Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Financial Times: Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din România ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a României a răspuns la ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația românească.

Citiți și CJUE confirmă că MCV este ”obligatoriu în toate elementele sale pentru România”: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.

Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului român care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției României”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva României, având în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărârile CJUE, România ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întâlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rând, trebuie să puneți în aplicare [hotărârile CEJ], în România, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au aprobat joi o propunere a Comisiei Europene de a investi 1,037 miliarde EUR în cinci proiecte de infrastructură transfrontalieră în cadrul mecanismului de interconectare a rețelelor energetice transeuropene ( MIE Energie). MIE Energie va oferi sprijin financiar pentru construirea a patru proiecte de infrastructură, trei pentru transportul de energie electrică și unul pentru stocarea gazelor, precum și pentru un studiu privind rețelele de transport și stocare a CO2.

Cea mai mare parte a finanțării va merge către proiectul de interconectare EuroAsia, în valoare de 657 de milioane de euro, pentru a sprijini prima interconectare între Cipru și rețeaua europeană.

Detalii privind alte proiecte din Bulgaria, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia sunt disponibile aici.

Ultimele luni ne-au reamintit cât de crucială este o piață europeană a energiei bine integrată pentru a asigura o energie la prețuri accesibile și securitatea aprovizionării, precum și tranziția către o energie curată. Deși am făcut progrese remarcabile în ultimul deceniu în ceea ce privește o mai bună conectare a pieței noastre, se poate și trebuie făcut mai mult. Aș dori să evidențiez în special interconectorul EuroAsia, care va pune capăt izolării energetice a Ciprului și îl va lega de restul Europei“, a declarat comisarul pentru energie Kadri Simson.

O infrastructură energetică bine integrată este necesară pentru tranziția energetică, facilitând integrarea surselor regenerabile de energie, sporind securitatea aprovizionării și contribuind la menținerea accesibilității energetice.

Asistența financiară oferită în cadrul MIE Energie are ca scop sprijinirea Green Deal pentru Europa. Apelul din septembrie 2021 marchează ultimul apel MIE în cadrul celei de-a 4-a liste PIC; apelurile ulterioare vor finanța proiecte din cea de-a 5-a listă PIC.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

Published

on

© European Union, 2021

Comisia Europeană a aprobat miercuri o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a Franței pentru subvenții în valoare de 7,4 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), instrumentul-cheie care reprezintă nucleul NextGenerationEU.

La 26 noiembrie 2021, Franța a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 38 de etape și obiective selectate în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă. Acestea acoperă reformele în domeniile finanțelor publice, locuințelor, mobilității, asigurărilor de șomaj, competențelor și sănătății, precum și al sistemului de audit și control al Franței pentru punerea în aplicare a MRR. Mai multe obiective se referă, de asemenea, la investiții majore în domeniul renovării energetice a clădirilor, al decarbonizării industriei, al vehiculelor nepoluante, al cercetării, al ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și al educației.

Odată cu cererea lor, autoritățile franceze au furnizat dovezi detaliate și cuprinzătoare care să demonstreze îndeplinirea celor 38 de etape și obiective. Comisia a evaluat în detaliu aceste informații înainte de a prezenta evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată.

Am plăcerea de a anunța vești bune pentru Franța. Considerăm că Franța a făcut un pas important în direcția primirii unei plăți importante din planul nostru de redresare NextGenerationEU. După ce statele membre vor da, de asemenea, undă verde, vom plăti Franței 7,4 miliarde de euro, în cadrul NextGenerationEU. Franța a înregistrat într-adevăr progrese rapide în punerea în aplicare a planului său de redresare, prin reforme cruciale și investiții ambițioase în renovarea energetică, inovare și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Acesta este începutul unui succes făcut în Franța și susținut de Europa”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Planul francez de redresare și reziliență include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă structurate pe nouă componente tematice. Planul va fi sprijinit de granturi în valoare de 39,4 miliarde EUR, din care 13 % (5,1 miliarde EUR) au fost plătite Franței sub formă de prefinanțare la 19 august 2021.

Plățile în cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și reformelor descrise în planurile lor respective de redresare și reziliență.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană s-a adresat astăzi, 27 ianuarie, Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) împotriva Republicii Populare Chineze pentru practicile comerciale discriminatorii ale acesteia față de Lituania, litigiu care afectează și alte exporturi de pe piața unică europeană.

„Aceste acțiuni, care par a fi discriminatorii și ilegale în conformitate cu normele OMC, dăunează exportatorilor atât din Lituania, cât și din alte părți ale UE. Întrucât încercările de soluționare bilaterală a acestei probleme au eșuat, UE a recurs la inițierea procedurilor de soluționare a litigiilor împotriva Chinei. Consultările OMC inițiate astăzi reprezintă primul pas în acest proces”, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

Vicepreședintele executiv și comisarul pentru comerț, Valdis Dombrovskis, a declarat: „Lansarea unei proceduri în cadrul OMC nu este un pas pe care îl luăm cu ușurință. Cu toate acestea, după încercări repetate și eșuate de a rezolva această problemă pe cale bilaterală, nu vedem altă cale de urmat decât să solicităm consultări cu China în cadrul OMC pentru soluționarea litigiilor. UE este hotărâtă să acționeze în mod unitar și să acționeze rapid împotriva măsurilor care încalcă normele OMC și care amenință integritatea pieței noastre unice. În paralel, ne continuăm eforturile diplomatice pentru a detensiona situația.”

În ultimele săptămâni, Comisia Europeană a acumulat dovezi privind diferitele tipuri de restricții chinezești. Printre acestea se numără refuzul de a vămui bunurile lituaniene, respingerea cererilor de import din Lituania și presiunile exercitate asupra societăților din UE care își desfășoară activitatea în alte state membre ale UE pentru a elimina inputurile lituaniene din lanțurile lor de aprovizionare atunci când exportă în China.


Începând din decembrie 2021, și fără a informa UE sau autoritățile lituaniene, China a început să restricționeze puternic sau să blocheze de facto importurile din Lituania și exporturile către Lituania. Comisia a abordat în mod repetat această chestiune cu autoritățile chineze.

Prima etapă în cadrul procedurilor de soluționare a litigiilor din cadrul OMC este “cererea de consultări”, în cadrul căreia UE solicită în mod oficial Chinei mai multe informații cu privire la măsurile sale în vederea găsirii unei soluții satisfăcătoare. În cazul în care aceste consultări nu conduc la un rezultat pozitiv în termen de 60 de zile, UE poate solicita instituirea unui grup special care să se pronunțe în această privință.

Continue Reading

Facebook

U.E.16 mins ago

COVID-19: EMA a autorizat Paxlovid, primul antiviral oral din UE produs de Pfizer

CONSILIUL EUROPEAN24 mins ago

Klaus Iohannis s-a întâlnit cu Florence Parly, ministrul francez al apărării: Parteneriatul NATO-UE este esențial pentru securitatea europeană

Eugen Tomac35 mins ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Trebuie să veghem cu vigilenţă asupra respectării valorilor noastre europene, iar populismul necruțător să nu se mai repete

NATO54 mins ago

Surse diplomatice: România și SUA au propus un mecanism de transparență. Rusia poate inspecta sistemul defensiv de la Deveselu doar dacă permite acces similar la sistemele sale

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat prima reuniune a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR: Solicit ferm coordonatorilor de reforme și investiții responsabilitate maximă

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

O delegație a Parlamentului European se va deplasa în Ucraina, pe fondul tensiunilor cu Rusia

U.E.2 hours ago

Șefa diplomației germane: Gazoductul Nord Stream 2, vizat de sancțiunile Occidentului împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni asupra Ucrainei

ROMÂNIA2 hours ago

Ministerul Justiției, întâlnire cu șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: SIIJ se va desființa până la sfârșitul lunii martie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: UE trebuie să identifice rapid soluții pentru contracararea creșterii prețurilor la energie

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Pactul Verde European: UE investește încă un miliard de euro în infrastructura energetică

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending