Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Finalul Summitului de la Sibiu redeschide tensiunile negocierilor în UE: Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai și a cerut liderilor europeni numirea noii conduceri a instituțiilor UE în luna iunie

Published

on

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat joi, la finalul Summitului de la Sibiu, organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană încă de săptămâna trecută.

Aș dori să anunț că, imediat după alegerile pentru Parlamentul European, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire a tuturor celor 28 de lideri ai UE, pentru a începe procesul de numire”, a spus Tusk, în conferința de presă comună cu Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker, în condițiile în care s-a speculat intens asupra faptului că la Summitul de la Sibiu vor exista discuții pe marginea acestor chestiuni devenite sensibile.

Intenția mea este să efectuez în mod rapid, fără probleme și eficient alegerea șefilor instituțiilor UE”, a mai afirmat aceasta, în ceea ce poate considerat un semnal privind caracterul complicat al tratativelor.

Deși nu a făcut referire explicită la poziția de președinte al Comisiei Europene, aceasta pare să reprezintă cea mai dificilă misiune a liderilor europeni și a noului Parlament European. Potrivit celor mai recente estimări publicate de Parlamentul European, în noua legislatură va fi nevoie de cel puțin trei grupuri politice pentru a forma o majoritate. În timp ce Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni și-au desemnat candidați – pe Manfred Weber și pe Frans Timmermans – conform procedurii de numire a președintelui Comisiei Europene, grupul ALDE și partidul lui Emmanuel Macron, care sunt așteptați să formeze o nouă grupare politică legislativă nu și-au nominalizat un candidat cap de listă și resping procedura numită ”Spitzenkandidat” și prin care Jean-Claude Juncker a fost ales în funcție în anul 2014.

Procedura de numire a șefului executivului european presupune următoarea evoluție:


Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul European trebuie să propună un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, hotărând cu majoritate calificată. Parlamentul European trebuie să aprobe candidatul propus cu majoritatea membrilor săi (minimum 376 de deputați în PE). În cazul în care candidatul Consiliului European nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European trebuie să propună un nou candidat. Noua propunere trebuie făcută în termen de o lună de la eșecul votului în Parlament.


De altfel, Donald Tusk și-a început anunțul făcând trimitere la faptul că liderii au demonstrat că sunt dispuși să își asume întreaga responsabilitate politică pentru Uniunea Europeană ca întreg.

Discursul lui Tusk, contrat de la distanță de președinții Franței și Lituaniei

”Vreau să mențin acest spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de numire al noului leadership al UE”, a spus președintele Consiliului European, în timp ce, în paralel, președintele francez Emmanuel Macron şi-a afirmat încă o dată joi, după încheierea Summitului informal de la Sibiu al Uniunii Europene, opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, o declarație similară fiind făcută și de președintele Lituaniei, Dalia Gyrbauskaite.

”Trebuie să evităm o situaţie în care compromisurile sfârşesc prin desemnarea celui mai puţin bun candidat. Trebuie să alegem cei mai buni posibil candidaţi, pentru un proiect european solid şi ambiţios”, a spus Emmanuel Macron, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale la nivel înalt de la Sibiu, în condițiile în care formațiunea sa și ALDE au o listă de candidați de top și nu un candidat cap de listă.

Donald Tusk a setat, totuși, foaia de parcurs și a cerut numirea noii conduceri a UE la Consiliul European din iunie

Fiind conștient de aceste animozități, președintele Consiliului European s-a declarat realist că deși un consens ar reprezenta cel mai bun rezultat, acesta ar putea fi dificil de atins, sugerând că este pregătit inclusiv pentru un vot cu majoritate calificată.

”Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă obținerea unui consens”, a afirmat Tusk, el însuși obținând un al doilea mandat de președinte al Consiliului European fără susținerea țării sale natale, Polonia.

Fostul premier polonez a insistat și asupra faptului că ”acest proces va respecta normele stabilite în tratate” și că ”ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia, astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în cele mai înalte poziții din UE”.

Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul politic. (…) Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil”, a conchis Tusk.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul unui proces complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European, presa europeană a speculat îndelung asupra posibilității ca acest mandat să fie preluat de Angela Merkel, actualul cancelar al Germaniei.

Consiliul European de vară, unde Donald Tusk speră să se finalizeze cu o decizie, va avea loc în perioada 21-22 iunie. 

Reamintim că președintele Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat, joi, cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care concretizează Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima astfel de reuniune a liderilor care are loc de Ziua Europei.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au convenit liderii în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Uniunea Europeană prelungește cu un an măsurile restrictive împotriva regimului din Siria, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă

Published

on

©️ European Commission/ Facebook

La 17 mai 2019, Consiliul a prelungit măsurile restrictive ale UE împotriva regimului sirian până la 1 iunie 2020. În conformitate cu strategia UE privind Siria, UE a hotărât să își mențină măsurile restrictive împotriva regimului sirian și a susținătorilor acestuia, întrucât represiunea împotriva populației civile continuă, se arată în comunicatul oficial.

În același timp, Consiliul a eliminat de pe listă cinci persoane decedate, precum și o entitate care nu mai există și o entitate în cazul căreia nu se mai justifică aplicarea măsurilor restrictive. Lista include în prezent 270 de persoane și 70 de entități vizate de o interdicție de călătorie și de o măsură de înghețare a activelor ca urmare a faptului că se fac responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, au beneficiat de pe urma regimului sau l-au sprijinit și/sau s-au asociat cu astfel de persoane sau entități.

Dintr-o perspectivă mai amplă, sancțiunile aflate în prezent în vigoare împotriva Siriei includ un embargo asupra petrolului, restricții impuse asupra anumitor investiții, înghețarea activelor deținute de banca centrală siriană în UE, restricții la export asupra echipamentelor și tehnologiei care ar putea fi utilizate în scopul represiunii interne, precum și asupra echipamentelor și tehnologiei destinate urmăririi și interceptării comunicațiilor prin internet sau telefon.

UE își menține angajamentul de a găsi o soluție politică durabilă și credibilă pentru conflictul din Siria, astfel cum este stabilit în Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate al ONU și în Comunicatul de la Geneva din 2012.

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la Bruxelles, la aniversarea a 10 ani de la lansarea Parteneriatui Estic: Declarația Summitului de la Sibiu recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa

Published

on

© Administrația Prezidențială

Accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei, tema centrală a Summitului de la Sibiu, a transmis, luni, președintele Klaus Iohannis în cadrul participării sale, la Bruxelles, la reuniunea aniversară a zece ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul intervenției sale, șeful statului s-a referit la importanța Parteneriatului Estic, o inițiativă care, de la lansarea sa în 2009, s-a dovedit a fi benefică pentru ambele părți, contribuind la extinderea ariei de prosperitate și securitate în vecinătatea estică a Uniunii, în baza unui set comun de valori și a convergenței treptate a politicilor, și care a condus la apropierea statelor partenere de comunitatea europeană de valori, în funcție de obiectivele și ambițiile fiecărui stat partener.

În acest sens, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru necesitatea continuării angajamentului Uniunii Europene în vecinătatea sa estică şi pentru consolidarea acestui parteneriat de importanță strategică, cu scopul de a crea o Europă mai puternică pentru toți cetățenii.

Din perspectiva desfășurării recente a Summitului de la Sibiu, Iohannis a evidențiat faptul că accentuarea importanței Parteneriatului Estic se încadrează foarte bine în discuția despre viitorul Europei. În acest context, președintele a amintit că declarația adoptată la Summitul de la Sibiu reafirmă în mod clar responsabilitatea comună a statelor membre și a instituțiilor europene de a face Uniunea mai puternică și de a recunoaște perspectiva europeană a altor state din Europa.

Nu în ultimul rând, șeful statului a accentuat faptul că Uniunea va acționa în continuare în funcție de nivelul de ambiție al partenerilor estici, respectând alegerile individuale ale acestor state.

Președintele Klaus Iohannis a menționat că Uniunea așteaptă un angajament politic continuu din partea țărilor partenere în ceea ce privește punerea în aplicare a angajamentelor luate în relație cu UE referitoare la respectarea setului comun de norme și valori, promovarea statului de drept, funcționarea sistemului judiciar şi dezvoltarea unor economii transparente.

Președintele Klaus Iohannis a participat luni, la Bruxelles, la o întâlnire cu reprezentanții statelor din cadrul Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova, Ucraina).

© Administrația Prezidențială

Întâlnirea a avut loc la invitația președintelui Consiliului European, Donald Tusk, cu ocazia aniversării a 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic.

La întâlnire au luat parte şi reprezentanții principalelor instituții europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene,  Jean-Claude Juncker, și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini. Președintele României a participat la eveniment în calitate de șef al statului care deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la această întâlnire au mai participat Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate și negocieri pentru extindere, Carl Bildt, fost prim-ministru și fost ministru de afaceri externe al Suediei, Radosław Sikorski, fost ministru de afaceri externe al Poloniei, și  Timo Soini, ministrul afacerilor externe din Finlanda.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Donald Tusk despre noile numiri în fruntea instituțiilor UE: Paritatea de gen va fi „dificil de realizat”

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro/ Diana Zaim

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat joi, la finalul Summitului de la Sibiu, organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană încă de săptămâna trecută.

În procesul de ocupare ale viitoarelor poziții de top din instituțiile UE, Donald Tusk a precizat că paritatea de gen va fi „dificil de realizat”, dar va depune eforturi pentru un echilibru geografic, demografic, politic și nu în ultimul rând de gen, relatează Politico.

Președintele Consiliului European a declarat la Sibiu că adevăratul echilibru ar însemna un număr egal de bărbați și femei, dar totuși este îngrijorat că acest lucru nu este posibil.

În prezent, există o singură femeie într-un post de top în UE – Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru afaceri externe. Președinții Comisiei, Consiliului, Parlamentului și Băncii Centrale Europene sunt toți bărbați.

Presat de întrebarea privind problema egalității de gen, Tusk a menționat după conferința de presă de la finalul summitului că “aceasta este intenția mea, dar dupa cum știți avem doar cinci posturi și mult mai multe condiții și criterii, și în acest sens, mă tem că este dificil să atingem echilibrul de gen, dacă echilibrul înseamnă nu unul la patru, ci patru din cinci, de exemplu.”

El a adăugat: “Voi face tot posibilul să existe o egalitate de gen mai echilibrată decât cea de astăzi.”

Citiți și: Finalul Summitului de la Sibiu redeschide tensiunile negocierilor în UE: Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai și a cerut liderilor europeni numirea noii conduceri a instituțiilor UE în luna iunie

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending