Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Finalul Summitului de la Sibiu redeschide tensiunile negocierilor în UE: Donald Tusk a anunțat convocarea unui summit pe 28 mai și a cerut liderilor europeni numirea noii conduceri a instituțiilor UE în luna iunie

Published

on

Președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat joi, la finalul Summitului de la Sibiu, organizarea unei reuniuni a Consiliului European în format UE-28 la data de 28 mai, la două zile distanță după alegerile pentru Parlamentul European, pentru ca liderii să poarte primele discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, confirmând astfel informații apărute în presa europeană încă de săptămâna trecută.

Aș dori să anunț că, imediat după alegerile pentru Parlamentul European, pe 28 mai, voi convoca o întâlnire a tuturor celor 28 de lideri ai UE, pentru a începe procesul de numire”, a spus Tusk, în conferința de presă comună cu Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker, în condițiile în care s-a speculat intens asupra faptului că la Summitul de la Sibiu vor exista discuții pe marginea acestor chestiuni devenite sensibile.

Intenția mea este să efectuez în mod rapid, fără probleme și eficient alegerea șefilor instituțiilor UE”, a mai afirmat aceasta, în ceea ce poate considerat un semnal privind caracterul complicat al tratativelor.

Deși nu a făcut referire explicită la poziția de președinte al Comisiei Europene, aceasta pare să reprezintă cea mai dificilă misiune a liderilor europeni și a noului Parlament European. Potrivit celor mai recente estimări publicate de Parlamentul European, în noua legislatură va fi nevoie de cel puțin trei grupuri politice pentru a forma o majoritate. În timp ce Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni și-au desemnat candidați – pe Manfred Weber și pe Frans Timmermans – conform procedurii de numire a președintelui Comisiei Europene, grupul ALDE și partidul lui Emmanuel Macron, care sunt așteptați să formeze o nouă grupare politică legislativă nu și-au nominalizat un candidat cap de listă și resping procedura numită ”Spitzenkandidat” și prin care Jean-Claude Juncker a fost ales în funcție în anul 2014.

Procedura de numire a șefului executivului european presupune următoarea evoluție:


Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European, Consiliul European trebuie să propună un candidat pentru postul de președinte al Comisiei Europene, hotărând cu majoritate calificată. Parlamentul European trebuie să aprobe candidatul propus cu majoritatea membrilor săi (minimum 376 de deputați în PE). În cazul în care candidatul Consiliului European nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European trebuie să propună un nou candidat. Noua propunere trebuie făcută în termen de o lună de la eșecul votului în Parlament.


De altfel, Donald Tusk și-a început anunțul făcând trimitere la faptul că liderii au demonstrat că sunt dispuși să își asume întreaga responsabilitate politică pentru Uniunea Europeană ca întreg.

Discursul lui Tusk, contrat de la distanță de președinții Franței și Lituaniei

”Vreau să mențin acest spirit de discuție în timpul pregătirii priorităților UE și în procesul de numire al noului leadership al UE”, a spus președintele Consiliului European, în timp ce, în paralel, președintele francez Emmanuel Macron şi-a afirmat încă o dată joi, după încheierea Summitului informal de la Sibiu al Uniunii Europene, opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, o declarație similară fiind făcută și de președintele Lituaniei, Dalia Gyrbauskaite.

”Trebuie să evităm o situaţie în care compromisurile sfârşesc prin desemnarea celui mai puţin bun candidat. Trebuie să alegem cei mai buni posibil candidaţi, pentru un proiect european solid şi ambiţios”, a spus Emmanuel Macron, în conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale la nivel înalt de la Sibiu, în condițiile în care formațiunea sa și ALDE au o listă de candidați de top și nu un candidat cap de listă.

Donald Tusk a setat, totuși, foaia de parcurs și a cerut numirea noii conduceri a UE la Consiliul European din iunie

Fiind conștient de aceste animozități, președintele Consiliului European s-a declarat realist că deși un consens ar reprezenta cel mai bun rezultat, acesta ar putea fi dificil de atins, sugerând că este pregătit inclusiv pentru un vot cu majoritate calificată.

”Desigur, ar fi mai bine dacă am reuși să ajungem la un consens cu privire la toate aceste decizii. Dar trebuie să fim realiști. Nu mă voi opri să pun la vot aceste decizii, dacă se dovedește dificilă obținerea unui consens”, a afirmat Tusk, el însuși obținând un al doilea mandat de președinte al Consiliului European fără susținerea țării sale natale, Polonia.

Fostul premier polonez a insistat și asupra faptului că ”acest proces va respecta normele stabilite în tratate” și că ”ar trebui să reflecte atât echilibrul geografic, cât și demografia, astfel încât atât țările mari, cât și cele mai mici, să fie reprezentate în cele mai înalte poziții din UE”.

Pentru mine, spiritul tratatului este de asemenea important atunci când vine vorba de egalitatea de gen, precum și de echilibrul politic. (…) Scopul este simplu: avem nevoie de instituții eficiente, deci avem nevoie de decizii rapide. Intenția mea este ca Consiliul European să numească noua conducere a UE în iunie. Invit pe toată lumea să-și asume responsabilitatea pentru a face acest lucru posibil”, a conchis Tusk.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul unui proces complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European, presa europeană a speculat îndelung asupra posibilității ca acest mandat să fie preluat de Angela Merkel, actualul cancelar al Germaniei.

Consiliul European de vară, unde Donald Tusk speră să se finalizeze cu o decizie, va avea loc în perioada 21-22 iunie. 

Reamintim că președintele Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat, joi, cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care concretizează Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, prima astfel de reuniune a liderilor care are loc de Ziua Europei.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au convenit liderii în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, apel către liderii UE privind deschiderea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord: ,,Faceți-vă partea voastră, deoarece ei și-au făcut partea lor!”

Published

on

© European Union

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, face apel la liderii Uniunii Europene ,,să-și facă partea lor” deoarece Macedonia de Nord și-a ,,făcut deja partea” ei în ceea ce privește reformele care să-i deschidă calea spre aderare la Uniunea Europeană, potrivit unui comunicat de presă.

Donald Tusk s-a aflat marți într-o vizită de lucru la Skopje, unde s-a întâlnit cu premierul Zoran Zaev, cu care a discutat despre situația deschiderii negocierilor de aderare, în condițiile în care Comisia Europeană a recomandat acest lucru la finele lunii mai atât în privința Macedoniei de Nord, cât și a Albaniei. De altfel, președintele Consiliului European va vizita Tirana tot marți pentru o întâlnire cu premierul Edi Rama. 

Potrivit declarațiilor făcute în cadrul conferinței de presă comune, Donald Tusk a reiterat aprecierile sale pentru modul în care Macedonia de Nord a gestionat situații de criză, precum criza refugiaților din 2015, sau încheierea acordului istoric cu Grecia prin care s-a pus capăt disputei care dura de aproape 3 decenii privind denumirea țării revendicată de greci. Înaltul oficial european a subliniat, în acest sens, maturitatea politică a statului din Balcani și faptul că UE nu ar trebui să uite realizările ,,remarcabile” din ultimii ani.

© European Union

,,Eforturile țării dvs. în ultimii ani au fost remarcabile. Împreună, am rezistat la una dintre cele mai mari crize de migrație cu care s-a confruntat Europa încă din al doilea război mondial. A fost pentru noi toți un test foarte dificil și solicitant de responsabilitate și eficacitate a acțiunii. Țara dvs. a trecut acest test mai bine decât multe state membre ale UE. De asemenea, ați găsit o soluție la criza politică dramatică din țara dvs. O soluție bazată pe principii democratice, decență și bun simț. Și prin Tratatul de prietenie cu Bulgaria și prin Acordul Prespa cu Grecia, ați devenit campioni ai raționalismului și maturității politice din regiunea dvs. Aceste realizări sunt cu adevărat impresionante, recunoscute la nivel internațional și nu ar trebui irosite de UE”, a declarat Donald Tusk. 

Liderii europeni s-au angajat la reuniunea Consiliului European din iunie să emită o decizie „clară și de fond” – în octombrie – privind deschiderea discuțiilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

Citiți și 13 state membre ale UE au cerut deschiderea negocierilor de aderare cu cele două ţări candidate într-o declaraţie comună, dar și accelerarea integrării europene a Balcanilor de Vest

În acest sens, Donald Tusk a amintit că și-a exprimat ,,clar părerile personale în iunie”: Macedonia de Nord, ,,în ultimii doi ani, a făcut tot ceea ce ne așteptam de la ea pentru ca UE să poată lansa negocierile în conformitate cu recomandarea Comisiei Europene. Aceasta este în continuare convingerea mea puternică. Țara dumneavoastră a făcut totul”, a punctat acesta.

,,Acesta este și motivul pentru care am venit astăzi în Macedonia de Nord. Doresc să spun acest lucru clar: nu există nicio îndoială la Bruxelles cu privire la angajamentul dvs. politic pentru statul de drept și lupta împotriva corupției. Desigur, oricine poate face oricând și oriunde mai mult, mai ales când vine vorba de implementare. Dar știm foarte bine că guvernul dvs. este hotărât și coerent în acest sens, de asemenea, în ceea ce privește continuarea activității Parchetului Special”, a mai spus înaltul demnitar european.

© European Union

Donald Tusk a comparat procesul de aderare la UE cu un ,,maraton de 100 de metri sprint”, competiție pentru care și-a exprimat convingerea că Macedonia de Nord are toate calitățile pentru a o câștiga:

,,În sfârșit, permiteți-mi o singură metaforă. Procesul de aderare la UE seamănă cu un maraton de 100 de metri sprint. Și ca alergător dedicat, știu despre ce vorbesc. Pentru a ajunge la linia de sosire, este nevoie de forță continuă, rezistență și concentrare. Și uneori, ar trebui să spun și, răbdare. Nu am nicio îndoială că Macedonia de Nord deține mai mult decât suficient din toate aceste calități. Și toată lumea ar trebui să aprecieze asta”, a subliniat președintele Consiliului European. 

Citiți și Stevo Pendarovski, președintele Macedoniei de Nord, avertizează că țara sa este deja obosită să aștepte în antecamera UE: Nicio altă țară nu și-a schimbat numele pentru a deveni membră a UE

În încheierea intervenției sale publice, Donald Tusk a declarat că ,,Skopje este cel mai bun loc posibil în care aș dori să fac apel la liderii Uniunii Europene: Faceți-vă partea voastră. Pentru că Macedonia de Nord și-a făcut deja partea ei”. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, primul discurs de la alegerea sa ca președinte al Consiliului European: UE trebuie să acționeze cu îndrăzneală și încredere în fața lui Trump, a Chinei și a Rusiei

Published

on

©️ Council of the European Union

UE trebuie să ”acționeze cu îndrăzneală și încredere” pentru a evita să fie victimă a războaielor comerciale ale președintelui american Donald Trump, pentru a-și apăra ”interesele și valorile” față de o Chină din ce în ce mai asertivă și pentru a înfrunta o amenințare continuă de securitate din partea Rusiei la frontiera estică, a susțint președintele ales al Consiliului European Charles Michel în fața diplomaților și oficialilor de politică externă ai Uniunii Europene.

În primul său discurs politic de la alegerea ca președinte al Consiliului European, Michel a avertizat că dacă Uniunea Europeană nu își asumă un rol important la nivel global, atunci alții vor face acest lucru în propriul lor interes, scrie Politico Europe.

Cred cu tărie că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol de conducere pe scena globală. Dacă nu o vom face, alții o vor face și o vor face în propriul lor interes, nu în al nostru”, a spus Charles Michel, cel care este încă prim-ministru al Belgiei, urmând să îi succeadă lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European la 1 decembrie.

În discursul său ținut în limba engleză, Michel a portretizat Uniunea Europeană drept un apărător al multilateralismului, făcând referirea la întâlnirea avută cu secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo.

Acesta a insistat ca Uniunea Europeană să nu devină victimă a războiului comercial al lui Trump cu China, deși a spus că ”Statele Unite rămân cel mai puternic aliat al Uniunii Europene”.

”Competiția dintre Statele Unite și China definește relațiile internaționale de astăzi. Am discutat acest subiect cu Mike Pompeo. Europa nu trebuie să fie victima tensiunilor dintre SUA și China. Europa are propriile sale interese și ea trebuie să construiască parteneriate puternice. Însă este dificil să ne unim forțele când parteneri importanți pun la îndoială sistemul multilateral”, a mai afirmat Charles Michel, în ceea ce reprezintă o critică voalată la adresa administrației americane.

De altfel, vizita lui Pompeo la Bruxelles, unde a avut întâlniri cu viitorii lideri ai instituțiilor UE – Ursula von der Leyen, Charles Michel sau Josep Borrell – a fost descrisă de ambasadorul american la UE drept un efort de ”resetare a relațiilor transatlantice”.

Charles Michel s-a referit și la relațiile Europei cu Beijing-ul sau cu Moscova, punctând că ”în timp ce apără instituțiile tradiționale, China le folosește pentru a-și atinge interesele strategice”.

El a spus de asemenea că UE trebuie să înfrunte amenințarea de securitate din partea Rusiei ”la granița estică și în sudul Europei”.

Charles Michel a fost ales președinte al Consiliului European la summitul liderilor europeni început la 30 iunie și încheiat la 2 iulie, acesta făcând parte dintr-un pachet de nume echilibrat din punct de vedere politic și al parității de gen și din care mai fac parte Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, Christine Lagarde, viitoarea șefă a Băncii Centrale Europene și Josep Borrell, următorul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European Donald Tusk: Summitul G7 va fi un test dificil de unitate și solidaritate

Published

on

© Donald Tusk/ Facebook

Summitul G7 va fi ”un test dificil de unitate și solidaritate a lumii libere”, a apreciat președintele Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc înainte de începerea sesiunii de lucru de la Biarritz, transmițând în același timp cele mai călduroase mesaje din partea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care va absenta de a reuniunea G7, recuperându-se după o operație de extirpare a vezicii biliare, anunță Reuters și AFP, citate de Agerpres.

”Nu există nicio certitudine că grupul va putea să găsească soluţii comune – iar provocările globale de astăzi sunt cu adevărat serioase – sau dacă (liderii) se vor concentra pe dispute fără sens unul cu altul”, a declarat Tusk într-o conferinţă de presă la Biarritz.

Preşedintele Consiliului European a avertizat Statele Unite că o continuare a războaielor comerciale va conduce la recesiune: ”Războaiele comerciale vor conduce la recesiune, în timp ce acordurile comerciale stimulează economia, să nu mai spun că războiele comerciale între membrii G7 vor duce la erodarea încrederii, și așa fragilizată, dintre noi”, a afirmat liderul european, cu puţin timp înaintea deschiderii summitului.

Donald Tusk a respins în același timp ideea exprimată de președintele american Donald Trump, de a reveni la formatul G8, acceptând Rusia, exclusă în 2014 ca urmare a anexării ilegale a peninsulei ucrainene Crimeea și a punctat că va discuta cu interlocutorii săi pentru a chema ”Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte”.

Citiți și: 
Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

”Politica Rusiei față de vecinii săi, în special agresiunea împotriva Ucrainei. În urmă cu un an, în Canada, președintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, afirmând deschis că anexarea Crimeei de către Rusia a fost parțial justificată. Și că ar trebui să acceptăm acest fapt. În nicio condiție nu putem fi de acord cu această logică. Când vine vorba de speculații în jurul invitării Rusiei la masă, aș dori să spun acest lucru. În primul rând: motivele pentru care Rusia a fost exclusă în 2014 (n.r. din G8) sunt încă valabile. Mai mult, există noi motive, precum provocarea rusă în Marea Azov. În al doilea rând: când Rusia a fost invitată pentru prima dată la G7, se credea că va urma calea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului. Există cineva printre noi, care să poată spune cu convingere deplină (…) că Rusia este pe această cale? Astăzi voi încerca să-i conving pe interlocutorii mei că ar fi mai bine să chemăm Ucraina, în calitate de invitat, desigur, la următoarea ședință a G7, să audă opinia noului președinte. Am vorbit cu el (n.r. Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei)  în urmă cu două zile și știu că ar fi foarte interesat”, a declarat Donald Tusk, potrivit unui comunicat al Consiliului European.

Tusk a avertizat totodată că UE va riposta dacă preşedintele american va decreta noi taxe vamale asupra vinului francez, ca măsură de retorsiune la impozitarea giganţilor digitali americani.

”Voi proteja vinul francez cu o sinceră determinare (…) Dacă Statele Unite impun taxe, atunci Uniunea Europeană va răspunde pe acelaşi plan”, a declarat Tusk.

Preşedintele american Donald Trump a ameninţat din nou, înaintea summitului G7 de la Biarritz, în Franţa, că va impune taxe vamale suplimentare pentru vinurile franţuzeşti în urma unei taxe aplicată de Franţa împotriva giganţilor americani din sectorul high-tech, potrivit Adevărul.ro. 

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului European a apreciat ca puţin probabilă ratificarea acordului comercial încheiat între Uniunea Europeană şi Mercosur dacă incendiile din Amazonia vor continua.

”Desigur că susţinem acordul UE-Mercosur (…) dar este dificil de imaginat un proces de ratificare atât timp cât guvernul brazilian va permite distrugerea” Amazoniei, a arătat Tusk.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

Citiți și: 
”Moment istoric” anunțat de Jean-Claude Juncker la G20: După două decenii de negocieri, UE și țările Mercosur au încheiat unul dintre cele mai mari acorduri comerciale de pe planetă

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Referitor la Iran, Tusk a cerut un nou efort din partea liderilor G7, notând că ”respingerea acordului nuclear cu Iran de către Statele Unite nu a adus niciun rezultat pozitiv”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Lausanne, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie, SUA și Germania), după negocieri care au durat 12 ani. Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Liderul de la Casa Albă a anunțat că SUA se retrag din acest acord la 8 mai 2018, calificându-l drept unul ”defectuos”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending