Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

“Piața unică a Uniunii Europene nu este un proiect tehnic, ci unul politic“, a declarat Charles Michel, într-o conferință de presă susținută alături de Letta înainte de summitul special al liderilor europeni, consacrat competitivității și pieței unice.

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice.

În stilul tipic al UE, raportul lui Letta este unul dintre cele două studii importante scrise de foști prim-miniștri italieni pe teme similare în același timp. Mario Draghi – care și-a condus țara natală la șapte ani după Letta (2013-2014), înainte de a demisiona în 2022 – a fost rugat de Comisia Europeană să analizeze “competitivitatea” Europei.

Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

LIVE press conference with @EnricoLetta ahead of #EUCO‘s discussion on the Future of the Single Market and the presentation of the findings and recommendations of the report. https://t.co/omvum9p6Na

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 17, 2024

Citând factori precum evoluția demografică, starea economiei, rămânerea în urmă față de piața americană sau contestarea ordinii internaționale de către regimurile autoritare, Letta argumentează că aceste realități reclamă actualizarea reperelor cardinale ale pieței unice.

Extinderea perimetrului pieței unice prin integrarea telecomunicațiilor, energiei și finanțelor: Piețele naționale sunt o frână majoră în calea creșterii și inovării

“Piața unică continuă să fie o piatră de temelie a integrării și a valorilor europene, servind drept un puternic catalizator pentru creștere, prosperitate și solidaritate. Cu toate acestea, scenariul internațional s-a schimbat profund, subliniind necesitatea de a dezvolta o nouă piață unică”, afirmă Enrico Letta.

În acest sens, o dimensiune crucială abordată de raportul fostului premier italian se referă la perimetrul pieței unice.

La început, trei sectoare au fost în mod deliberat ținute în afara procesului de integrare, fiind considerate prea strategice pentru ca funcționarea și reglementarea lor să se extindă dincolo de frontierele naționale: finanțele, telecomunicațiile și energia.

“Excluderea de la acea vreme a fost motivată de convingerea că prioritizarea controlului intern asupra acestor domenii ar servi mai bine intereselor strategice. Cu toate acestea, piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează Letta.

Chiar și în interiorul perimetrului inițial, subliniază președintele Institului Jacques Delors, piața unică are nevoie de o revizuire. El se referă, în special, furnizarea de servicii în interiorul UE continuă să se confrunte cu bariere semnificative care trebuie abordate și eliminate pentru a debloca întregul potențial al pieței unice.

“Pentru această lume mai mare, avem nevoie de un angajament politic puternic pentru a împuternici o nouă piață unică. Acest nou cadru trebuie să fie capabil să protejeze libertățile fundamentale, pe baza unor condiții de concurență echitabile, sprijinind în același timp obiectivul de a stabili o politică industrială europeană dinamică și eficientă”, spune Letta.

Pentru a atinge aceste obiective ambițioase, raportul solicită rapiditateși amploare în acțiune și, mai presus de toate, de resurse financiare suficiente.

Cele patru libertăți ale pieței unice, de domeniul secolului al XX-lea. Este nevoie de cea de-a cincea libertate consacrată inovării

“Voi discuta cu prim-miniștrii și șefii de stat și vreau să adaug un punct foarte important, care este propunerea privind cea de-a cincea libertate”, a spus Letta, precizând că motivul unei diferențe atât de mari între UE și SUA nu este numai din cauza fragmentării pieței unice a UE, și din “din cauza faptului că suntem în urmă în materie de inovare”

Potrivit lui Letta, o parte a problemei este dată de faptul că piața unică se bazează pe patru libertăți, cea a liberei circulații a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor.

“Cele patru libertăți sunt cele patru libertăți din secolul XX, iar ideea este de a încerca să lansăm și să subliniem importanța celei de-a cincea libertăți, iar libertatea este cea legată de inovare, cercetare, cunoaștere și abilități care nu au existat la început pe piața unică”, a conchis Letta.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care are loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene vor solicita un nou acord european privind competitivitatea și o nouă strategie orizontală pentru piața unică până în iunie 2025, conform proiectului de concluzii al summitului informal al Consiliului European din 17-18 aprilie, care va avea loc la Bruxelles.

Acțiunea politică a UE “trebuie să fie mai bine pusă în slujba consolidării bazei economice, de producție, industriale și tehnologice a Europei, asigurând astfel reziliența economică a Uniunii, competitivitatea sa globală, poziția sa de lider tehnologic și atractivitatea sa ca locație de afaceri”, se arată în proiectul de concluzii, consultat de Politico Europe.

Liderii celor 27 de state membre ale UE se întrunesc săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul unui summit informal propus de președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene, mandat semestrial la cârma Consiliului pe care guvernul de la Bruxelles având printre priorități stimularea competitivității economice europene, consolidarea pieței unice și transformarea tehnologică a Uniunii.

Modul prin care liderii europeni urmăresc stimularea competitivității se referă la implementarea reformelor, dintre care cea mai importantă este o Uniune a piețelor de capital funcțională. De altfel, la Consiliul European din 21-22 martie, liderii europeni au solicitat finalizarea rapidă a strategiei privind Uniunea Piețelor de Capital, considerând-o esențială pentru piața unică și pentru finanțarea IMM-urilor.

Apoi, potrivit proiectului de concluzii dezbătut și pregătit pentru săptămâna viitoare, o altă măsură este reprezentată de stimularea industriilor digitale și a tehnologiilor curate, crearea unei “adevărate” uniuni a energiei și promovarea locurilor de muncă de înaltă calitate.

Summitul va aborda și modalitatea prin care UE să facă față concurenței din partea Chinei.

Europa ar trebui să “urmărească o politică comercială deschisă și echitabilă care să deschidă piețele țărilor terțe pentru companiile din UE și să apere interesele UE atunci când se confruntă cu practici neloiale, revigorând în același timp comerțul mondial, în care OMC joacă un rol central”, se arată în text.

Summitul va avea loc după ce Comisia Europeană dezbate în această săptămână viitorul pieței unice a Uniunii Europene.

De altfel, tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Documentul constată un reviriment al investițiilor publice, grație fondurilor de coeziune și mecanismului de redresare și reziliență, un nivel susținut al investițiilor private, cu UE rămânând o putere comercială majoră, ea reprezentând 16% din exporturile mondiale și fiind, astfel, o sursă de competitivitate. În același timp, raportul constată că sunt necesare mai multe eforturi pentru a atrage investiții și pentru a stimula dezvoltarea tehnologiilor strategice în Europa și evocă inclusiv “o mai bună coordonare a investițiilor UE și naționale în tehnologiile viitorului”, în contextul în care Uniunea Europeană este devansată de SUA și China în privința investițiilor în cercetare și inovare.

Raportul detaliază punctele forte și provocările concurențiale ale pieței unice europene, urmărind evoluțiile anuale în conformitate cu cei nouă factori determinanți ai competitivității identificați în 2023, aceștia fiind funcționarea pieței unice, accesul la capitalul privat, investițiile publice și infrastructura, cercetarea și inovarea, energia, circularitatea, digitalizarea, educația și competențele, comerțul și autonomia strategică deschisă.

Raportul vine, de asemenea, înaintea concluziilor așteptate de la foștii premieri italieni Mario Draghi și Enrico Letta în viitoarele lor rapoarte privind viitorul competitivității europene și, respectiv, al pieței unice. Cei doi foști lideri europeni au fost însărcinați de Comisia European și de Consiliu cu publicarea unor rapoarte în acest sens.

Premierul maghiar Viktor Orban s-a folosit miercuri de sloganul fostului președinte american Donald Trump, pe care îl simpatizează și susține pentru un al doilea mandat la Casa Albă, pentru a expune viziunea Ungariei privind viitorul Uniunii Europene.

Orban, a cărui țară care va prelua 1 iulie președinția semestrială a Consiliului UE, s-a aflat la București pentru o rundă de consultări găzduite de președintele Klaus Iohannis și președintele Consiliului European, Charles Michel, cu privire la Agenda Strategică a UE 2024-2029.

“Discuție strategică despre viitorul UE cu Charles Michel, Klaus Iohannis, Alexander De Croo, Andrej Plenkovic. Viziunea maghiară este simplă: Să facem Europa măreață din nou!
#MakeEuropeGreatAgain #MEGA“, a scris Orban, pe X, într-o aluzie la sloganul lui Trump – “Make America Great Again (MAGA)”.

Strategic discussion on the future of the EU with @CharlesMichel @KlausIohannis @alexanderdecroo and @AndrejPlenkovic . The Hungarian vision is simple: Make Europe Great Again! #MakeEuropeGreatAgain #MEGA pic.twitter.com/SwkHveD1YU

— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) April 3, 2024

Preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au găzduit, miercuri, la Palatul Cotroceni o reuniune de lucru dedicată pregătirii viitoarei Agende strategice a Uniunii Europene, la care vor participa şi premierii Belgiei, Ungariei şi Croaţiei. Cu o zi înainte de vizita la București, președintele Consiliului European Charles Michel s-a aflat la Vilnius, pentru consultări similare găzduite de președintele lituanian Gitanas Nauseda, la care participă și liderii celorlalte țări baltice, dar și premierul olandez Mark Rutte. După prezența la București, Michel se va deplasa la Varșovia și la Viena pentru reuniuni similare cu liderii statelor UE.

Citiți și Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

Șeful statului a afirmat că România este profund angajată în avansarea tuturor priorităţilor Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029 şi a arătat că ţara noastră poate contribui semnificativ la procesul de stabilire a următoarei Agende Strategice a UE pentru perioada 2024-2029, reamintind că actualul document strategic pentru perioada 2019-2024 a fost pregătit la summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, de Ziua Europei.

Din perspectiva României, în următorii ani, a subliniat Klaus Iohannis, la nivelul Uniunii Europene este necesară concentrarea pe “consolidarea construcţiei europene”, referindu-se “în special la securitate şi apărare”.

“Este prioritatea noastră principală şi perspectiva din care privim la Bucureşti şi procesul de extindere a Uniunii Europene: ca o investiţie strategică, pe termen lung, în securitatea noastră comună”, a spus președintele.

Organizarea acestei reuniuni în România are o semnificație aparte, ținând cont că actuala agendă strategică pentru perioada 2019-2024, adoptată în timpul primei președinții a României la Consiliul UE, are ca punct de reflecție summitul liderilor europeni de la Sibiu, din 9 mai 2019, când cei 27 de șefi de state sau de guverne au făgăduit să apere o singură Europă, de la est la vest și de la nord la sud.

De asemenea, componența acestui format îi reunește pe șeful Consiliului European, doi lideri longevivi – Klaus Iohannis și Andrej Plenkovic, și liderii țărilor care se succed la președinția Consiliului UE – premierul belgian Alexander de Croo și premierul maghiar Viktor Orban.

Charles Michel a lansat în toamna anului trecut o nouă abordare pentru definirea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2024-2029, invitându-i pe liderii statelor membre ale UE la o serie de dineuri restrânse organizate în luna noiembrie 2023 la Berlin, Copenhaga, Zagreb și Paris.

Această lansare a venit după ce șeful Consiliului European a dat startul, la summitul european din iunie 2023, discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică pentru perioada 2024-2029.

Președintele Consiliului European a propus atunci patru mari domenii, precum 1) consolidarea bazei economice și sociale, cu accent tranziția ecologică și digitală, competitivitatea, inovarea, sănătatea); 2) abordarea provocării energetice; 3) consolidarea capacităților noastre de securitate și apărare; și 4) aprofundarea angajamentului cu restul lumii.

Documentul de lucru de atunci plasează “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, întrucât, în opinia lui Michel, UE trebuie să decidă ce putere geopolitică dorește să fie, cu peste 30 de state membre.

Tot atunci, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja pași semnificativi cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.  La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.

Venind în pregătirea acestor discuții privind agenda strategică și extinderea Uniunii, Comisia Europeană a propus o reformă “pre-extindere” a Uniunii Europene prin care statele candidate la aderare, între care Ucraina, Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest, să fie integrate “gradual” în piața unică a UE în timp ce își urmează negocierile aferente procesului de aderare, iar în paralel să fie reformat sistemul decizional al UE prin înlocuirea unanimității cu votul cu majoritate calificată pentru ca deciziile să nu mai fie blocate, în special în domeniile fiscale și politică externă și de securitate comună.