Connect with us

U.E.

Financial Times: Comisia Europeană vrea să condiţioneze accesarea fondurilor UE de respectarea normelor statului de drept

Published

on

Comisia Europeană elaborează propuneri pentru a se asigura că statele membre care beneficiază de fonduri europene să aibă sisteme judiciare independente, riscând amplificarea disputelor cu ţări precum Polonia şi Ungaria, informează Financial Times.

Foto: ec.europa.eu

Comisia Europeană vrea să introducă în propunerile privind structurarea bugetului Uniunii Europene după anul 2020 obligaţia ca statele membre să aibă ”sisteme judiciare funcţionare şi independente”. Ideea a fost susţinută de comisarii UE în cursul unei şedinţe desfăşurate săptămâna trecută şi va fi prezentată în cadrul planurilor Bruxellesului de structurare a viitorului buget, notează publicația.

Mari contributori la bugetul UE, precum Germania, susţin introducerea unor condiţii mai dure pentru beneficiarii de fonduri comunitare, precum Polonia, criticată de Bruxelles din cauza reformelor judiciare şi a nerespectării cotelor obligatorii pentru redistribuirea refugiaţilor.

Plasarea accentului pe respectarea normelor statului de drept drept condiţie pentru accesarea fondurilor comunitare riscă să amplifice tensiunile cu Guvernul de dreapta de la Varşovia. În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a decis să lanseze procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene, articol ce prevede cazurile în care un stat membru poate fi privat de dreptul de vot în Consiliu, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia. Polonia dispune de trei luni pentru a opera asupra măsurilor care au dus la punerea în aplicare a acestui articol.

Discuțiile privind banii europeni survin în contextul în care Brexit-ul va produce ”o gaură” de 12-13 miliarde de euro în bugetul Uniunii. Jumătate din sumă trebuie realizată prin economisire, iar cealaltă jumătate trebuie să fie reintrodusă ca finanțare suplimentară din partea UE-27, a transmis luna trecută comisarul european pentru buget, Günther Oettinger. Oficialul european a declarat că așteaptă din partea statelor membre UE-27 să contribuie cu cel puțin 16 miliarde de euro mai mult la viitorul buget al UE. 

Polonia este cel mai mare beneficiar al fondurilor de coeziune ale UE, cu o alocare de aproximativ 80 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, urmată de România. 

 

 

.

COMISIA EUROPEANA

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

Published

on

© France Diplomatie/ Flickr

România și alte 14 țări membre UE, printre care Franța, Italia și Spania, solicită Comisiei Europene printr-o scrisoare semnată de miniștrii Energiei, să abordeze problema prețurilor ridicate la gaze și să vină cu o propunere de plafonare care să fie aplicată ”tuturor tranzacțiilor angro de gaze naturale” pentru a combate inflația.

”Criza energetică declanșată în toamna anului trecut s-a agravat și provoacă acum presiuni inflaționiste greu de suportat, care afectează puternic gospodăriile și întreprinderile noastre. Recunoaștem eforturile depuse de Comisie și măsurile pe care le-a prezentat pentru a face față crizei. Dar nu am abordat până acum cea mai serioasă problemă dintre toate: prețul tranzacțiilor angro de gaze naturale”, subliniază cei 15 miniștrii ai Energiei în scrisoare.

În viziunea lor, ”plafonarea prețului, solicitată încă de la început de un număr tot mai mare de state membre, reprezintă singura soluție care va ajuta fiecare țară membră să atenueze presiunea inflaționistă, să gestioneze așteptările și să ofere un cadru în cazul unor potențiale întreruperi ale aprovizionării, precum și să limiteze profiturile suplimentare din acest sector”.

”Plafonarea ar trebui să se aplice tuturor tranzacțiilor angro de gaze naturale, și să nu se limiteze la import din anumite jurisdicții. Acesta poate fi conceput astfel încât să asigure securitatea aprovizionării și libera circulație a gazelor naturale în Europa, realizând în același timp obiectivul nostru comun de a reduce cererea de gaze naturale. Acest plafon este prioritar și poate fi completat cu propuneri de consolidare a supravegherii financiare a pieței gazelor naturale și de dezvoltare a unor repere alternative pentru stabilirea prețului gazelor naturale în Europa”, sugerează oficialii.

Într-o primă reacție, Comisia Europeană a avertizat că o plafonare generală a prețului gazului ar putea fi dificil de lansat și implică riscuri pentru securitatea energetică, anunță Reuters, citat de Agerpres.

Conform documentului prezentat de executivul european în care analizează diferite opțiuni pe care UE le ia în calcul pentru a reduce prețul gazului, consultat de Reuters, lansarea unei plafonări generale a prețurilor pentru toate tranzațiile cu gaz, care să cuprindă atât livrările de gaz natural lichefiat, cât și pe cele prin conducte, ar putea compromite fluxurile transfrontaliere de gaz între țările UE.

Comisia Europeană a explicat că numeroase țări ar putea atinge plafonul prețului gazului în cazul unei scăderi masive a livrărilor, astfel că semnalele date de preţ nu vor mai putea să ajute la direcţionarea fluxurilor către regiuni unde cererea este ridicată sau oferta este scăzută.

Aceasta a sugerat că o asemenea plafonare a preţului ar putea funcţiona numai dacă ar fi lansată o nouă entitate care să aloce şi să transporte combustibilul deficitar între diferite ţări.

În cazul în care UE ar plafona preţul gazului, ea va trebui să găsească şi ”resurse financiare semnificative” pentru a garanta că ţările vor putea continua să atragă livrări de gaz de pe piaţa concurenţială globală unde cumpărătorii pot fi dispuşi să plătească preţuri peste plafonul UE, a adăugat Comisia Europeană, care însă nu a precizat de unde ar putea proveni aceste resurse.

Miniștrii Energiei din UE, care au avut la începutul lunii septembrie o întâlnire pentru a discuta despre criza energetică, se vor reuni din nou la Bruxelles vineri, 30 septembrie, pentru a aborda aceeași chestiune.

Comisia Europeană a propus deja plafonarea prețului la gazul rusesc, doar că Rusia nu mai este principalul furnizor, ponderea în importurile europene de gaze naturale reprezentând 9%.

Să nu uităm că Norvegia, ţară care nu este membră UE, dar care face parte din Spațiul Economic European și care a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului european după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult, a respins deja ideea de unei plafonări a importurilor de gaze naturale, punctând, prin vocea premierului său, că această măsură ”nu va rezolva problema fundamentală”.

În cadrul discursului său privind Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a dat asigurări că instituția pe care o prezidează va realiza o ”reformă profundă a pieței energetice”, în contextul în care ”piața gazelor naturale s-a transformat dramatic”, dar valoarea de ”referință utilizată pe piața gazelor (TTF) nu a fost adaptată”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Statele Unite au asigurat miercuri că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”, după ce Ankara a protestat oficial împotriva unei desfăşurări militare greceşti pe cele două insule, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Turcia l-a convocat luni pe ambasadorul Greciei la Ankara pentru a denunţa încălcări ale statutului insulelor din Marea Egee şi a transmis SUA o notă de protest în care „a cerut respectarea statutului insulelor din Egee de est”, solicitând Washingtonului „să ia măsuri pentru a împiedica folosirea armelor” americane în zonă.

Ankara a denunţat duminică desfăşurarea de vehicule blindate pe insula Samos – cea mai apropiată de Turcia, la 1,3 km distanţă – şi Lesbos (15 km de coasta Turciei).

„Suveranitatea Greciei asupra acestor insule nu este pusă sub semnul întrebării. Solicităm tuturor părţilor să evite retorica şi să evite orice acţiune care ar putea exacerba tensiunile”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, subliniind că „suveranitatea şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor trebuie respectate”.

Tensiunile au crescut constant în relaţia dintre Turcia şi Grecia de câteva luni, după o scurtă apropiere în luna martie.

Recent, președintele turc a continuat retorica belicoasă la adresa Atenei, denunțând „politica provocatoare” a Greciei în Marea Egee și „jocul periculos” al acesteia după desfășurarea militară greacă în două insule

Reamintim că, la mijlocul lunii septembrie, premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, a punctat că „Turcia provoacă tensiuni și prezintă Grecia drept un presupus agresor”.

Reacția sa venea după ce  Erdogan a acuzat la începutul acestei luni Grecia că ocupă insulele demilitarizate în Marea Egee, amenințând că țara sa este pregătită „să facă ceea ce este necesar” atunci când va fi cazul.

Abordând în ton conciliant, prim-ministrul grec a subliniat că „nu-și poate imagina un conflict greco-turc cu Turcia care atacă” și că este „întotdeauna deschis să se întâlnească cu Erdogan”.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a calificat „remarcile ostile” ale Turciei la adresa Greciei drept „o retorică agresivă” care trebuie să înceteze.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

Published

on

© European Union

Uniunea Europeană condamnă cu cea mai mare fermitate “referendumurile” false și ilegale desfășurate în unele părți din regiunile Donețk, Kherson, Luhansk și Zaporizhzhia din Ucraina, ocupate în prezent și parțial de Rusia, a afirmat miercuri șeful diplomației europene, Josep Borrell, la scurt timp după ce Comisia Europeană a propus un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

“UE nu recunoaște și nu va recunoaște niciodată aceste “referendumuri” ilegale și rezultatul lor falsificat, nici orice decizie luată pe baza acestui rezultat, și îndeamnă toți membrii Organizației Națiunilor Unite să facă același lucru. Prin organizarea acestor “referendumuri” false și ilegale, Rusia urmărește să modifice prin forță frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei, ceea ce constituie o încălcare clară și gravă a Cartei ONU. Rezultatul acestora este nul și neavenit și nu poate produce niciun fel de efect juridic. “Referendumurile” false și ilegale ale Rusiei nu au nicio legitimitate și încalcă în mod flagrant dreptul internațional, precum și obligațiile internaționale ale Rusiei. Acestea au fost desfășurate în timp ce Rusia duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și au ca scop anexarea de către Rusia a teritoriilor ocupate de Ucraina. Acestea încalcă Constituția Ucrainei și independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a spus Borrell, într-o declarație semnată în numele UE.

În plus, Borrell insistă că “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei din Ucraina au avut loc pe fondul unor abuzuri generalizate și sistematice ale drepturilor omului, precum și al intimidării cetățenilor ucraineni de către Rusia și autoritățile sale numite în mod ilegitim în teritoriile ocupate ale Ucrainei.

“Prin urmare, aceste “voturi” ilegale, desfășurate sub presiune și în grabă, nu reprezintă expresia voinței libere a oamenilor care trăiesc în aceste regiuni ale Ucrainei. UE salută curajul locuitorilor ucraineni care s-au opus “referendumurilor” și continuă să se opună ocupației rusești”, a precizat el.

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate a mai punctat că toți cei implicați în organizarea acestor false “referendumuri” ilegale, precum și cei responsabili de alte încălcări ale dreptului internațional în Ucraina vor fi trași la răspundere.

“UE își menține sprijinul neclintit pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și solicită Rusiei să își retragă imediat, complet și necondiționat toate trupele și echipamentele militare de pe întregul teritoriu al Ucrainei. În conformitate cu Carta ONU și cu dreptul internațional, Ucraina își exercită dreptul legitim de a se apăra împotriva agresiunii rusești pentru a redobândi controlul deplin asupra teritoriului său și are dreptul de a elibera teritoriile ocupate în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. UE și statele sale membre vor continua să sprijine eforturile Ucrainei în acest scop, atât timp cât va fi necesar“, a asigurat Josep Borrell.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au formulat miercurea propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară.

Cel de-al optulea pachet de sancţiuni, detaliat de șeful diplomației UE, Josep Borrell, include noi interdicţii la importurile de produse ruseşti, ceea ce ar urma să ducă la o pierdere de venituri de şapte miliarde de euro suplimentare pentru Rusia, şi noi interdicţii de export pentru tehnologii cheie folosite în armată, cum ar fi componente aviatice şi electronice şi anumite substanţe chimice.

În plus, pachetul de sancţiuni va stabili baza legală pentru o plafonare a preţului la petrolul rusesc şi le va interzice cetăţenilor din UE să facă parte din consiliile de administraţie ale companiilor ruseşti de stat.

Noul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles este o continuare a avertismentelor lansate de Uniunea Europeană cu o zi în urmă, blocul continentul asigurând că îi va sancționa pe organizatorii ”referendumurilor ilegale” de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia.

Peste 97% dintre votanţii la aşa-zisele referendumuri organizate de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate de forţele ruse în estul şi sudul ţării au susţinut anexarea la Rusia. Este vorba despre regiunile Doneţk, Lugansk (est), Zaporojie şi Herson (sud).

NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României

Moscova a arătat pregătită pentru anexarea acestor teritorii în urma unor referendumuri a căror legalitate și legitimitate este puternic contestată de Occident.

Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA5 mins ago

România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică

INTERNAȚIONAL10 mins ago

Statele Unite asigură că suveranitatea Greciei asupra a două insule din Marea Egee „nu este pusă sub semnul întrebării”

CONSILIUL UE25 mins ago

UE nu va recunoaște niciodată “referendumurile” false și ilegale ale Rusiei în Ucraina: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi necesar

INTERNAȚIONAL26 mins ago

Zelenski a discutat problema ”referendumurilor rușinoase” cu premierii Canadei, Marii Britanii și cancelarul german

ENERGIE43 mins ago

Bogdan Aurescu a discutat cu subsecretarul de stat al SUA Jose Fernandez despre proiecte bilaterale în domeniul cooperării economice și al energiei

NATO45 mins ago

Mircea Geoană încurajează administrațiile de la București și Washington să vadă România ca pe o “oportunitate multi-regională” de investiții

COMUNICATE DE PRESĂ51 mins ago

O delegaţie a SNSPA s-a întâlnit cu preşedintele Biden Institute

INTERNAȚIONAL13 hours ago

De la începutul invaziei ruse, SUA au acordat Ucrainei un ajutor militar de 16,2 miliarde de dolari: Noul sprijin de 1,1 miliarde include 18 sisteme HIMARS

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis felicită societatea civilă pentru mobilizarea exemplară în pandemie și în criza războiului din Ucraina: România este un stat puternic pentru că are o societate civilă puternică!

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană propune un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: Nu acceptăm referendumuri false și nici anexări în Ucraina. Vom face “Kremlinul să plătească”

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending