U.E.
Finlanda respinge modelul “finlandizării” Ucrainei și avertizează că Rusia nu poate fi crezută că ar respecta un acord: Ucraina era neutră înainte să fie atacată de Rusia
Published
3 weeks agoon
Impunerea neutralității asupra Ucrainei nu va aduce o soluție pașnică războiului cu Rusia, a declarat luni ministrul de externe al Finlandei, adăugând că Moscova nu poate fi considerată de încredere în ceea ce privește respectarea unui acord pe care l-ar semna.
Într-un interviu acordat agenției Reuters, ministrul de externe al Finlandei, Elina Valtonen, a respins modelul de “finlandizare”, subliniind că, în primul rând, Helsinki a rezistat Rusiei în Al Doilea Război Mondial și, în ciuda păcii ulterioare, a continuat întotdeauna să se înarmeze temându-se de un nou conflict.
Guvernată de Rusia țaristă pentru mai bine de un secol, Finlanda și-a câștigat independența în 1917. Ulterior, a apărat cu disperare o invazie sovietică în 1939 și, pentru o perioadă, a fost de partea Germaniei naziste în încercarea de a recâștiga teritoriul pierdut.
Pe măsură ce războiul s-a încheiat cu victoria aliaților, Finlanda s-a văzut obligată să petreacă decenii întreținând relații prietenoase și de acomodare cu vecinul său din est și parcurgând un drum uneori precar de neutralitate pentru a-și păstra independența – o tactică cunoscută sub numele de “finlandizare”.
“Sunt împotriva ei (finlandizării), da. Să fim sinceri, Ucraina era neutră înainte să fie atacată de Rusia”, a spus Valtonen, a cărei țară are o graniță de 1.300 km (810 mile) cu Rusia, pe marginea Forumului pentru Pace de la Paris.
“Cu siguranță nu este ceva ce aș impune Ucrainei. Cu siguranță nu ca primă opțiune” a adăugat ea, spunând că o astfel de abordare nu ar face ca problemele să dispară.
Invazia Ucrainei a determinat atât Finlanda, cât și Suedia să renunțe la decenii de nealiniere militară și să caute siguranța în cadrul NATO. Cu perspectiva ca președintele ales al SUA, Donald Trump, să caute să pună capăt conflictului cât mai rapid posibil și având în vedere îngrijorările unora dintre aliați că termenii ar putea fi impuși la Kiev, unul dintre scenarii ar putea fi forțarea unei neutralități asupra Ucrainei.
Valtonen a pus sub semnul întrebării dacă Rusia ar putea fi considerată de încredere chiar și în cazul în care ar fi de acord cu un tratat și a spus că forțarea Ucrainei să accepte condiții împotriva voinței sale ar distruge sistemul internațional.
“Chiar vreau să evit o situație în care orice țară europeană, sau Statele Unite, de altfel, începe să negocieze peste capul Ucrainei,” a declarat ea. “O putere mai mare nu poate doar să acapareze teritorii, dar și, în esență, să slăbească suveranitatea unei alte națiuni” a adăugat aceasta.
Discuțiile pe marginea diferitelor scenarii legate de rezoluția conflictului declanșat de Rusia în Ucraina au apărut atât în contextul Planului de Victorie anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar și pe fondul unei oboseli pe care societățile occidentale par să o resimtă cu privire la sprijinul acordat Kievului, în pofida susținerii de care ucrainenii sunt asigurați de liderii vestici.
Conceptul de “finlandizare” a reapărut în spațiul public după ce președintele american Joe Biden a spus în mai multe rânduri că Vladimir Putin și-a dorit finlandizarea Europei, însă a obținut “NATO-izarea” continentului.
Întrebat despre cum vede finalului acestui război, Jens Stoltenberg a precizat că importante sunt rezultatele alegerilor americane și acțiunile ulterioare dinspre Washington și a vorbit despre două exemple internaționale – Finlanda și Japonia – ca urmare a unor dispute militare cu Rusia.
“După alegerile din SUA va exista un fel de nou impuls. (…) Dar nu cred că asta va însemna să aruncăm prosopul și să renunțăm. Ar putea include modalități de a încerca să obțină mișcare pe câmpul de luptă combinată cu mișcare în jurul mesei de negocieri. Ucraina încă trebuie să decidă. Dar trebuie să creăm condițiile care să le permită să se așeze la masă cu rușii și să obțină ceva acceptabil … ceva prin care să supraviețuiască ca națiune independentă”, a spus el.
Întrebat ce i-ar propune lui Zelenski, Stoltenberg a ezitat, sugerând însă o comparație istorică.
“Finlanda a purtat un război curajos împotriva Uniunii Sovietice în 1939. Au impus Armatei Roșii costuri mult mai mari decât se așteptau. Războiul s-a încheiat cu cedarea a 10 % din teritoriu. Dar au obținut o graniță sigură”, a spus el.
Dar acest rezultat a fost însoțit de neutralitatea Finlandei, până când aceasta a aderat la NATO anul trecut, ca o consecință a războiului Rusiei împotriva Ucrainei, care dorește să adere imediat la NATO.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
SUA furnizează Ucrainei un nou pachet de armament în valoare de 725 mil. de dolari
Zelenski i-a prezentat lui Scholz noile sisteme de drone de producție internă ucraineano-germană
În vizită la Beijing, șefa diplomației germane a abordat deschis sprijinul acordat Rusiei de către China în războiul din Ucraina: „Am pledat în favoarea unui proces de pace echitabil”
În prima vizită la Kiev în calitate de Înalt Reprezentant al UE, Kaja Kallas a discutat cu Volodimir Zelenski despre „sprijinul concret pentru apărarea Ucrainei”
Ministrul german de externe avertizează că Putin trage Asia în războiul său declanșat în Ucraina și evidențiază responsabilitatea Chinei, membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, de a nu alimenta conflictele
Ucraina dorește să recupereze pe cale diplomatică teritoriile ocupate de Rusia, spune președintele Volodimir Zelenski
U.E.
”Protestele masive din ultimele zile” din Georgia arată că popoul dorește în continuare ”un viitor în UE”, subliniază Berlinul, criticând Guvernul de la Tbilisi că se îndepărtează de acest obiectiv
Published
20 seconds agoon
December 3, 2024By
Teodora IonGuvernul german a declarat luni că sprijină în continuare demersul Georgiei de a deveni membru al Uniunii Europene, în timp ce în capitala Tbilisi au izbucnit proteste față de planurile guvernului de a abandona negocierile de aderare, informează Deutsche Welle.
Georgia a cunoscut un val de proteste de când partidul de guvernământ Visul Georgian a revendicat victoria în alegerile din octombrie, despre care opoziția pro-europeană a afirmat că au fost fraudate.
”Ceea ce este important este că Georgia decide să urmeze această cale, iar oamenii pe care îi vedem protestând doresc să urmeze această cale”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Sebastian Fischer.
În același timp, Fischer a criticat guvernul georgian pentru că se îndepărtează de acest obiectiv.
”Protestele masive din ultimele zile arată, de asemenea, foarte clar că mulți oameni din Georgia doresc în continuare un viitor în UE”, a spus el.
Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului, Wolfgang Büchner, a declarat că Berlinul este alături de poporul georgian, care este atașat valorilor europene ale democrației, libertății de opinie și drepturilor omului și care se așteaptă ca guvernul său să acționeze în consecință.
Președintele german Frank-Walter Steinmeier a condamnat violențele împotriva protestatarilor într-o convorbire telefonică cu președintele pro-UE al Georgiei, Salome Zurabishvili, a declarat purtătoarea de cuvânt a lui Steinmeier, Cerstin Gammelin, într-o postare pe platforma X, fostă Twitter.
„Die 🇬🇪 Regierung bricht mit d. 🇪🇺 Weg, zu dem Georgien sich in seiner Verfassung verpflichtet hat. Europa wird Konsequenzen für den Umgang mit der Regierung ziehen, steht aber den europ. Hoffnungen der Zivilbevölkerung offen gegenüber.“ #Bundespräsident ☎️ @Zourabichvili_S
— Cerstin Gammelin (@BPrSprecherin) December 2, 2024
La rândul său, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a menționat în timpul unei vizite în Ucraina că au fost propuse ”opțiuni” statelor membre ale UE în ce priveşte reacţia faţă de evenimentele din Georgia, inclusiv prin impunerea de sancţiuni, urmând să fie găsit un acord.
UE este alături de ”poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, iar revenirea Georgiei la valorile europene și la calea aderării la UE este în mâinile liderilor georgieni, evidenția aceasta într-o reacție la decizia Guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la familia europeană.
Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an. Drept răspuns, Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.
Gestul a fost deplâns de ambasadorul UE în Georgia, în vreme ce România și-a arătat sprijinul pentru poporul georgian în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.
Reacții au venit și din Statele Unite, care au luat hotărârea de a suspenda parteneriatul strategic cu Georgia din cauza “acțiunilor anti-democratice” ale partidului aflat la putere, contestat puternic de poporul pro-european, aflat pentru a cincea zi la rând în stradă pentru a protesta.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Published
11 hours agoon
December 2, 2024Roxana Mînzatu a început mandatul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, participând luni, în această calitate, la reuniunea la nivel de miniștri ai muncii și politicilor sociale a Consiliul pentru Muncă, Politică Socială, Sănătate și Protecția Consumatorului (EPSCO), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Reuniunea a constituit un prim prilej pentru vicepreședintele executiv al Comisiei să îi întâlnească pe miniștrii muncii și politicilor sociale din toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a discuta progresul înregistrat la nivel european în ceea ce privește inițiative importante la nivel european, precum progresul înregistrat în legiferarea, la nivel european, a unui cadru de calitate pentru stagiile de pregătire.
Referitor la propunerea Comisiei în acest domeniu, Roxana Mînzatu a subliniat că “stagiile reprezintă o cale importantă pentru tineri de a intra pe piața forței de muncă, iar tinerii merită un început bun pentru viața lor profesională, beneficiind de condiții de muncă decente și de o remunerație echitabilă”.
Vicepreședintele executiv al Comisiei a dat asigurări că va continua să lucreze îndeaproape cu statele membre și Parlamentul European pentru ca acest cadru de calitate să fie adoptata cât de curând.
Miniștrii au discutat, de asemenea, despre deficitul de competențe și de forță de muncă la nivelul UE.
“Pentru a debloca potențialul de creștere a UE și a-i spori competitivitatea, avem nevoie de o forță de muncă calificată și adaptabilă. De aproape un deceniu, deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre. Măsurile pentru atenuarea decalajelor în materie de forță de muncă și competențe sunt o prioritate absolută de acțiune sub conducerea mea. Avem nevoie de o Uniune a competențelor pentru a aborda aceste decalaje”, a precizat Roxana Mînzatu.
În opinia vicepreședintelui executiv, “a fost o reuniune excelentă, care a evidențiat numeroasele direcții de lucru importante pentru realizarea unei Europe Sociale mai puternice. Îmi propun ca în acest mandat să contribui la întărirea Europei Sociale, prin capacitarea persoanelor de toate vârstele pentru a le face mai reziliente, atât în societate, cât și pe piața forței de muncă, pentru a le îmbunătăți viața de zi cu zi, acasă și la locul de muncă”.
U.E.
Șeful diplomației ungare, nouă „misiune de pace” la Moscova pentru a promova soluționarea conflictului dintre Rusia și Ucraina la masa negocierilor
Published
16 hours agoon
December 2, 2024Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, s-a deplasat la Moscova pe 2 decembrie pentru discuții cu omologul său rus, Serghei Lavrov, reafirmând poziția Ungariei în favoarea „păcii”, conform unei postări pe Facebook.
Comentând pe marginea vizitei sale, Szijjártó a declarat că „Ungaria este de partea păcii”, reiterând poziția guvernului de la Budapesta că „războiul din Ucraina nu poate fi soluționat pe câmpul de luptă și o soluție trebuie găsită la masa negocierilor”. El a subliniat că ruperea legăturilor cu Rusia ar face imposibilă o astfel de soluționare.
Szijjártó a adăugat că „Ungaria susține dialogul, deoarece aceasta este singura cale prin care există o șansă pentru o misiune de pace de succes”.
Această vizită subliniază disonanțele dintre poziția Ungariei și cea a UE, într-un moment în care majoritatea statelor membre condamnă ferm Rusia pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
În pofida războiului, Ungaria şi-a întărit legăturile politice şi economice cu Kremlinul. Viktor Orban s-a întâlnit, de altfel, cu Vladimir Putin la Beijing în octombrie 2023, pentru a discuta despre cooperarea energetică.
El dezaprobă sancţiunile adoptate împotriva Rusiei şi se remarcă şi prin opoziţia faţă de orice ajutor militar acordat Kievului, blocând în mod regulat eforturile europene în acest domeniu. Orban s-a mai opus cu înverşunare oricăror discuţii privind aderarea Ucrainei la UE, considerând că această ţară nu este pregătită, dar a acceptat în cele din urmă să părăsească masa summitului celor 27 în decembrie, astfel încât ceilalţi 26 de lideri să decidă deschiderea negocierilor.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
”Protestele masive din ultimele zile” din Georgia arată că popoul dorește în continuare ”un viitor în UE”, subliniază Berlinul, criticând Guvernul de la Tbilisi că se îndepărtează de acest obiectiv
Premierul britanic ”respinge cu vehemență” ideea de a alege între SUA conduse de Trump și consolidarea relațiilor cu Europa, amintind de ”sacrificiul comun” din timpul celor două războaie mondiale
SUA furnizează Ucrainei un nou pachet de armament în valoare de 725 mil. de dolari
“Rusia va eșua din nou”: Reacția Bucureștiului după ce ideologul lui Putin a afirmat că “România va face parte din Rusia”
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Ambasadorul României în SUA: Nu există nicio susținere oficială din partea americană pentru Călin Georgescu. Niciun oficial SUA nu s-ar asocia cu viziunea politică pe care o reprezintă acesta
Republica Moldova: Maia Sandu va dona un premiu de 100.000 de dolari primit pentru apărarea democrației
Elena Lasconi face apel la liderii politici din România să nu devieze cursul națiunii noastre: Trebuie să ne asumăm un guvern de uniune națională pro-european
Curtea Constituțională a validat turul 1 al alegerilor prezidențiale. Finală între Călin Georgescu și Elena Lasconi pe 8 decembrie
Nicolae Ciucă, ales pentru nou mandat de senator PNL: Voi pune întotdeauna interesele Doljului și ale României pe primul loc
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE
Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale
Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat
Maia Sandu, apel emoționant la un vot pro-european în România: Soarta R. Moldova este strâns legată de soarta României. Biruința României este și a noastră, orice greutate o trăim împreună
Investiție de peste 1 mld. de euro în modernizarea a trei mari termocentrale din Capitală. Burduja: Vom avea un cost cu gigacaloria la jumătate după finalizarea proiectelor
Premierul Marcel Ciolacu anunță creșterea salariului minim brut pe țară la 4050 lei lunar de la 1 ianuarie 2025
PE va lucra cu noua Comisie Europeană pentru a construi o UE mai competitivă, subliniază Siegfried Mureșan: Un buget aliniat cu prioritățile UE reprezintă unul dintre instrumente pentru a avea rezultate
Dan Nica: Delegația română din grupul S&D va vota noul Colegiu al Comisarilor, dar cu un vot condiționat de îndeplinirea unor criterii clare și importante pentru România și UE
Prima inițiativă majoră a viitoarei Comisii Europene va fi o busolă pentru competitivitate, axată pe trei piloni ai raportului Draghi, anunță Ursula von der Leyen: Vom pune inovarea în centrul economiei noastre
Ursula von der Leyen îi încredințează Roxanei Mînzatu un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”
Trending
- U.E.4 days ago
Eurobarometru: 56% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, iar 68% se simt atașați de Europa. 61% dintre români au încredere în NATO
- ROMÂNIA1 week ago
“Șoc în România” titrează presa internațională după ce “pro-rusul” Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor
- POLITICĂ1 week ago
Rezultate prezidențiale 2024: Suveranistul Călin Georgescu și pro-europeana Elena Lasconi își dispută finala pentru Cotroceni. Pentru prima dată, candidatul PSD nu intră în turul 2
- POLITICĂ1 week ago
LIVE UPDATE Cutremur la alegerile prezidențiale 2024: Ultranaționalistul Călin Georgescu se impune în primul tur și își va disputa finala cu Elena Lasconi
- EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago
Privind spre viitoarele alegeri din România, Nicu Ștefănuță, vicepreședintele PE, demarează o campanie de informare a tinerilor despre beneficiile apartenenței la UE și NATO