Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Finalul Consiliului European din 28-29 iunie. Președintele Klaus Iohannis subliniază importanța relației transatlantice

Published

on

Pe 28-29 iunie 2018 a avut loc Consiliul European lacare au participat șefii de stat și de guvern din toate statele membre, România fiind reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

FOTO: Administrația Prezidențială

La finanul reuniunilor Administrația Prezidențială a punctat toate temele care s-au discutat, subliniind care este influența lor asupra țării noastre.

Vă redăm integral comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale după participarea președintelui Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European: 

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 28-29 iunie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfășurată la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Agenda reuniunii a cuprins: problematica migrației, securitatea și apărarea europeană, aspectele vizând creșterea, ocuparea și competitivitatea, inclusiv politica comercială și poziția Uniunii Europene referitoare la măsurile SUA privind instituirea unor taxe la importuri din state terțe, alte aspecte vizând relațiile externe ale Uniunii. Consiliul European a luat notă, totodată, de propunerile vizând Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 avansate de către Comisia Europeană și a andosat concluziile Consiliului UE privind procesul de extindere, stabilizare și asociere, precum și prelungirea sancțiunilor economice referitoare la Rusia.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE27 (art. 50) a fost evaluat rezultatul de până în prezent al negocierilor cu Marea Britanie, inclusiv în raport cu perspectivele discuțiilor privind cadrul viitoarelor relații.

Vineri, 29 iunie a.c., Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Euro în format extins, dedicat în principal măsurilor de consolidare a Uniunii Economice și Monetare, respectiv finalizării Uniunii Bancare.

În cadrul discuțiilor privind migrația, liderii europeni au reiterat, prin concluziile adoptate, necesitatea unei abordări cuprinzătoare a provocărilor legate de migrație. S-a convenit o consolidare a acțiunilor privind dimensiunea externă, prin cooperarea cu statele terțe, alături de un control mai eficient al frontierelor externe și de măsuri interne, în concordanță cu principiile și valorile Uniunii Europene. De asemenea, a fost evidențiată nevoia menținerii unei atenții sporite asupra tuturor rutelor de migrație, precum și pentru evitarea creării de noi rute. În plus, a fost reiterată necesitatea unui sprijin consolidat pentru statele din Africa, state de origine sau de tranzit, inclusiv sub aspect financiar, precum și pentru regiunea Balcanii de Vest și Spania, în contextul intensificării mișcărilor migratorii pe rutele din estul și vestul Mediteranei. Totodată, s-a agreat implementarea celei de-a doua tranșe din Facilitatea Uniunii Europene pentru refugiații din Turcia.

Citiți și

Uniunea Europeană, unită în fața barierelor tarifare impuse de Washington. Reuniți la Bruxelles, liderii sprijină pe deplin măsurile de reechilibrare

Consiliul European. Uniunea Europeană avansează în asigurarea propriei securități

Președintele Klaus Iohannis în cea de-a doua zi a Consiliului European: Ambiția României este de a finaliza negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual în perioada deținerii președinției Consiliului UE

Liderii europeni au mandatat Consiliul și Comisia să examineze conceptul de creare a unor platforme regionale de debarcare, în cooperare cu statele terțe relevante și cu organizațiile internaționale în materie, în deplin respect cu legislația internațională în domeniu.

În privința dimensiunii interne a migrației, s-a agreat ca migranții salvați, în baza legislației internaționale, să fie transferați în centre constituite în statele membre, pe baze complet voluntare, în vederea procesării cererii lor de azil, fără ca aceste măsuri să prejudicieze procesul de reformă a sistemului Dublin.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea identificării unor soluții menite să îmbunătățească gestionarea migrației și să consolideze securitatea la granițele exterioare ale Uniunii, inclusiv prin intensificarea dialogului cu statele de origine și de tranzit, prin eficientizarea politicii de returnare a migranților ale căror cereri de azil sunt respinse.

În ceea ce privește securitatea și apărarea europeană, membrii Consiliului European au salutat progresele înregistrate în implementarea Cooperării Permanente Structurate (PESCO). De asemenea, s-a stabilit ca la Consiliul Uniunii Europene să se decidă condițiile în care statele terțe vor putea participa la proiectele în cadrul PESCO. Au fost salutate progresele în domeniul mobilității militare, fiind totodată evidențiată complementaritatea măsurilor promovate de Uniune cu activitatea NATO, dovedită prin acțiunile comune derulate în ultima perioadă. De asemenea, a fost subliniată susținerea pentru identificarea de noi modalități și domenii de avansare a acestei cooperări, inclusiv în perspectiva Summitului NATO din luna iulie 2018.

Președintele României a pledat pentru consolidarea cooperării UE – NATO, menționând importanța contracarării percepției false cu privire la existența unei relații concurențiale între Uniunea Europeana și NATO. Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța relației transatlantice nu numai în domeniul securității și apărării, dar și pe multiple alte planuri.

Cu referire la aspectele care vizează creșterea, ocuparea și competitivitatea, Consiliul European a andosat Recomandările Specifice de Țară, marcând astfel încheierea exercițiului Semestrului European 2018. A fost evidențiată în discuții importanța promovării unui sistem echitabil de impozitare la nivel Uniunii Europene și a continuării acțiunilor de combatere a fraudei și evaziunii fiscale atât la nivel internațional, în cadrul OECD, cât și pe plan european. În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea continuării discuțiilor pe acest subiect în baza propunerii Comisiei Europene.

În ceea ce privește evoluțiile în materie de politică comercială a Uniunii, șefii de stat și de guvern au reiterat importanța menținerii unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli și consolidarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în ceea ce privește rolul său de instituție de supraveghere a funcționării pe baze corecte a relațiilor comerciale în plan internațional. A fost reiterat angajamentul Uniunii Europene de continuare a negocierilor în scopul încheierii de acorduri bilaterale ambițioase și cuprinzătoare cu partenerii terți.

De asemenea, liderii europeni au reafirmat susținerea pentru măsuri echivalente, luate prin demersuri legale la nivelul OMC, de răspuns la decizia SUA de impunere de tarife la importul de oțel și aluminiu, în scopul protejării propriilor piețe.

În domeniul digital și al cercetării – inovării, discuțiile au evidențiat rolul pe care cercetarea de excelență îl deține în consolidarea competitivității economiei europene, precum și nevoia unui sistem inovativ incluziv, care să furnizeze sprijinul necesar companiilor, inclusiv IMM-urilor, în scopului facilitării accesului lor pe piața globală. A fost subliniată, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii accesului companiilor la finanțare, inclusiv asigurarea unei mai bune coordonări la nivel național și european în ceea ce privește instrumentele și schemele de finanțare în domeniul cercetării – inovării. În context, a fost reafirmată necesitatea încurajării unei mai bune cooperări în domeniile cercetare-inovare și educație, inclusiv prin intermediul inițiativei de creare a unei Rețele Europene de Universități.

Președintele României a reafirmat sprijinul pentru implementarea obiectivelor legate de Piața Unică Digitală, arătând că definitivarea acesteia reprezintă o prioritate majoră la nivel european și a exprimat, totodată, susținerea pentru intensificarea eforturilor în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, în scopul întăririi capacităților Uniunii Europene de a produce și utiliza cunoștințe.

Cu privire la relațiile externe ale Uniunii, Consiliul European a salutat și a exprimat sprijinul pentru acordul încheiat între Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei cu privire la chestiunea numelui constituțional – Republica Macedonia de Nord, andosând concluziile privind extinderea Uniunii Europene, adoptate de Consiliul Afaceri Generale la 26 iunie 2018.

În cadrul reuniunii Consiliului European art. 50, în format UE27, negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, a prezentat ultimele evoluții în negocierile UE-Marea Britanie. În ultimele luni, au fost agreate noi articole din proiectul Acordului de retragere a Marii Britanii din UE, dar rămân în continuare o serie de aspecte care trebuie soluționate, în principal problema frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru a permite retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană la 29 martie 2019.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat progresele înregistrate pentru agrearea Acordului de retragere, reiterând necesitatea menținerii unității la nivelul UE27, precum și sprijinul pentru demersurile întreprinse de negociatorul-șef al Uniunii. Cu privire la cadrul viitoarelor relații, Președintele României a subliniat importanța respectării principiilor de negociere definite de Uniune, precum menținerea abordării unitare a condițiilor echitabile de concurență, integritatea pieței interne și indivizibilitatea celor patru libertăți. De asemenea, cu referire la drepturile cetățenilor, Președintele Klaus Iohannis a susținut implementarea corectă a acordului de retragere, inclusiv din perspectiva procedurilor administrative pentru obținerea „noului statut” pentru cetățenii UE care doresc să rămână în Marea Britanie după Brexit.

În ceea ce privește Summitul euro în format extins, au fost agreate elemente ale consolidării Uniunii Economice și Monetare. Acestea fac referire, în principal, la Uniunea Bancară și reforma Mecanismului european de stabilitate (ESM).

Liderii au agreat, în cadrul discuțiilor privind consolidarea Uniunii Bancare, continuarea procesului de reducere a riscurilor („pachetul bancar”) pentru a avansa în direcția asumării în comun a riscurilor. Față de acest ultim aspect, a fost evidențiat rolul utilizării Mecanismului european de stabilitate (ESM) ca stabilizator (furnizor de bani publici) pentru Fondul Unic de Rezoluție și Schema europeană de garantare a depozitelor (EDIS). S-a agreat reluarea acestor subiecte la Consiliul European din decembrie 2018. În contextul discuțiilor privind Uniunea Bancară, a fost subliniată importanța menținerii unui proces deschis și transparent de decizie la nivel european în raport cu statele care nu sunt membre ale Zonei Euro.”

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European Donald Tusk: Summitul G7 va fi un test dificil de unitate și solidaritate

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Summitul G7 va fi ”un test dificil de unitate și solidaritate a lumii libere”, a apreciat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc înainte de începerea sesiunii de lucru de la Biarritz, transmițând în același timp cele mai călduroase mesaje din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va absenta de a reuniunea G7, recuperându-se după o operație de extirpare a vezicii biliare, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Nu există nicio certitudine că grupul va putea să găsească soluţii comune – iar provocările globale de astăzi sunt cu adevărat serioase – sau dacă (liderii) se vor concentra pe dispute fără sens unul cu altul”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Biarritz.

Preşedintele Consiliului European a avertizat Statele Unite că o continuare a războaielor comerciale va conduce la recesiune: ”Războaiele comerciale vor conduce la recesiune, în timp ce acordurile comerciale stimulează economia, să nu mai spun că războiele comerciale între membrii G7 vor duce la erodarea încrederii, și așa fragilizată, dintre noi”, a afirmat liderul european, cu puţin timp înaintea deschiderii summitului.

Donald Tusk a respins în același timp ideea exprimată de președintele american Donald Trump, de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea și a punctat că va discuta cu interlocutorii săi pentru a chema ”Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte”.

Citiți și: 
Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

”Politica Rusiei față de vecinii săi, în special agresiunea împotriva Ucrainei. În urmă cu un an, în Canada, președintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, afirmând deschis că anexarea Crimeei de către Rusia a fost parțial justificată. Și că ar trebui să acceptăm acest fapt. În nicio condiție nu putem fi de acord cu această logică. Când vine vorba de speculații în jurul invitării Rusiei la masă, aș dori să spun acest lucru. În primul rând: motivele pentru care Rusia a fost exclusă în 2014 (n.r. din G8) sunt încă valabile. Mai mult, există noi motive, precum provocarea rusă în Marea Azov. În al doilea rând: când Rusia a fost invitată pentru prima dată la G7, se credea că va urma calea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului. Există cineva printre noi, care să poată spune cu convingere deplină (…) că Rusia este pe această cale? Astăzi voi încerca să-i conving pe interlocutorii mei că ar fi mai bine să chemăm Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte. Am vorbit cu el (n.r. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei)  în urmă cu două zile și știu că ar fi foarte interesat”, a declarat Donald Tusk, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Tusk a avertizat totodată că UE va riposta dacă preşedintele american va decreta noi taxe vamale asupra vinului francez, ca măsură de retorsiune la impozitarea giganţilor digitali americani.

”Voi proteja vinul francez cu o sinceră determinare (…) Dacă Statele Unite impun taxe, atunci Uniunea Europeană va răspunde pe acelaşi plan”, a declarat Tusk.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat din nou, înaintea summitului G7 de la Biarritz, în Franţa, că va impune taxe vamale suplimentare pentru vinurile franţuzeşti în urma unei taxe aplicată de Franţa împotriva giganţilor americani din sectorul high-tech, potrivit Adevărul.ro. 

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European a apreciat ca puţin probabilă ratificarea acordului comercial încheiat între Uniunea Europeană şi Mercosur dacă incendiile din Amazonia vor continua.

”Desigur că susţinem acordul UE-Mercosur (…) dar este dificil de imaginat un proces de ratificare atât timp cât guvernul brazilian va permite distrugerea” Amazoniei, a arătat Tusk.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Referitor la Iran, Tusk a cerut un nou efort din partea liderilor G7, notând că ”respingerea acordului nuclear cu Iran de către Statele Unite nu a adus niciun rezultat pozitiv”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Ziua Internațională a Tineretului. Donald Tusk: Mai mult ca niciodată, tinerii au încredere în Uniunea Europeană

Published

on

©️ Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European Donald Tusk a transmis luni, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, un mesaj în care salută încrederea tinerilor în Uniunea Europeană și implicarea acestora.

2019 a adus mai multe vești bune pentru viitorul UE! Șomajul în rândul tinerilor este la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2000, mai mulți tineri ca niciodată au încredere în UE și au votat la ultimele alegeri europene”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, o contribuție însemnată la acest procent fiind determinată de prezența tinerilor la urne. În 2014, doar 28% dintre tineri au participat la vot, în timp ce la alegerile din 23-26 mai, peste 42% s-au prezentat la urne.

În ce privește șomajul în rândul tinerilor, acesta era la un nivel de 15,3% în anul 2018. Prin comparație, în anul 2000, șomajul în rândul tinerilor era de 18%.

De asemenea, pe plan european, 52% dintre tineri au încredere în UE, față de 40% în 2013.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei internaţionale a tineretului, promovată drept o sărbătoare anuală a tinerilor, femei şi bărbaţi, ca parteneri esenţiali în schimbare şi ca oportunitate de a creşte gradul de conştientizare cu privire la provocările şi problemele cu care se confruntă tinerii din întreaga lume.

În prezent există în lume 1,8 miliarde de tineri cu vârste între 10 şi 24 de ani. Potrivit ONU, este cea mai mare populaţie de tineri din toate timpurile.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending