Președintele Nicușor Dan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, care va avea loc luni, 24 noiembrie, la Palatul Cotroceni și care va fi dominată de discuții privind avizarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2024-2030 prezentată săptămâna trecută de șeful statului.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la “Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030” și “Analiza Strategică a Apărării”.

Pe 26 noiembrie, președintele Nicușor Dan va prezenta documentul în plenul reunit al Parlamentului României, unde va fi supusă la vot.

Totodată, va fi dezbătut și raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale în România.

Pe ordinea de zi figurează și o evaluare privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa României, prognozate pentru anul 2026.

Nu în ultimul rând, va fi discutat și raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor „CMX-25”.

În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, conchide Palatul Cotroceni.

Citiți și

Nicușor Dan pune în dezbatere publică Strategia Națională de Apărare a Țării, cu “independența solidară” concept central: Nu vrem să apărăm statul, ci cetățeanul care trăiește în acest stat

România în era “independenței solidare”: Un nou concept strategic, cu loialitate față de aliați și în parteneriat cu națiunea română, pentru a fi “principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere estică după Polonia”

Strategia Națională de Apărare: “O eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia”, amenințare directă la adresa securității României; Amânarea pe termen lung a integrării R. Moldova și Ucrainei în UE va accentua riscurile de securitate

România intră într-o nouă etapă de definire a politicii sale de securitate și apărare națională cuprinsă în 40 de pagini și 117 paragrafe. Într-o conferință de presă de 107 minute, președintele Nicușor Dan a lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030, un document programatic care trasează direcțiile de acțiune ale statului român și care introduce un nou concept strategic, acela de “independența solidară”, cu ambiția de a semnala o nouă etapă în dezvoltarea istorică a României, o țară care “să se proiecteze pe termen mediu drept principala putere a Europei de Sud-Est și a doua mare putere la est de Germania, după Polonia”. În același timp, consolidarea rolului țării în NATO și în Uniunea Europeană și “importanța covârșitoare” a Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ca “pilon de neînlocuit al securității noastre și platformă de avansare a prosperității României” reprezintă ancore prin care România, în acțiunea sa externă, să răspundă amenințărilor reprezentate de “acțiunile ostile ale Federației Ruse”, inclusiv spionajul și războiul hibrid, precum și riscurilor și vulnerabilităților identificate ca fiind ca tendințele de populism, curentele anti-europene și anti-UE, emergența unor alianțe anti-occidentale sau instabilitatea din regiune.

“O eventuală graniță pe Dunăre cu Rusia” este dată ca exemplu concret al unei amenințări, în vreme ce documentul atrage atenția că “o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru România”.

Tot în sfera externă, China este menționată adiacent în Strategie, în descrierea contextului global al competiției strategice pentru supremație.

În acțiunea sa internă, strategia de apărare propune “un parteneriat cu națiunea română” al cărui nivel de ambiție să ilustreze “un posibil nou proiect național” și care să răspundă unor riscuri și vulnerabilități precum corupția, politicile fiscale inadecvate, precaritatea educației, accentuarea declinului populației sau nivelul scăzut al gândirii critice.

Germania va finanța un pachet de arme în valoare de 150 de milioane de euro pentru Ucraina, prin intermediul inițiativei Prioritised Ukraine Requirements List (PURL), a anunțat vineri ministrul german al apărării, Boris Pistorius, informează Euronews.

Declarațiile au fost făcute după reuniunea Grupului celor Cinci (E5), pe care Pistorius a găzduit-o la Berlin alături de omologii săi din Polonia, Italia, Franța și Regatul Unit. La discuții au participat și șefa diplomației UE, Kaja Kallas, precum și ministrul ucrainean al apărării, Denys Shmyhal, prin videoconferință.

Inițiativa PURL a fost lansată în iulie de secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele SUA, Donald Trump, pe fondul criticilor venite din partea Casei Albe privind necesitatea ca Europa să își asume o parte mai mare a responsabilității pentru securitatea Ucrainei.

Noul mecanism financiar presupune ca 17 aliați, majoritatea europeni, să cumpere arme fabricate în SUA, care sunt ulterior transferate Ucrainei. Scopul este asigurarea unui flux previzibil de sprijin militar letal și neletal, inclusiv sisteme de apărare aeriană.

Potrivit Institutului Kiel, sprijinul militar occidental pentru Ucraina a scăzut cu 43% în lunile iulie și august, comparativ cu prima jumătate a anului.

În context, Pistorius a transmis vineri, într-o postare pe Instagram, că Parlamentul german a convenit asupra proiectului de buget pentru 2026, care include 11,5 miliarde de euro pentru Ucraina anul viitor, reprezentând o creștere cu 3 miliarde mai mult față de planificarea inițială. Votul final este așteptat la sfârșitul lunii.

 

View this post on Instagram

 

A post shared by German Embassy London (@germanyinuk)

Printre sistemele achiziționate în SUA se numără sistemul Patriot și rachetele aferente. Pistorius nu a comentat dacă Germania va furniza și rachete Taurus Kievului.

În declarațiile de după reuniunea E5, ministrul german a subliniat presiunea uriașă exercitată de Moscova asupra infrastructurii energetice ucrainene.

„Ucraina este în fața celei de-a patra ierni de război ca rezultat”, a spus Pistorius, adăugând că obiectivul președintelui rus este de a face lunile de iarnă „cât mai neplăcute posibil” pentru ucraineni, pentru a le submina moralul. „Ucraina poate continua să se bazeze pe noi”, a reiterat ministrul german.

Pistorius a precizat, de asemenea, că Germania va continua să investească în industria de apărare ucraineană.

Un alt subiect central al reuniunii l-au constituit amenințările hibride la adresa statelor europene. Pistorius a menționat recentele încălcări ale spațiului aerian din țări NATO și UE.

„Rusia încearcă să ne tulbure și să ne sperie societățile”, a spus el, referindu-se inclusiv la situațiile în care aeroporturi europene au fost evacuate din cauza incursiunilor cu drone.

Ministrul german a cerut, astfel, o coordonare mai strânsă  în privința apărării antidronă, anunțând că o propunere pentru achiziții comune de sisteme ieftine de apărare antidronă va fi prezentată la următoarea reuniune E5 din Varșovia, la începutul anului viitor.

Deși nu există dovezi ferme care să lege aceste incidente de Rusia, Pistorius a sugerat că responsabilul este evident.

„Nu trebuie să fii Sherlock Holmes ca să înțelegi cine ar avea de câștigat de pe urma acestor încălcări ale spațiului aerian.”

La rândul său, secretarul britanic al apărării, John Healy, a confirmat că delegația britanică de experți în drone trimisă în Belgia își va continua misiunea, iar membri ai Regimentului 12 Artilerie Regală vor fi desfășurați în Finlanda pentru operațiuni de apărare antidronă.

Ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a participat, miercuri și joi, la evenimentele de nivel înalt desfășurate la Sibiu și Cincu, în cadrul exercițiului NATO „Dacian Fall 2025”, context în care a subliniat că este nevoie de o creștere a numărului de trupe aliate dislocate în România și pe tot Flancul Estic, pentru a întări capacitatea defensivă a Alianței, potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Exercițiul a constituit un moment important în procesul de consolidare a prezenței NATO pe teritoriul țării noastre, deoarece a confirmat capacitatea Grupului de luptă aliat din România de a crește de la nivel de batalion la nivel de brigadă.

“Prezența unui număr de aproximativ 5000 de militari din 10 state aliate a fost o demonstrație concretă a angajamentului NATO de apărare a fiecărui centimetru de teritoriu aliat, inclusiv a României”, transmite sursa citată.

La evenimentele de marcare a încheierii exercițiului au participat numeroși ambasadori ai statelor NATO în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, reprezentanți militari ai statelor aliate, precum și înalți oficiali din structurile și comandamentele NATO.

“În cadrul dialogului cu aceștia, precum și cu prilejul vizitelor la Academia Forțelor Terestre, Comandamentul Corpului Multinațional NATO pentru Sud-Est de la Sibiu și Centrul de Instruire de la Cincu, ministrul afacerilor externe Oana Țoiu a adresat mulțumiri statelor aliate pentru contribuțiile cu trupe și capabilități la prezența NATO din România. A arătat că, pe fondul situației de securitate actuale, este nevoie de o creștere a numărului de trupe aliate dislocate în România și pe tot Flancul Estic, pentru a întări capacitatea defensivă a Alianței. A evidențiat rolul important al comandamentelor NATO de pe teritoriul României în coordonarea și integrarea forțelor aliate, în colaborare cu forțele armate române, precum și al militarilor aliați trimiși de statele membre în cadrul acestor comandamente, de punți de legătură între România și aliații săi”, arată sursa citată.

In cadrul vizitei, ministrul român de externe a avut o întâlnire cu ambasadorul Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, cu care a discutat despre interesul României de consolidare a parteneriatului strategic cu SUA, precum și despre importanța prezenței militare a SUA în țara noastră, ca factor esențial de descurajare și apărare.

Citiți și

Nicușor Dan, la finalul exercițiului Dacian Fall care a marcat ridicarea grupului de luptă NATO la nivel de brigadă: A fost confirmată capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat

“Așa arată descurajarea pe Flancul Estic”, afirmă ministrul apărării după ce grupul de luptă NATO a fost ridicat la nivel de brigadă: 3.000 de militari francezi sunt integrați cu forțele armate române

Exercițiul Dacian Fall 2025 a fost unul dintre cele mai complexe exerciții multinaționale de pe Flancul Estic, reunind peste 5.000 de militari și aproximativ 1.200 de mijloace tehnice din 10 state aliate, cu componente terestre, aeriene și cibernetice integrate într-o arhitectură unitară de descurajare.

DAFA25 a avut ca obiectiv integrarea operațională a forțelor participante asigurate de națiunile contributoare, în principal Franța și Armata României, și marchează etapa finală de ridicare temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria.

Exercițiul s-a încheiat cu Ziua Distinșilor Vizitatori, la care au participat mai mulți oficiali români, între care șeful Statului Major al Apărării, general Gheorghiță Vlad, ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, ministrul economiei Radu Miruță și consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca.

Totodată, la eveniment a fost prezent și generalul Christopher Donahue, șeful Comandamentului Forțelor Terestre NATO și comandant al Forțelor Terestre Americane în Europa și Africa, precum și mai mulți ambasadori ai țărilor aliate la NATO, alături de ambasadorul român Dan Neculăescu, între care reprezentanții Statelor Unite și Franței la Alianța Nord-Atlantică.