Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Finalul Consiliului European de toamnă. Președintele Klaus Iohannis a subliniat nevoia aprofundării convergenței nu numai în interiorul Zonei Euro, ci în întreaga Uniune Europeană

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat la reuniunea Consiliului European de toamnă, de la Bruxelles, în marja căreia a avut loc și Summitul Euro în format extins.

FOTO: Administrația Prezidențială

Astfel, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a subliniat nevoia unei abordări unitare la nivelul Uniunii în deciziile legate de Uniunea Economică și monetară și Uniunea Bancară, dar și aprofundarea convergenței nu numai în interiorul Zonei Euro, ci în întreaga Uniune Europeană, în vedere consolidării unei Uniuni cât mai puternice și coezive pentru viitor.

Principalele teme care au domiat agenda liderilor europeni reuniți într-un summit ce s-a desfășurat pe durata a două zile au fost procesu lde retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, problema migrației, securitatea internă a UE și aspecte legate de relațiile externe ale Uniunii.

Brexit

În ceea ce privește retragerea Marii Britanii din UE, în documentul amintit mai sus menționat că ”în pofida progreselor intense, acordul de retragere nu a fost finalizat până la acest moment. Șefii de stat și de guvern au reafirmat sprijinul față de negociatorul șef al Uniunii, susținând în continuare toate demersurile sale pentru a încheia un acord de retragere, în cadrul definit de orientările aprobate de Consiliul European”.

Acesta mai stipulează că ”în cadrul discuțiilor a fost reiterată determinarea de a păstra unitatea celor 27 de state membre în această fază finală a negocierilor cu Marea Britanie. Totodată, a fost afirmată disponibilitatea de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European la momentul la care negociatorul șef va informa asupra unor progrese decisive în negocieri”.

Migrație

Cu privire la acest aspect, ”Iohannis a evidențiat importanța dialogului intensificat cu țările de origine și de tranzit ale migranţilor, cu scopul prevenirii fenomenului migrației ilegale la sursă și combaterii traficului de persoane”.

”Președintele României a subliniat importanța pe care țara noastră o acordă măsurilor de eficientizare a returnării persoanelor aflate în situație de ședere ilegală pe teritoriul statelor membre, exprimând susținerea pentru adoptarea propunerii legislative aflate în negociere pe acest subiect, la acest moment”, mai este precizat în comunicat.

De asemenea, șeful statului ”a reiterat susținerea țării noastre pentru eforturile de consolidare a agențiilor europene de profil, inclusiv a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, reamintind contribuția semnificativă a României la activitatea acesteia din urmă”.

Securitatea internă

În ceea ce privește această chestiune, discuțiile liderilor au evidențiat progresele realizate în acest domeniu și necesitatea menținerii unui ritm susținut de implementare a măsurilor adoptate până în prezent, fiind reiterată, în același timp, susținerea pentru adoptarea rapidă a măsurilor legislative privind o gestiune integrată a sistemelor de securitate UE pentru a răspunde cât mai adaptat imperativului de securitate la nivel european.

Președintele României a reliefat ”importanța implementării instrumentelor destinate unei mai bune cooperări și coordonări la nivelul UE și necesitatea continuării eforturilor pentru adoptarea cadrului legislativ privind interoperabilitatea. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre și a reafirmat sprijinul țării noastre pentru demersurile și eforturile în plan european pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața amenințărilor hibride și atacurilor cibernetice”, potrivit sursei citate mai sus.

În acest context, Președintele României a susținut avansarea discuțiilor privind propunerile recente ale Comisiei Europene vizând eliminarea conținutului terorist online, precum și pentru promovarea unui set de măsuri de răspuns la atacurile cibernetice.

Summitul Euro în format extins

Șefii de stat și de guvern au discutat despre stadiul negocierilor privind consolidarea Uniunii Economice și Monetare în prezența președinților Eurogrupului, domnul Mário Centeno, și Băncii Centrale Europene, domnul Mario Draghi. S-a făcut o trecere în revistă a pașilor întreprinși de la Summitul din iunie 2018, cu accent pe reforma Mecanismului European de Stabilitate (ESM) și pachetul privind reducerea riscurilor în sistemul bancar, în pregătirea unei discuții mai extinse la viitorul Summit Euro din luna decembrie a acestui an.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat că ”procesul de consolidare a Uniunii Economice și Monetare este de interes pentru toate statele membre UE, generând un impact considerabil atât asupra statelor membre ale Zonei Euro, cât și asupra celor care nu au aderat încă la aceasta și a adăugat că România sprijină acest proces de consolidare și urmărește îndeaproape dezvoltările și inițiativele legate de Zona Euro, având în vedere obiectivul țării noastre de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil”, conchide documentul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a avut ieri o întrevedere cu premierul Slovaciei, Eduard Heger la Bratislava, iar cu acest prilej oficialul european a reiterat sprijinul UE pentru Ucraina în contextul în care negocierile cu Federația Rusă nu au un rezultat pozitiv.

„Aș dori să subliniez că o amenințare la adresa Ucrainei este o amenințare la adresa Europei. Și de aceea ne angajăm să sprijinim detensionarea situației, pe care sperăm să o obținem pe cale diplomatică. Credem că toate eforturile ar trebui depuse în diferite formate diplomatice: fie că este vorba de OSCE, de Consiliul de Securitate al ONU, de formatul Normandia, de Consiliul NATO-Rusia sau de discuțiile directe dintre SUA și Rusia”, a transmis Charles Michel.

 În acest spirit de cooperare deplină cu statele membre europene și cu aliații noștri, în special cu aliații noștri din cadrul NATO, în special cu Statele Unite, a avut loc luni o videoconferință care a reunit mai mulți lideri europeni și parteneri americani și britanici. Aceasta a fost o oportunitate de a ne afirma unitatea, acest angajament de a da o șansă canalului diplomatic, dar și pregătirea noastră, dacă acesta va eșua și dacă va exista o agresiune, de a lua măsuri restrictive în unitate. Pentru că, dacă ar avea loc o agresiune militară, consecințele ar fi grave și masive pentru Rusia, care ar efectua o astfel de agresiune.

Președintele Consiliului European a menționat că se va implica în cooperarea deplină cu statele membre și cu NATO, în special cu Statele Unite.

„Solidaritatea europeană înseamnă că trebuie să ținem cont de realitățile din diferitele țări europene – de aici importanța schimburilor directe pe care am putut să le avem. Prin urmare, vom lucra în această direcție, pentru a ne asigura că putem lua măsuri, că putem lua decizii împreună, în unitatea europeană, pentru a face Europa mai eficientă, mai în serviciul celor 450 de milioane de cetățeni europeni, pentru a garanta securitatea și prosperitatea”, a mai transmis acesta. 

De asemenea, Charles Michel a fost primit și de noul cancelar al Austriei. Cei doi oficiali au discutat despre desfășurarea militară a Rusiei la granița cu Ucraina, care „reprezintă un motiv de îngrijorare extremă.”

„Vrem să credem în diplomație, dar vom fi puternici și fermi în unitate, atât în Europa, cât și cu partenerii din lume care împărtășesc aceeași viziune ca și Uniunea Europeană pe această temă”, a conchis președintele Consiliului European. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

Published

on

© Bundesregierung

Cancelarul german Olaf Scholz îl va primi marți, la Berlin, pe preşedintele francez Emmanuel Macron, cu care va discuta despre situația de securitate din Europa și tensiunile cu Rusia, în contextul în care puterile occidentale încearcă să detensioneze și să aplaneze un potențial conflict generat de o ofensivă militară a Rusiei în Ucraina.

Anunțul a fost făcut de un purtător de cuvânt al guvernului german, care nu a dorit să comenteze informaţiile din presă conform căreia Scholz a refuzat o invitaţie transmisă din scurt de preşedintele american Joe Biden pentru a discuta despre criza din Ucraina, notează Agerpres.

Biroul de presă al lui Macron a precizat vineri că întâlnirea de la 25 ianuarie de la Berlin cu Scholz va aborda securitatea internaţională şi alte subiecte, cum ar fi economia digitală, schimbările climatice, președinția franceză a Consiliului UE şi preşedinţia Germaniei asupra G7.

Aceasta va fi cea de-a treia interacțiune dintre Macron și Scholz, după ce liderul de la Elysee a fost gazda noului cancelar german în a treia zi de la preluarea funcției de către acesta din urmă, în decembrie anul trecut, și după o conferință comună de presă pe care liderii cuplului politic franco-german au susținut-o la finalul Consiliului European din decembrie.

De altfel, întâlnirea dintre cei doi va avea loc la trei zile distanță după ce Franța și Germania vor marca cea de-a 59-a aniversare a Tratatului de la Elysee, semnat la 22 ianuarie 1963 de președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adeunauer, precum și a treia aniversare a Tratatului de la Aachen, semnat la 22 ianuarie 2019 de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel.

În ceea ce privește situația de securitate din Europa, Emmanuel Macron s-a distins deja prin prezentarea, în această săptămână, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană.

În timp ce Macron se adresa eurodeputaților la Strasbourg, Scholz a vorbit în premieră la Forumul Economic Mondial de la Davos, acolo unde a subliniat că nu trebuie să i se permită Rusiei să schimbe granițele naționale prin forță în contextul unei iminente intervenții militare a Moscovei în Ucraina pe care SUA, NATO și Europa încearcă să o prevină și solicită Rusiei să aleagă calea diplomatică.

De asemenea, Scholz l-a primit joi, la Berlin, pe secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, alături de care a subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și împreună cu care a transmis Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei. Cu două zile în urmă, tot la Berlin, cancelarul german a găzduit anunțul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, care a invitat membrii NATO și Federația Rusă la o serie de reuniuni pentru a aborda “relațiile dintre NATO și Rusia”, avansând propria agendă occidentală privind securitatea europeană și o contra-propunere la ideile Rusiei.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, şi ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, au avut vineri o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel. Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”.

Pe plan european, discuțiile dintre Scholz și Macron ar putea avea un punct de pornire divergent după vizita cancelarului german la Madrid. 

Pactul de stabilitate şi de creştere, care limitează deficitul public la 3% din PIB şi datoria ţărilor membre ale zonei euro, trebuie să continue să servească drept “bază” bugetară în Europa, a apreciat luni cancelarul german Olaf Scholz, aflat într-o vizită la Madrid, într-o declarație prin care liderul de la Berlin se îndepărtează de viziunea expusă de Franța în obiectivele sale președinției sale la Consiliul UE.

Aceste afirmaţii survin în timp ce o dezbatere are loc în cadrul Uniunii Europene cu privire la viitorul acestor reguli comune, suspendate în prezent din cauza pandemiei şi pe care mai multe state membre, între care Franţa şi Italia, doresc să le reformeze. De altfel, Parisul și Roma au semnat la finele anului trecut Tratatul de la Quirinale, document ce ranforsează cooperarea europeană dintre Franța și Italia, în timp ce președintele Emmanuel Macron și premierul Mario Draghi au redactat împreună un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times. În materialul de opinie, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

Macron și Draghi speră că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în prima jumătate a anului 2022, în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE. Mai mult, șeful statului francez a propus, ca obiectiv al preşedinţiei franceze a Consiliului UE, reformarea criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez Emmanuel Macron a promis miercuri că Parlamentul European va primi drept de inițiativă legislativă în cadrul Uniunii Europene, o prerogativă care aparține Comisiei Europene, într-un discurs susținut în hemiciclul de la Strasbourg și cu puternice accente cu privire la valorile democratice, protejarea democrației liberale și apărarea statului de drept.

“Aș dori să vă spun că președinția franceză va fi o președinție de promovare a valorilor care ne sunt dragi și care, poate pentru că sunt considerate de la sine înțelese, au sfârșit prin a fi slăbite în ultimii ani. Noi suntem generația care redescoperă precaritatea statului de drept și a valorilor democratice”, a deplâns liderul de la Elysee, în intervenția în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

El a arătat că democrația liberală a demonstrat în această perioadă pandemică contrariul “unei idei preconcepute”, aceea că acest sistem “ar fi obosit și ar fi incapabil să facă față marilor provocări ale secolului”.

“Cu toate acestea, vreau să spun aici cât de mult au arătat aceste ultime luni că gestionarea pandemiei de către democrații, cu dezbateri parlamentare, cu o presă liberă, cu sisteme academice și de cercetare libere și deschise, a condus la decizii care protejează mult mai mult viețile și economiile decât cele ale regimurilor autoritare. Concret, am demonstrat cu toții, împreună, contrariul unei idei preconcepute care se înfiripa. De aceea vom fi acolo pentru a lupta pentru democrația liberală. O luptă pentru a ne apăra procesele electorale de încercările de interferență străină, o luptă pentru a continua să promovăm suveranitatea popoarelor”, a punctat Macron.

În acest sens, vom avea de lucru până în primăvară, în cadrul conferinței privind viitorul Europei. Și dacă va face recomandarea, președinția franceză, împreună cu Germania – acordul de coaliție a fost foarte clar în acești termeni – va acorda Parlamentului dumneavoastră dreptul de inițiativă legislativă“, a spus el, în aplauzele sălii.

O astfel de propunere a fost formulată și de Ursula von der Leyen, în iulie 2019, când a cerut votul Parlamentului European pentru șefia Comisiei Europene. Luna trecută, tot în același loc – plenul de la Strasbourg – președintele francez a pledat pentru liste transnaționale la alegerile europene și ”drept de inițiativă” pentru Parlamentul European, într-un discurs susținut cu ocazia comemorării unui an de la decesul fostului preşedinte francez Valery Giscard d’Estaing.

Liderul francez a cerut o luptă continuă pentru statul de drept, pentru simpla idee că există drepturi universale ale omului care trebuie protejate de febra istoriei și a conducătorilor ei.

Trebuie să fim cu toții parte a acestui stat de drept care este existențial pentru Europa noastră, ale cărui principii au fost construite de istoria noastră și sunt rodul angajamentelor noastre comune. Sfârșitul statului de drept este domnia arbitrariului. Sfârșitul statului de drept înseamnă o întoarcere la regimurile autoritare, la bâlbâiala istoriei noastre. Da, în spatele tuturor acestor lucruri se află o luptă ideologică. Această luptă este purtată de mai multe puteri autoritare la granițele noastre și se întoarce în mai multe dintre țările noastre”, a insistat Macron.

Invocând împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Cartei noastre a drepturilor fundamentale, care a consacrat, în special, abolirea pedepsei cu moartea în întreaga Uniune, liderul francez a insistat și asupra actualizării acestei Carte.

“În special pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește protecția mediului sau recunoașterea dreptului la avort”, a precizat el, de la tribuna Parlamentului European, în prezența noi șefe a legislativului european, Roberta Metsola, cunoscută pentru opoziția sa față de avort.

“Haideți să deschidem această dezbatere în mod liber cu concetățenii noștri de mare conștiință europeană pentru a da un nou suflu fundației noastre de drepturi care forjează această Europă puternică în valorile sale, care este singurul viitor al proiectului nostru politic comun”, a adăugat președintele francez.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, urgența abordării schimbărilor climatice, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL23 mins ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA25 mins ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.30 mins ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA34 mins ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA1 hour ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending