Finlanda și Suedia vor discuta, sâmbătă, la Berlin, cu ministrul turc de externe Mevlüt Çavuşoğlu, după ce Turcia și-a manifestat opoziția la aderarea celor două state nordice la NATO, au declarat ministrul suedez de externe Ann Linde și omologul finlandez Pekka Haavisto, relatează AFP, preluat de Agerpres.
Finlanda și Suedia au fost invitate să ia parte la reuniunea informală din weekend a miniștrilor de externe din statele NATO.
„Sper că vom avea mereu mesaje pozitive din partea tuturor celor 30 de ţări membre ale NATO. Mulţi dintre cei 30 de aliaţi au exprimat public o susţinere puternică pentru Suedia şi Finlanda”, a afirmat Ann Linde. „Guvernul turc nu ne-a adresat acest tip de mesaj direct”, a mai spus șefa diplomației suedeze.
Potrivit unui raport transpartinic, aderarea Suediei la NATO ar reduce riscul unui atac rusesc și ar stabiliza întreaga regiune nordico-baltică, relatează FT.
„Faptul de a fi nealiniat din punct de vedere militar a servit bine Suediei. Dar trebuie să luăm în considerare faptul că avem o situație nouă de la 24 februarie”, când Rusia a invadat Ucraina, a declarat Linde într-o conferință de presă. Aceasta a mai declarat vineri că aderarea Suediei „ar ridica pragul conflictelor militare” și ar îmbunătăți astfel perspectivele de securitate în nordul Europei și în Marea Baltică.
De asemenea, într-o conferinţă de presă care a avut loc la Helsinki, şeful diplomaţiei finlandeze Pekka Haavisto şi-a anunţat intenţia „de a continua discuţia” privind aderarea la NATO cu ministrul turc Mevlüt Çavuşoğlu.
Acesta a îndemnat la răbdare şi a făcut apel la o abordare pas cu pas drept răspuns la rezistenţa Turciei la aderarea celor două ţări nordice.
„Cred că avem nevoie de răbdare în acest proces. Asta nu se face într-o zi (…) Să luăm lucrurile pas cu pas”, a afirmat Haavisto, reamintind că Finlanda nu şi-a anunţat încă oficial candidatura.
Într-o declarație comună, emisă joi, președintele finlandez Sauli Niinistö și premierul Sanna Marin au afirmat că „Finlanda trebuie să depună fără întârziere cererea de aderare la NATO”. Cei doi înalți demnitari și-au afirmat, de asemenea, speranța că următorii pași necesari la nivel național pentru îndeplinirea acestui obiectiv „vor fi făcuți fără întârziere în următoarele zile”.
Prin această decizie, Finlanda va pune capăt politicii sale de neutralitate în materie de politică de securitate și apărare.
De cealaltă parte, Partidul Social-Democrat, aflat la putere în Suedia, pentru care nealinierea a făcut parte din identitatea sa, va decide duminică dacă va solicita aderarea la NATO, urmând ca guvernul să ia o decizie luni.
O cerere comună cu Finlanda ar putea fi trimisă atunci când președintele acesteia, Sauli Niinistö, va efectua o vizită de stat la Stockholm marți și miercuri.
„Urmărim în prezent evoluţiile în legătură cu Suedia şi Finlanda, însă nu avem un aviz pozitiv, deoarece NATO a făcut o eroare în privinţa Greciei anterior, împotriva Turciei”, a declarat preşedintele turc la ieşirea de la rugăciunea de vineri la Istanbul. „În plus, ţările scandinave, din păcate, sunt aproape ca nişte case de oaspeţi pentru organizaţiile teroriste”, a adăugat el, invocând PKK, clasată drept organizaţie teroristă de către Turcia, dar şi de către UE şi SUA.
O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern.
Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.
