cu alte organizații de consultanță și formare profesională, în încercarea de a găsi soluții pentru  evitarea/stoparea efectelor negative generate de Pachetul de Mobilitate. Întâlnirea, organizată sub forma unei mese rotunde, este organizată luni, 22 iulie, la sediul central al Asociației Române pentru Transporturi Rutiere Internaționale (ARTRI), potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeana.ro

Maria Grapini este așteptată cu interes la sediul ARTRI pentru a dezbate toate aceste implicații majore, în contextul noului Legislativ al Europei, cu reprezentanții transportatorilor din APTE 2002, ATM Bucovina, FORT, ARTRI, Apulum Alba și SSSDB.

Transportatorii susțin că, odată cu finalizarea Trilogului, într-un interval foarte scurt, România va pierde o parte însemnată din forța de muncă profesionistă, reprezentată de cei 120.000 de șoferi, care încă nu lucrează la firmele vest-europene, aceștia urmând să se angajeze peste hotare și să lase firmele românești fără personalul calificat. Mai mult, România este pe cale să piardă un procent semnificativ din cele peste 5 miliarde de euro aduse anual la bugetul de stat de către companiile care realizează transport internațional.

Miercuri, 17 iulie, în ziua în care Finlanda și-a prezentat programul Președinției Consiliului UE în plenul PE, europarlamentarul romând a cerut, din nou, tratament echitabil pentru toate statele și din toate punctele de vedere:

,,Am cerut ferm să se țină cont la negocierea instituțională și să nu împartă Europa în două, Est și Vest!”, a transmis europarlamentarul, de la Strasbourg. 

Maria Grapini se află la al doilea mandat ca eurodeputat și activează în prezent ca vicepreședinte în Comisia pentru Piață Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) și membru cu drepturi depline al Comisiei pentru afaceri constituționale (AFCO) din Parlamentul European. 

Aceasta este recunoscută drept un militant activ pentru drepturile transportatorilor, mandatul trecut construindu-se pe numeroase intervenții, întâlniri, propuneri de directive și poziții oficiale în PE, pentru ca România să beneficieze de tratament egal în Uniunea Europeană, din acest punct de vedere vital pentru economie. Grapini a participat la negocierile dure, duse în Comisia TRAN a Parlamentului European – din care a făcut și face parte și în acest nou mandat – și a obținut victorii de etapă importante.  Mai mult, Maria Grapini a fost prezentă la toate ieșirile publice ale transportatorilor români, în țară sau la Bruxelles respectiv Strasbourg, la protestele lor și la întâlnirile oficiale de dezamorsare a situațiilor tensionate (nu puține) apărute, în relația România-UE, pe acest subiect.

Reamintim că în mandatul din legislatura trecută a Parlamentului European, Maria Grapini a obținut premiul de Europarlamentarul Anului la categoria Piața Internă și Protecția Consumatorului (IMCO), parlamentarul european primind această distincție, la Bruxelles, la Gala MEP AWARDS 2019.

Continue Reading

U.E.

Premierul Finlandei, Antti Rinne: Finlanda își va asuma un rol de conducere în timpul mandatului său la Președinția Consiliului UE

Published

on

© SDP Finland

Premierul finlandez Antti Rinne s-a aflat astăzi la Strasbourg pentru a prezenta programul Președinției Finlandei la Consiliul UE în plenul reunit al Parlamentului European. Șeful Guvernului de la Helsinki a punctat faptul că Președinția finlandeză se va desfășura sub sloganul ,,O Europă durabilă, un viitor durabil” deoarece, în viziunea țării sale, ,,UE trebuie să fie sustenabilă din punct de vedere economic și nu numai”. Conform programului Președinției Finlandeze, numitorul comun pentru toate acțiunile UE, fie că este vorba despre economie, pilonul social sau mediu, ar trebui să fie sustenabilitatea.

Programul președinției Finlandei la Consiliul UE este construit pe următoarele priorități: consolidarea valorilor comune și a statului de dreptcreșterea competitivității și incluziunii sociale a UEconsolidarea poziției UE în calitate de lider mondial în acțiunile în domeniul climei și protejarea securității cetățenilor în mod cuprinzător.

Citiți și Președinția Finlandei la Consiliul UE face tranziția de la coeziune la sustenabilitate printr-un program care asigură continuitatea obiectivelor stabilite de România

Premierul Rinne a dorit să precizeze faptul că, cel puțin din punct de vedere al distribuției competențelor instituționale în procesul decizional de la nivelul UE, ,,multe lucruri s-au schimbat de la președințiile finlandeze anterioare, din 1999 și 2006”. Antti Rinne a pus accentul pe cooperarea dintre Consiliul UE și Parlamentul European în calitate de colegislatori:

,,Acum este foarte importantă cooperarea dintre Președinție și Parlamentul European. În Finlanda, Parlamentul nostru are un rol foarte important în procesul decizional european, având dreptul și obligația de a-și exprima opinia în legătură cu chestiunile europene și de a lua o decizie. Astfel, noi am considerat că la nivelul UE putem construi o relație pragmatică între instituțiile europene, o relație care să privească către viitor”. 

De asemenea, el a mai spus că Finlanda își va asuma un rol de conducere în timpul mandatului său la cârma Consiliului UE:

,,Noi dorim să fim la înălțimea așteptărilor cetățenilor noștri, asumându-ne rolul de conducere și făcând față provocărilor care ne așteaptă”. 

Finlanda va deține președinția Consiliului Uniunii Europene între 1 iulie și 31 decembrie 2019. În această calitate, Finlanda va prezida, într-un al treilea mandat de la aderarea la UE în 1995, ședințele formale ale Consiliului, de la Bruxelles și Luxemburg, și reuniunile informale ale miniștrilor, din Finlanda. Cele șase reuniuni informale ale miniștrilor vor avea loc la Sala Finlandia din Helsinki, care va fi, de asemenea, locul de desfășurare a unui număr mare de întâlniri ale grupurilor de lucru și experți.

Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending