Connect with us

Marian-Jean Marinescu

”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu apreciază că, pentru România, ”menținerea gazului și energiei nucleare în paralel cu dezvoltarea și integrarea în economie a tehnologiilor verzi este calea de urmat”

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eforturile pentru ca statele membre să poată folosi gazul și energia nucleară în mixul energetic sunt absolut necesare, admite eurodeputatul Marian-Jean Marinescu în urma răspunsurilor primite de la Comisia Europeană, pe care a interpelat-o cu privire la atingerea țintelor din pachetul ”Fit for 55” în materie de energie.

”Am întrebat obsesiv atât Comisia Europeană cât și colegii mei din Parlamentul European ce presupune pentru industrie și cetățeni  atingerea acestor ținte, care va fi cantitatea de energie electrică necesară în 2030 și din ce surse o vom produce. Comisia Europeană mi-a răspuns în cele din urmă, în scris, la aceste întrebări: necesarul total de energie electrică în anul 2030 va fi de 3150 terawatt-oră (TWh). Prin comparație, în anul 2019 producția de energie electrică a fost de 2780 TWh. Altfel spus, pentru tot efortul de decarbonizare până în 2030 va fi nevoie de doar 370 TWh în plus. Greu de înțeles cum va acoperi această cantitate necesarul unei economii europene care în 2030 va fi mult diferită față de cea din 2019. Doar un exemplu:  autoturismele electrice care se dorește să le înlocuiască pe cele pe combustie internă. Or, creșterea parcului de autoturisme electrice va veni în paralel cu extinderea rețelei de stații electrice de alimentare la un nivel fără precedent”, se arată surprins europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook, însoțit de răspunsul Comisiei Europene.

Citiți și: 
Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

Tot potrivit instituției europene, ” 65%  din cei 3150 TWh va proveni din surse regenerabile. Cărbunele va conta în continuare- un mic procent, 4%, din totalul de energie electrica va fi produs prin exploatarea cărbunelui. Gazul natural va conta în continuare- 13% din energia electrică va fi produsă prin exploatarea gazului, iar 16% din energia electrică va proveni de la centralele nucleare”, a continuat Marinescu.

”Aceste date ale Comisiei arată că eforturile noastre de a menține în legislație posibilitatea statelor membre de a folosi gazul și energia nucleară în mixul energetic sunt nu doar justificate, dar absolut necesare”, a spus eurodeputatul.

Acesta nu a negat nevoia de a investi ”în continuare în cercetare și inovare pentru ca regenerabilele să fie produse cât mai ieftin și oferta să fie cât mai diversificată.”

”Dincolo de asta, nu trebuie să uităm de  asigurarea securității energetice, atât în UE cât și la nivelul fiecărui stat în parte. Fiecare țară are o situație diferită: unele au dezvoltat sectorul de energie solară, altele cel de energie eoliană, altele au industrie extractivă de care depind milioane de familii. Pentru România, menținerea gazului și energiei nucleareîn paralel cu dezvoltarea și integrarea în economie a tehnologiilor verzi este calea de urmat”, a concluzionat Marian-Jean Marinescu.

De altfel, România a susținut în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe din UE, care au discutat, printre altele despre prețurile crescute la energie, că este necesară menținerea folosirii gazelor naturale în procesul de tranziție, având în vedere faptul că economiile europene nu se pot baza în prezent exclusiv pe energie regenerabilă.

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite.

Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Comisarul european pentru energie evaluează deja avantajele și dezavantajele ultimelor două propuneri, urmând ca, ”până la finalul anului”, să înainteze ”o reformă a pieţei gazelor” şi o ”revizuire a aspectelor legate de stocare şi securitatea aprovizionării”.

Cu toate acestea, Germania, Austria și alte șapte țări membre ale Uniunii Europene resping o astfel de reformă a pieței de electricitate pentru că aceasta nu ”va fi remediul pentru a contracara actuala creştere a preţurilor la energie, care are legătură cu pieţele de combustibili fosili.”

În contextul în care această criză a prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

O parte dintre țări, printre care și România, au semnalat încă din luna martie rolul energiei nucleare în combaterea schimbărilor climatice.

Citiți și:
Premierul Florin Cîțu, scrisoare către Comisia Europeană alături de Emmanuel Macron și alți lideri UE pentru a apăra rolul energiei nucleare în Europa

Franța, țară membră UE care își obține peste 70% din energia electrică din centrale nucleare, o cifră pe care vrea să o reducă la 50% până în 2035, a fost vârful de lance al unui demers mai recent la care s-a alăturat și țara noastră, apărut în contextul creșterii prețurilor la energie.

Citiți și:
Criza prețurilor la energie: România propune, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe 5 piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivel european

În pofida acestor apeluri, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, Pascal Canfin, care conduce delegația instituției legislative europene la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26), a transmis că energia nucleară și gazul pot fi introduse în taxonomia UE, dar în condiții stricte și nu ca energii verzi, ci în categoria de tranziție

În cadrul summitului Consiliului European care a avut loc în perioada 21-22 octombrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Țara noastră face deja pași în această direcție. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie a anului trecut  care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE. lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Economia europeană, aflată în plină criză generată de pandemia de COVID-19 are nevoie de ajutor financiar „ca de aer”

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu consideră că economia europeană, aflată în plină criză generată de pandemia de COVID-19 are nevoie „ca de aer” de ajutor financiar, iar fondurile structurale și programele curente ale UE împreună cu noile instrumente financiare pot fi soluția pentru o economie europeană „mai puternică și mai stabilă”.

„Ca răspuns la această situație am adoptat în Parlamentul European, instrumentele financiare necesare redresării economice, salvării și creării de noi locuri de muncă, precum Mecanismul pentru reziliență și redresare. Însă, pentru ca acest ajutor financiar să fie cu adevărat eficient este necesar ca fiecare euro din fonduri europene să fie corect și legal investit. Din aceste considerente, am susținut în ultima sesiune din acest an raportul privind Impactul crimei organizate asupra resurselor proprii ale UE și asupra utilizării abuzive a fondurilor UE”, a scris deputatul european, pe Facebook. 

Potrivit eurodeputatului, proiectul de raport analizează impactul crimei organizate asupra fondurilor UE și efectele utilizării abuzive a fondurilor UE, cu un accent deosebit pe managementul partajat din perspectiva auditului și controlului.

Mai mult, raportul detaliază diferitele tipuri de fraudă comise de crima organizată, care au impact asupra finanțelor UE, de la frauda privind veniturile (de exemplu, frauda cu taxa pe valoarea adăugată) până la utilizarea abuzivă a fondurilor politicii agricole comune, inclusiv acapararea de terenuri. 

Acesta a menționat că frauda în achizițiile publice, infrastructura sănătății și activitățile de fraudă legate de coronavirus sunt, de asemenea, acoperite.

„În plus, raportul solicită Comisiei și statelor membre o utilizare mai coerentă a tuturor instrumentelor disponibile pentru detectarea și combaterea fraudei, în special platformele online Arachne și EDES. Prin acest raport solicităm Comisiei să înceapă dezvoltarea unei abordări comune pentru evaluarea impactului crimei organizate asupra finanțelor UE și abordarea acestor aspecte împreună cu statele membre”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Cel mai eficient pentru oameni ar fi ca sănătatea să devină o politică comună europeană

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu salută progresele instituțiilor europene în domeniul sănătății, în contextul în care politica de sănătate prevăzută în Tratatul privind Funcționarea UE nu permite o implicare directă a Uniunii Europene în acest sector.

„Deși sănătatea nu este politică comună europeană, așa cum eu consider că ar fi cel mai eficient pentru oameni, totuși au fost făcuți mulți pași înainte în domeniul sănătății, la nivel european. Avem deja un plan al Comisiei Europene și un raport al comisiei din Parlament, privind lupta împotriva cancerului, suntem în plin proces de modificare a strategiei farmaceutice, avem deja programul EU4Health”, a transmis eurodeputatul într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Marian-Jean Marinescu subliniază că a durat treni ani pentru ca statele membre să ajungă la o poziție comună privind Evaluarea tehnologiei sănătății (HTA), care pornește de la o inițiativa legislativă a Comisiei din ianuarie 2018: „Votul din această sesiune plenară este ultima procedură pentru adoptarea oficială a raportului, pe care îl susțin în primul rând pentru că reduce nivelul fragmentării și consolidează cooperarea la nivelul UE între statele membre.”

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. Scopul acestei evaluări este să li se asigure pacienților accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului. ETM poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

Citiți și: România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

Procesul HTA este realizat în prezent de aproximativ 50 de agenții europene, abordările lor fragmentate pot avea un impact negativ asupra investițiilor în cercetare și dezvoltare din Europa, iar reducerea acestei fragmentări a fost principalul obiectiv al modificării legislației, mai informează eurodeputatul.

„Regulamentul prevede cooperarea statelor membre la nivelul UE în ceea ce privește evaluările clinice comune și consultările științifice comune privind tehnologiile medicale. Această lucrare colectivă va oferi informații științifice valoroase autorităților sanitare naționale atunci când iau decizii cu privire la stabilirea prețurilor și rambursarea unei tehnologii de sănătate. Potrivit raportului, pentru a reduce sarcina administrativă în special pentru companiile mai mici, dezvoltatorii de tehnologii sanitare ar trebui să prezinte informații, date și alte dovezi necesare pentru evaluarea clinică comună, o singură dată la nivelul UE”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Reamintim că potrivit Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene, UE nu are competențe exclusive sau cel puțin partajate cu statele membre în domeniul ocrotirii sănătății.

În definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor și acțiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Acțiunea Uniunii, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice și prevenirea bolilor și afecțiunilor umane, precum și a cauzelor de pericol pentru sănătatea fizică și mentală. Această acțiune cuprinde, de asemenea, combaterea marilor epidemii, favorizând cercetarea cauzelor, a transmiterii și prevenirii acestora, precum și informarea și educația în materie de sănătate, precum și supravegherea amenințărilor transfrontaliere grave privind sănătatea, alerta în cazul unor asemenea amenințări și combaterea acestora. Uniunea completează acțiunea statelor membre în vederea reducerii efectelor nocive ale drogurilor asupra sănătății, inclusiv prin informare și prevenire.

Una dintre concluziile care se poate deduce din modul cum s-a acționat până în prezent, în rândul instituțiilor europene, este aceea a necesității nu doar de coordonare a politicii naționale în domeniul sănătății cât, mai degrabă, a includerii acestui domeniu în aria competențelor exclusive, competențe care ar trebui extinse și la alte sectoare pentru ca proiectul european să își poată menține și consolida rolul de actor care contează cu adevărat pe scena mondială.

Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu consideră că ”certificatele de emisii fără o alternativă reprezintă o simplă taxă”: Mobilitatea este un drept, nu un lux

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că Pachetul ”Fit for 55” ”va crea mari probleme în transport”, considerând că ”certificatele de emisii (ETS) fără o alternativă reprezintă doar o simplă taxă”.

Într-o dezbatere a Parlamentului European privind răspunsul UE la sărăcia din transporturi, europarlamentarul a subliniat că ”mobilitatea este o necesitate, nu un lux, este un drept”.

”Libertatea de circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor în UE nu se poate implementa fără mobilitate. Reducerea emisiilor este o necesitate, de asemenea. Trebuie să găsim un compromis între aceste lucruri pe care trebuie să le aplicăm în același timp și cu eficiență. Pachetul Fit for 55 va crea mari probleme în transport. Va accelera această sărăcie a transportului, pentru că va crea posibilitatea de ridicare a costului, și în domeniul maritim, și în domeniul rutier, și în aviatic. Sunt mai multe taxe introduse: pentru combustibil, pentru emisiile create, plus creșterea prețului la combustibili sau cei alternativi”, a atras atenția Marinescu.

Acesta consideră că măsurile pe care ”trebuie să le luăm nu trebuie să creeze o problemă pe care apoi să încercăm să o rezolvăm prin ajutor din bugetul statelor. Măsurile trebuie să asigure mobilitatea și micșorarea emisiilor. ETS fără o alternativă este doar o simplă taxă. ETS trebuie să se aplice acolo unde alternativă este disponibilă și abordabilă. Atunci când aplicăm ETS, banii pe care îi colectăm trebuie să se întoarcă în industrie pentru a crea acea alternativă”, consideră Marian-Jean Marinescu.

Citește și:
Pachetul ”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu propune ca fondurile rezultate din comerțul cu emisii să se întoarcă în industria din care au fost colectate și să fie investite în combustibilii alternativi

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european. 

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

Continue Reading

Facebook

U.E.36 mins ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.48 mins ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA3 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.5 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA6 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.6 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO7 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA3 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA6 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending