Financial Times: Noi reguli privind alocarea fondurilor europene, inclusiv respectarea statului de drept. Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia, principalii perdanți

UE intenționează să schimbe modalitatea de  alocare a fondurilor structurale și să se concentreze asupra statelor din sudul Europei, în detrimentul celor din est, informează Financial Times. Comisia Europeană va avea în vedere criterii mai dure pentru alocarea banilor europeni în privința respectării statului de drept şi a valorilor democratice, potrivit unui document consultat de Financial Times

În perioada bugetară 2021-2027, principalii perdanți din realocarea fondurilor structurale de 350 de miliarde de euro sunt așteptate să fie statele Vișegrad: Polonia, Slovacia, Republica Cehă și Ungaria. Totodată, și statele baltice ar putea fi afectate. Statele care vor avea cel mai mult de câștigat vor fi Grecia, Portugalia, Italia și Spania.

Comisia Europeană vrea să renunţe la Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ca principal criteriu de acordare a fondurilor de coeziune, acesta urmând să fie înlocuit de o gamă mai largă de indicatori precum rata şomajului în rândul tinerilor, educaţia, protecţia mediului, migraţia şi inovarea. Pe lângă revizuirea criteriilor economice de alocare a fondurilor de coeziune, UE va înăspri şi condiţiile de eligibilitate, precum respectarea statului de drept. De asemenea, vor apărea noi restricţii asupra modului în care pot fi utilizaţi banii europeni.

Politica de coeziune a UE va include un nou capitol privind „coeziunea şi valorile” democratice, menit să transmită un semnal mai clar privind responsabilităţile ţărilor care doresc să acceseze fonduri de coeziune.

„Această reformă va fi un motiv de îngrijorare mai ales pentru Varşovia şi Budapesta, doi mari beneficiari ai fondurilor de coeziune care au avut ciocniri cu executivul de la Bruxelles pe probleme care ţin de statul de drept şi valorile democratice. Polonia a avertizat că condiţionarea fondurilor UE de independenţa justiţiei ar provoca «probleme enorme» şi ar prejudicia suveranitatea naţională”, notează Financial Times.

Un alt aspect sensibil în negocierile privind bugetul UE 2021-2027 va fi impactul ieşirii Marii Britanii din Uniune, care va reduce fondurile alocate pentru politica de coeziune.

În urma extinderii UE către Europa Centrală şi de Est începând din 2004, aşa-numitele fonduri structurale europene au fost distribuite cu precădere către noile state membre, în încercarea de a contribui la convergenţa economică cu statele dezvoltate din Europa de Vest. În exerciţiul financiar 2014-2020, Polonia a accesat fonduri europene în valoare de 77 miliarde euro, Ungaria 22 miliarde euro, iar Slovacia 14 miliarde euro, dintr-un total de 350 miliarde euro, potrivit datelor Financial Times. Pentru a acoperi deficitul de finanțare în legătură cu Brexit, comisarul pentru bugetul UE, Günther Oettinger, a declarat că reducerile de „5 până la 10%” sunt „necesare”.

Comisia Europeană a propus recent trei scenarii pentru viitorul politicii de coeziune, unele dintre acestea proiectând inclusiv tăieri bugetare cu până la 124 de miliarde de euro.

Pentru România, politica de coeziune păstrează o importanță strategico-economică la nivel european ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europenecel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, din 2007 și până în prezent arată o balanță financiară netă „pe plus” pentru țara noastră cu peste 28 miliarde de euro (datele aici).

Comisia Europeană își va prezenta propunerea oficială privind viitorul buget UE în data de 2 mai. O propunere privind politica de coeziune post-2020 va fi anunțată ulterior prezentării proiectului de buget.

Citiți și: Fondurile europene ar putea fi acordate doar statelor independente judiciar. Comisia Europeană vrea o definiție pentru ”statul de drept”

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.