Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Finalul Consiliului European din 28-29 iunie. Președintele Klaus Iohannis subliniază importanța relației transatlantice

Published

on

Pe 28-29 iunie 2018 a avut loc Consiliul European lacare au participat șefii de stat și de guvern din toate statele membre, România fiind reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

FOTO: Administrația Prezidențială

La finanul reuniunilor Administrația Prezidențială a punctat toate temele care s-au discutat, subliniind care este influența lor asupra țării noastre.

Vă redăm integral comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale după participarea președintelui Klaus Iohannis la reuniunea Consiliului European: 

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat, în perioada 28-29 iunie a.c., la reuniunea Consiliului European, desfășurată la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Agenda reuniunii a cuprins: problematica migrației, securitatea și apărarea europeană, aspectele vizând creșterea, ocuparea și competitivitatea, inclusiv politica comercială și poziția Uniunii Europene referitoare la măsurile SUA privind instituirea unor taxe la importuri din state terțe, alte aspecte vizând relațiile externe ale Uniunii. Consiliul European a luat notă, totodată, de propunerile vizând Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 avansate de către Comisia Europeană și a andosat concluziile Consiliului UE privind procesul de extindere, stabilizare și asociere, precum și prelungirea sancțiunilor economice referitoare la Rusia.

În cadrul reuniunii Consiliului European în format UE27 (art. 50) a fost evaluat rezultatul de până în prezent al negocierilor cu Marea Britanie, inclusiv în raport cu perspectivele discuțiilor privind cadrul viitoarelor relații.

Vineri, 29 iunie a.c., Președintele Klaus Iohannis a participat la Summitul Euro în format extins, dedicat în principal măsurilor de consolidare a Uniunii Economice și Monetare, respectiv finalizării Uniunii Bancare.

În cadrul discuțiilor privind migrația, liderii europeni au reiterat, prin concluziile adoptate, necesitatea unei abordări cuprinzătoare a provocărilor legate de migrație. S-a convenit o consolidare a acțiunilor privind dimensiunea externă, prin cooperarea cu statele terțe, alături de un control mai eficient al frontierelor externe și de măsuri interne, în concordanță cu principiile și valorile Uniunii Europene. De asemenea, a fost evidențiată nevoia menținerii unei atenții sporite asupra tuturor rutelor de migrație, precum și pentru evitarea creării de noi rute. În plus, a fost reiterată necesitatea unui sprijin consolidat pentru statele din Africa, state de origine sau de tranzit, inclusiv sub aspect financiar, precum și pentru regiunea Balcanii de Vest și Spania, în contextul intensificării mișcărilor migratorii pe rutele din estul și vestul Mediteranei. Totodată, s-a agreat implementarea celei de-a doua tranșe din Facilitatea Uniunii Europene pentru refugiații din Turcia.

Citiți și

Uniunea Europeană, unită în fața barierelor tarifare impuse de Washington. Reuniți la Bruxelles, liderii sprijină pe deplin măsurile de reechilibrare

Consiliul European. Uniunea Europeană avansează în asigurarea propriei securități

Președintele Klaus Iohannis în cea de-a doua zi a Consiliului European: Ambiția României este de a finaliza negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual în perioada deținerii președinției Consiliului UE

Liderii europeni au mandatat Consiliul și Comisia să examineze conceptul de creare a unor platforme regionale de debarcare, în cooperare cu statele terțe relevante și cu organizațiile internaționale în materie, în deplin respect cu legislația internațională în domeniu.

În privința dimensiunii interne a migrației, s-a agreat ca migranții salvați, în baza legislației internaționale, să fie transferați în centre constituite în statele membre, pe baze complet voluntare, în vederea procesării cererii lor de azil, fără ca aceste măsuri să prejudicieze procesul de reformă a sistemului Dublin.

Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea identificării unor soluții menite să îmbunătățească gestionarea migrației și să consolideze securitatea la granițele exterioare ale Uniunii, inclusiv prin intensificarea dialogului cu statele de origine și de tranzit, prin eficientizarea politicii de returnare a migranților ale căror cereri de azil sunt respinse.

În ceea ce privește securitatea și apărarea europeană, membrii Consiliului European au salutat progresele înregistrate în implementarea Cooperării Permanente Structurate (PESCO). De asemenea, s-a stabilit ca la Consiliul Uniunii Europene să se decidă condițiile în care statele terțe vor putea participa la proiectele în cadrul PESCO. Au fost salutate progresele în domeniul mobilității militare, fiind totodată evidențiată complementaritatea măsurilor promovate de Uniune cu activitatea NATO, dovedită prin acțiunile comune derulate în ultima perioadă. De asemenea, a fost subliniată susținerea pentru identificarea de noi modalități și domenii de avansare a acestei cooperări, inclusiv în perspectiva Summitului NATO din luna iulie 2018.

Președintele României a pledat pentru consolidarea cooperării UE – NATO, menționând importanța contracarării percepției false cu privire la existența unei relații concurențiale între Uniunea Europeana și NATO. Președintele Klaus Iohannis a subliniat importanța relației transatlantice nu numai în domeniul securității și apărării, dar și pe multiple alte planuri.

Cu referire la aspectele care vizează creșterea, ocuparea și competitivitatea, Consiliul European a andosat Recomandările Specifice de Țară, marcând astfel încheierea exercițiului Semestrului European 2018. A fost evidențiată în discuții importanța promovării unui sistem echitabil de impozitare la nivel Uniunii Europene și a continuării acțiunilor de combatere a fraudei și evaziunii fiscale atât la nivel internațional, în cadrul OECD, cât și pe plan european. În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, liderii europeni au subliniat necesitatea continuării discuțiilor pe acest subiect în baza propunerii Comisiei Europene.

În ceea ce privește evoluțiile în materie de politică comercială a Uniunii, șefii de stat și de guvern au reiterat importanța menținerii unui sistem comercial multilateral bazat pe reguli și consolidarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) în ceea ce privește rolul său de instituție de supraveghere a funcționării pe baze corecte a relațiilor comerciale în plan internațional. A fost reiterat angajamentul Uniunii Europene de continuare a negocierilor în scopul încheierii de acorduri bilaterale ambițioase și cuprinzătoare cu partenerii terți.

De asemenea, liderii europeni au reafirmat susținerea pentru măsuri echivalente, luate prin demersuri legale la nivelul OMC, de răspuns la decizia SUA de impunere de tarife la importul de oțel și aluminiu, în scopul protejării propriilor piețe.

În domeniul digital și al cercetării – inovării, discuțiile au evidențiat rolul pe care cercetarea de excelență îl deține în consolidarea competitivității economiei europene, precum și nevoia unui sistem inovativ incluziv, care să furnizeze sprijinul necesar companiilor, inclusiv IMM-urilor, în scopului facilitării accesului lor pe piața globală. A fost subliniată, de asemenea, necesitatea îmbunătățirii accesului companiilor la finanțare, inclusiv asigurarea unei mai bune coordonări la nivel național și european în ceea ce privește instrumentele și schemele de finanțare în domeniul cercetării – inovării. În context, a fost reafirmată necesitatea încurajării unei mai bune cooperări în domeniile cercetare-inovare și educație, inclusiv prin intermediul inițiativei de creare a unei Rețele Europene de Universități.

Președintele României a reafirmat sprijinul pentru implementarea obiectivelor legate de Piața Unică Digitală, arătând că definitivarea acesteia reprezintă o prioritate majoră la nivel european și a exprimat, totodată, susținerea pentru intensificarea eforturilor în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, în scopul întăririi capacităților Uniunii Europene de a produce și utiliza cunoștințe.

Cu privire la relațiile externe ale Uniunii, Consiliul European a salutat și a exprimat sprijinul pentru acordul încheiat între Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei cu privire la chestiunea numelui constituțional – Republica Macedonia de Nord, andosând concluziile privind extinderea Uniunii Europene, adoptate de Consiliul Afaceri Generale la 26 iunie 2018.

În cadrul reuniunii Consiliului European art. 50, în format UE27, negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, a prezentat ultimele evoluții în negocierile UE-Marea Britanie. În ultimele luni, au fost agreate noi articole din proiectul Acordului de retragere a Marii Britanii din UE, dar rămân în continuare o serie de aspecte care trebuie soluționate, în principal problema frontierei dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru a permite retragerea ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană la 29 martie 2019.

Președintele Klaus Iohannis a apreciat progresele înregistrate pentru agrearea Acordului de retragere, reiterând necesitatea menținerii unității la nivelul UE27, precum și sprijinul pentru demersurile întreprinse de negociatorul-șef al Uniunii. Cu privire la cadrul viitoarelor relații, Președintele României a subliniat importanța respectării principiilor de negociere definite de Uniune, precum menținerea abordării unitare a condițiilor echitabile de concurență, integritatea pieței interne și indivizibilitatea celor patru libertăți. De asemenea, cu referire la drepturile cetățenilor, Președintele Klaus Iohannis a susținut implementarea corectă a acordului de retragere, inclusiv din perspectiva procedurilor administrative pentru obținerea „noului statut” pentru cetățenii UE care doresc să rămână în Marea Britanie după Brexit.

În ceea ce privește Summitul euro în format extins, au fost agreate elemente ale consolidării Uniunii Economice și Monetare. Acestea fac referire, în principal, la Uniunea Bancară și reforma Mecanismului european de stabilitate (ESM).

Liderii au agreat, în cadrul discuțiilor privind consolidarea Uniunii Bancare, continuarea procesului de reducere a riscurilor („pachetul bancar”) pentru a avansa în direcția asumării în comun a riscurilor. Față de acest ultim aspect, a fost evidențiat rolul utilizării Mecanismului european de stabilitate (ESM) ca stabilizator (furnizor de bani publici) pentru Fondul Unic de Rezoluție și Schema europeană de garantare a depozitelor (EDIS). S-a agreat reluarea acestor subiecte la Consiliul European din decembrie 2018. În contextul discuțiilor privind Uniunea Bancară, a fost subliniată importanța menținerii unui proces deschis și transparent de decizie la nivel european în raport cu statele care nu sunt membre ale Zonei Euro.”

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, primit de președintele Turciei: Charles Michel salută ”limbajul constructiv” al declarației Erdogan-Putin cu privire la Libia

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European, Charles Michel, aflat într-o vizită la Istanbul, a salutat ”limbajul constructiv” al declarației adoptate de președinții turc și rus privind înceterea focului și susținerea procesului de la Berlin referitor la situația din Libia, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În Turcia, Charles Michel a avut o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan, subiectele principale ale întrevederii axându-se pe cooperarea UE-Turcia pentru descaladarea situațiilor din Orientul Mijlociu și din Libia, precum și pe relațiile UE-Turcia.

”În ceea ce privește Libia, președintele Michel a salutat limbajul constructiv al declarației comune a președintelui Erdoğan cu președintele Putin cu privire la încetarea focului și susținerea procesului de la Berlin”, arată sursa citată, precizându-se că este nevoie de negocierea unor ”soluții politice”.

Miniștrii de externe ai Rusiei și Turciei au dat publicității miercuri o declarație comună prin care solicită încetarea focului în Libia, după ce președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan au discutat pe marginea acestui subiect în contextul inaugurării, la Istanbul, a conductei TurkStream.

The New York Times notează că nu este încă clar cum pot Rusia și Turcia să influențeze situația din Libia, în contextul în care cele două țări susțin părți diferite din conflict. Mercenarii ruși, despre care președintele Putin spune că nu acționează în numele guvernului rus, îl susțin pe generalul Khalifa Hifter, care încearcă să preia controlul asupra capitalei libiene, Tripoli. Pe de altă parte, Turcia susține forțele care sunt loiale prim-ministrului Fayez al-Sarraj, al cărui guvern este susținut de Națiunile Unite. În context, Turcia a anunțat că va desfășura trupe pentru coordonarea și instruirea forțelor libiene.

În ce privește poziția Uniunii Europene, miniștrii de externe din țările membre au decis vineri ca UE să se implice puternic pentru ca ”actuala criză să nu scape de sub control” și i-au oferit ”un mandat Înaltului Reprezentant Josep Borrell pentru a se angaja în discuții cu toți actori cu obiectivul identificării unei soluții politice” având la bază cadrul procesului de la Berlin și eforturile de mediere din partea ONU. 

Procesul de la Berlin, asumat în baza unei reuniuni din octombrie anul trecut, prevede ca procesul de pace din Libia să se producă prin înceterea focului și prin negocieri precedate retragerea forțelor Armatei Naționale Libiene conduse de generalul Khalifa Hifter. De asemenea, la momentul respectiv, s-a solicitat ca procesul de pace să se realizeze fără intervenția forțelor străine.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, discuție telefonică cu președintele Iranului. Charles Michel i-a cerut lui Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear

Published

on

© Charles Michel/ Twitter

Președintele Consiliului European, Charles Michel a avut o convorbire telefonică cu președintele Iranului, Hassan Rouhani, după ce președintele american Donald Trump a anunțat miercuri într-un mesaj public că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului ca urmare a atacurilor cu rachete aeriene efectuate de Teheran, ce au vizat baze militare din Irak unde se aflau militari americani, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

În acest context, Charles Michel și-a exprimat speranța că ”nu vor mai exista încercări de a crește tensiunile în regiune, ducând astfel la o dezescaladare a situației în Orientul Mijlociu”, potrivit unui comunicat al Consiliului European remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, președintele iranian Hassan Rouhani, a menționat că ”Uniunea Europeană a avut mereu un rol stabilizator și responsabil în regiune și că Iranul este pregătit să continue o cooperare strânsă cu UE.”

Acordul nuclear internațional (JCPOA) ”reprezintă o importantă realizare după zece ani de intense negocieri și rămâne un instrument important pentru stabilitatea regională”, mai este precizat în comunicat, președintele Consiliului European cerându-i președintelui Iranului să evite ”acte ireversibile”. 

Charles Michel a subliniat că Uniunea Europeană ”își va consolida rolul său la nivel internațional, în strânsă cooperare cu statele membre”, în contextul în care ”UE are propriile interese și viziune”, mai este spus în sursa amintită mai sus.

Discuția telefonică dintre cei doi, prima între un lider european și un oficial iranian după escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu vine după ce președintele american, Donald Trump a anunțat miercuri seara într-o declarație publică după ce Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, că impune sancțiuni economice împotriva Teheranului și a făcut apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru duminică seara, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

Miniștrii de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene se vor reuni vineri la Bruxelles, la solicitarea ministrului german de Externe, Heiko Maas, pentru a discuta despre criza din Orientul Mijlociu.

Criza iraniană va fi abordată și în cadrul întrevederii pe care cancelarul german Angela Merkel o va avea sâmbătă la Moscova cu președintel rus Vladimir Putin.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Premierul Ludovic Orban, la întâlnirea cu președintele Consiliului European: România sprijină deplin promovarea Agendei Strategice a UE

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Premierul Ludovic Orban l-a asigurat marți, la Bruxelles, pe președintele Consiliului European Charles Michel de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice a Uniunii Europene, în cadrul unei întrevederi pe care cei doi lideri au avut-o în debutul vizitei de trei zile a șefului guvernului de la București la instituțiile UE și la NATO.

O foarte bună întâlnire cu Charles Michel la prima mea vizită la Bruxelles. L-am asigurat de sprijinul deplin al României în promovarea Agendei Strategice și a obiectivelor sale cheie. Provocările la adresa Uniunii Europene trebuie abordate cu soluții echilibrate și luând în considerare interesele cetățenilor”, a scris Orban, pe Twitter.

Agenda Strategică a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024 a fost adoptată la summitul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, iar prin aceasta Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

Prim-ministrul Ludovic Orban se află, de marţi până joi, în vizită de lucru la Bruxelles, la instituțiile Uniunii Europene și ale NATO, unde se va întâlni cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European, cât și cu secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Astfel, în prima zi a vizitei sale la Bruxellespremierul Ludovic Orban a avut o întrevedere bilaterală cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, urmată de o serie de întâlniri cu oficiali ai Comisiei Europene, respectiv cu: negociatorul-şef al Uniunii pentru retragerea Regatului Unit din UE, Michel Barnier, comisarul european pentru vecinătate şi extindere Oliver Varhelyi, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene Frans Timmermans şi cu Johannes Hann, comisarul european pentru buget şi resurse umane.

La întâlnirea cu negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, premierul Ludovic Orban a discutat cu oficialul european despre importanța ca ”viitorul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie să fie unul ambițios și echilibrat” și despre ”protejarea drepturilor cetățenilor” europeni și, implicit, români.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending