Finlanda intenționează să ridice interdicția de lungă durată privind prezența armelor nucleare pe teritoriul său, a anunțat guvernul joi, aliniindu-se vecinilor nordici într-o mișcare care ar putea deschide calea pentru desfășurarea de bombe atomice pe teritoriul finlandez în timp de război, relatează Reuters.
Legea privind energia nucleară a Finlandei, adoptată în 1987, interzice importul, fabricarea, deținerea și detonarea de explozivi nucleari pe teritoriul său, prevedere văzută de unii finlandezi ca o clauză care ar avantaja doar Rusia dacă ar izbucni vreodată un război.
Deși Finlanda a menținut neutralitatea în perioada Războiului Rece, țara a aderat în 2023 la alianța militară NATO ca răspuns la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, stat care deține arme nucleare.
„Amendamentul este necesar pentru a permite apărarea militară a Finlandei ca parte a Alianței și pentru a valorifica pe deplin descurajarea NATO și apărarea colectivă”, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, într-o conferință de presă.
Modificarea propusă va ajunge în continuare în parlament, unde guvernul de coaliție de dreapta deține majoritatea.
Vecinii Suedia, Danemarca și Norvegia au de mult timp politici împotriva armelor nucleare pe teritoriile lor în timp de pace, însă nu au interdicții legislative în timpul războiului.
Doctrina Suediei este de a nu staționa permanent trupe străine sau arme nucleare pe teritoriul său în timp de pace, a declarat premierul Ulf Kristersson reporterilor săptămâna trecută, când a fost întrebat despre posibilitatea ca țara sa să găzduiască arme nucleare franceze.
„Dacă ne-am afla într-o situație complet diferită, acea formulare particulară nu s-ar aplica”, a spus Kristersson.
Finlanda are o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia și, în 2024, a semnat un pact de apărare cu Statele Unite, care permite utilizarea a 15 facilități și zone militare din Finlanda.
Schimbarea de optică din partea leadership-ului de la Helsinki survine într-un context mai larg european și euro-atlantic.
Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni, într-un discurs susținut la Île Longue, baza navală a programului nuclear francez, că Franța va crește numărul de focoase nucleare și va adapta doctrina sa de descurajare la noile realități de securitate, inclusiv o descurajare avansată la nivel european, subliniind că responsabilitatea finală privind utilizarea armei nucleare va rămâne exclusiv în mâinile președintelui Republicii. El a subliniat că aceste demersuri sunt desfășurate în „deplină transparență” cu Statele Unite și „în coordonare” cu Regatul Unit, în timp ce Franța este singura țară aliată care nu face parte din Grupul de Planificare Nucleară al NATO.
În aceeași zi, Franța și Germania au anunțat planuri de aprofundare a cooperării cu partenerii europeni în domeniul descurajării nucleare, marcând o schimbare de politică într-un moment în care continentul se confruntă cu amenințări în creștere din partea Rusiei și cu instabilitate legată de conflictul cu Iranul. Potrivit unei declarații comune semnate de Macron și cancelarul german Friedrich Merz, Franța și Germania au creat un grup de coordonare pentru descurajare nucleară în Europa. Drept reacție, premierul polonez Donald Tusk a anunțat că Polonia este în discuții cu Franța pentru aderarea la “programul de descurajare nucleară avansată”, un scenariu căruia președintele Karol Nawrocki i se opune.
Aceste permutări strategice nu corespund viziunii americane expuse în Strategia de Securitate Națională a Casei Albe și în Strategia de Apărare a Pentagonului, documente conform cărora Europa trebuie să fie apărătorul convențional al teatrului european, susținută de puterea strategică nucleară americană. Concret, americanii cer Europei să preia “apărarea convențională sub umbrela nucleară americană”.
