Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Finalul Consiliului European de toamnă. Președintele Klaus Iohannis a subliniat nevoia aprofundării convergenței nu numai în interiorul Zonei Euro, ci în întreaga Uniune Europeană

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat la reuniunea Consiliului European de toamnă, de la Bruxelles, în marja căreia a avut loc și Summitul Euro în format extins.

FOTO: Administrația Prezidențială

Astfel, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului a subliniat nevoia unei abordări unitare la nivelul Uniunii în deciziile legate de Uniunea Economică și monetară și Uniunea Bancară, dar și aprofundarea convergenței nu numai în interiorul Zonei Euro, ci în întreaga Uniune Europeană, în vedere consolidării unei Uniuni cât mai puternice și coezive pentru viitor.

Principalele teme care au domiat agenda liderilor europeni reuniți într-un summit ce s-a desfășurat pe durata a două zile au fost procesu lde retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, problema migrației, securitatea internă a UE și aspecte legate de relațiile externe ale Uniunii.

Brexit

În ceea ce privește retragerea Marii Britanii din UE, în documentul amintit mai sus menționat că ”în pofida progreselor intense, acordul de retragere nu a fost finalizat până la acest moment. Șefii de stat și de guvern au reafirmat sprijinul față de negociatorul șef al Uniunii, susținând în continuare toate demersurile sale pentru a încheia un acord de retragere, în cadrul definit de orientările aprobate de Consiliul European”.

Acesta mai stipulează că ”în cadrul discuțiilor a fost reiterată determinarea de a păstra unitatea celor 27 de state membre în această fază finală a negocierilor cu Marea Britanie. Totodată, a fost afirmată disponibilitatea de a convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European la momentul la care negociatorul șef va informa asupra unor progrese decisive în negocieri”.

Migrație

Cu privire la acest aspect, ”Iohannis a evidențiat importanța dialogului intensificat cu țările de origine și de tranzit ale migranţilor, cu scopul prevenirii fenomenului migrației ilegale la sursă și combaterii traficului de persoane”.

”Președintele României a subliniat importanța pe care țara noastră o acordă măsurilor de eficientizare a returnării persoanelor aflate în situație de ședere ilegală pe teritoriul statelor membre, exprimând susținerea pentru adoptarea propunerii legislative aflate în negociere pe acest subiect, la acest moment”, mai este precizat în comunicat.

De asemenea, șeful statului ”a reiterat susținerea țării noastre pentru eforturile de consolidare a agențiilor europene de profil, inclusiv a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, reamintind contribuția semnificativă a României la activitatea acesteia din urmă”.

Securitatea internă

În ceea ce privește această chestiune, discuțiile liderilor au evidențiat progresele realizate în acest domeniu și necesitatea menținerii unui ritm susținut de implementare a măsurilor adoptate până în prezent, fiind reiterată, în același timp, susținerea pentru adoptarea rapidă a măsurilor legislative privind o gestiune integrată a sistemelor de securitate UE pentru a răspunde cât mai adaptat imperativului de securitate la nivel european.

Președintele României a reliefat ”importanța implementării instrumentelor destinate unei mai bune cooperări și coordonări la nivelul UE și necesitatea continuării eforturilor pentru adoptarea cadrului legislativ privind interoperabilitatea. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a subliniat că prevenirea și contracararea radicalizării și a terorismului trebuie să rămână printre preocupările prioritare ale statelor membre și a reafirmat sprijinul țării noastre pentru demersurile și eforturile în plan european pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața amenințărilor hibride și atacurilor cibernetice”, potrivit sursei citate mai sus.

În acest context, Președintele României a susținut avansarea discuțiilor privind propunerile recente ale Comisiei Europene vizând eliminarea conținutului terorist online, precum și pentru promovarea unui set de măsuri de răspuns la atacurile cibernetice.

Summitul Euro în format extins

Șefii de stat și de guvern au discutat despre stadiul negocierilor privind consolidarea Uniunii Economice și Monetare în prezența președinților Eurogrupului, domnul Mário Centeno, și Băncii Centrale Europene, domnul Mario Draghi. S-a făcut o trecere în revistă a pașilor întreprinși de la Summitul din iunie 2018, cu accent pe reforma Mecanismului European de Stabilitate (ESM) și pachetul privind reducerea riscurilor în sistemul bancar, în pregătirea unei discuții mai extinse la viitorul Summit Euro din luna decembrie a acestui an.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat că ”procesul de consolidare a Uniunii Economice și Monetare este de interes pentru toate statele membre UE, generând un impact considerabil atât asupra statelor membre ale Zonei Euro, cât și asupra celor care nu au aderat încă la aceasta și a adăugat că România sprijină acest proces de consolidare și urmărește îndeaproape dezvoltările și inițiativele legate de Zona Euro, având în vedere obiectivul țării noastre de aderare la Zona Euro cât mai curând posibil”, conchide documentul.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Summitul UE-Canada, marcat de omagii între Justin Trudeau și Donald Tusk: ”În fața populismului, am lucrat ca aliați puternici”/ ”Canada, cel mai apropiat partener transatlantic al UE”

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Premierul canadian Justin Trudeau a salutat, miercuri, la Montreal, în deschiderea celui de-al 17-lea summit Uniunea Europeană – Canada, progresul pe care îl reprezintă, în opinia sa, acordul de liber-schimb CETA, în timp ce preşedintele Consiliului European Donald Tusk a apreciat că Ottawa este “cel mai apropiat partener transatlantic” al Uniunii, transmite AFP.

Trudeau, cel care s-a aflat în urmă cu doi ani și jumătate în plenul Parlamentului European la o zi după adoptarea acordului CETA dintre Uniunea Europeană și Canada, a afirmat că “CETA înseamnă mai mult decât simpla reducere a barierelor vamale şi intrarea pe noi pieţe, (…) cu CETA, facem comerţ altfel”

După intrarea sa în vigoare, provizoriu, în septembrie 2017, exporturile UE în Canada au crescut cu 15%, potrivit unui oficial european. Exporturile canadiene cu destinaţia UE au crescut cu 7% în 2018, comparativ cu anul precedent, ajungând la o valoare de aproximativ 44.5 miliarde de dolari (30 miliarde de euro), conform datelor furnizate de Ottawa.

“În faţa provocărilor cu care se confruntă lumea, fie că este vorba de contestarea statului de drept şi a multilateralismului sau a creşterii populismului, am lucrat împreună (…) ca nişte aliaţi puternici”, a declarat premierul canadian, aducând un omagiu lui Donald Tusk, care va părăsi funcţia europeană pe care o ocupă la sfârşitul anului, scrie Agerpres.

Canada “a devenit cel mai apropiat partener transatlantic” al UE, a apreciat preşedintele Consiliului European într-un moment în care relaţiile dintre cei 28 de membri ai UE şi SUA, în mod tradiţional foarte bune, traversează o zonă de turbulenţe după sosirea la Casa Albă a republicanului Donald Trump.

La mai puţin de 100 de zile până la alegerile legislative în care Trudeau candidează pentru un al doilea mandat, Tusk a salutat re-angajarea Canadei pe scena internaţională în cursul ultimilor 4 ani.”Canada a revenit, cu mult stil, în politica internaţională”, a estimat preşedintele Consiliului European.

Summitul UE-Canada se încheie joi, iar pe agenda discuţiilor se mai află subiecte precum combaterea schimbărilor climatice, un partenariat privind oceanele şi reformarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, precum şi principalele dosare de politică externă de pe scena internaţională. Lucrările summitului se vor încheia cu o declaraţie comună. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, președintele Consiliului European, cere Armeniei să pună capăt conflictului cu Azerbaidjanul asupra unei regiuni disputate

Published

on

© Donald Tusk/ Twitter

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, aflat pentru prima dată în vizită în Yerven, Armenia, a fost primit de Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan.

Discuția oficialilor de astăzi a subliniat punerea efectivă  Acordului de parteneriat dintre Uniunea Europeană și Armenia, ”un acord ambițios care sprijină modernizarea Armeniei. Uniunea Europeană va continua să acorde asistență tehnică și financiară pentru punerea  în aplicare a acestui acord.”, se arată în comunicatul Consiliului european.

“Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat Tusk.

În timpul vizitei sale, Donald Tusk a cerut Armeniei să pună capăt unui conflict de decenii cu vecinul său Azerbaidjan asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah.  “Conflictul nu are o soluţie militară şi are nevoie de una politică în conformitate cu dreptul şi principiile internaţionale”, a declarat înaltul oficial al UE.

Peste 1.000 de persoane au fost ucise în confruntările sporadice care s-au succedat de la terminarea fazei active a conflictului, izbucnit după ce Armenia şi Azerbaidjanul au devenit ţări independente în urma destrămării Uniunii Sovietice.

“Ambele părţi ar trebui să arate reţinere şi să ia măsuri pentru a restabili o atmosferă care să conducă la pace şi discuţii reale”, a declarat Tusk. În această săptămână, Tusk vizitează fostele republici sovietice din cadrul programului Parteneriatul Estic, informează Agerpres.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută pe plan internaţional ca parte a Azerbaidjanului predominant musulman, dar este controlată de creştini separatişti armeni.

UE sprijină integritatea teritorială a Azerbaidjanului, a declarat Tusk anterior în această săptămână după ce s-a întâlnit cu preşedintele azer Ilham Aliev. El a exprimat în mod similar în timpul acestei vizite că nu există o soluţie militară la conflict.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul UE a aprobat recomandările pe țară din „semestrul european” 2019. Ce sarcini are de îndeplinit România în perioada 2019-2020

Published

on

©️ Calea Europeană
La 9 iulie 2019, Consiliul și-a adoptat recomandările și avizele pentru anul 2019 privind politicile economice, de ocupare a forței de muncă și bugetare ale statelor membre. Aceste decizii au fost luate în baza recomandărilor realizate de Comisia Europeană.
Adoptarea de astăzi reprezintă ultima etapă a „semestrului european” 2019, un proces anual de coordonare a politicilor economice, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.

Consiliul European a avut o dezbatere cu privire la recomandările specifice fiecărei țări la 20 iunie. Părțile referitoare la politica de ocupare a forței de muncă au fost aprobate de Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori din 8 iulie.

Potrivit executivului european, dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare. Unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă.

Ungaria și România au fost avertizate cu privire la existența unei abateri semnificiative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu în 2018 şi a recomandat Consiliului să sfătuiască cele două ţări să-şi corecteze această deviaţie, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles în care sunt prezentate recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european.

La 14 iunie 2019, Consiliul a adoptat o nouă recomandare prin care s-a confirmat necesitatea ca România să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB. Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2019, există riscul unei abateri de la ajustarea indicată în recomandarea din 2019.

Concret, Consiliul Uniunii Europene prezintă 5 recomandări pentru România, iar acestea trebuie aplicate în perioada 2019-2020:

1. Să asigure respectarea Recomandării Consiliului din 14 iunie 2019 de a corecta abaterea semnificativă de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Să asigure aplicarea integrală a cadrului fiscal-bugetar. Să consolideze respectarea obligațiilor fiscale și colectarea impozitelor.

2. Să protejeze stabilitatea financiară și soliditatea sectorului bancar. Să asigure sustenabilitatea sistemului public de pensii și viabilitatea pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon.

3. Să amelioreze calitatea și caracterul incluziv al educației, în special pentru romi și alte grupuri defavorizate. Să asigure îmbunătățirea competențelor, inclusiv a competențelor digitale, în special prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior. Să sporească acoperirea și calitatea serviciilor sociale și să finalizeze reforma venitului minim de incluziune. Să îmbunătățească funcționarea dialogului social. Să asigure stabilirea salariului minim pe baza unor criterii obiective, compatibile cu crearea de locuri de muncă și cu competitivitatea. Să îmbunătățească accesul la asistență medicală și eficiența sectorului sănătății din punctul de vedere al costurilor, inclusiv prin favorizarea tratamentului ambulatoriu.

4. Să axeze politica economică în materie de investiții pe sectorul transporturilor, vizând în special sustenabilitatea acestuia, pe sectorul energetic cu emisii scăzute de dioxid de carbon și pe eficiența energetică, pe infrastructura de mediu și pe inovare, ținând seama de disparitățile regionale. Să îmbunătățească procesul de pregătire și stabilire a priorităților în ceea ce privește proiectele mari și să se accelereze punerea în aplicare a acestora. Să îmbunătățească eficiența achizițiilor publice și să asigure punerea în aplicare integrală și sustenabilă a strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice.

Reamintim că problema infrastrcutrii din România a fost intens criticată de Consiliul European în raportul publicat azi: ”Calitatea infrastructurii, inclusiv în sectorul transporturilor rămâne redusă și limitează perspectivele de creștere ale României. În pofida unor investiții publice semnificative după aderarea României la Uniune, infrastructura fizică a țării rămâne subdezvoltată. Starea generală și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt precare. Infrastructura nu corespunde nevoilor în materie de trafic generate de o economie în expansiune. Rețeaua rutieră este una dintre cele mai puțin dezvoltate din Uniune, iar reforma sectorului feroviar înregistrează întârzieri.”

5. Să se asigure că inițiativele legislative nu subminează securitatea juridică, prin îmbunătățirea calității și a previzibilității procesului decizional, inclusiv prin consultări adecvate cu părțile interesate, prin evaluări efective ale impactului și prin simplificarea procedurilor administrative. Să consolideze guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending