”Fit for 55”: Marian-Jean Marinescu apreciază că, pentru România, ”menținerea gazului și energiei nucleare în paralel cu dezvoltarea și integrarea în economie a tehnologiilor verzi este calea de urmat”

Eforturile pentru ca statele membre să poată folosi gazul și energia nucleară în mixul energetic sunt absolut necesare, admite eurodeputatul Marian-Jean Marinescu în urma răspunsurilor primite de la Comisia Europeană, pe care a interpelat-o cu privire la atingerea țintelor din pachetul ”Fit for 55” în materie de energie.

”Am întrebat obsesiv atât Comisia Europeană cât și colegii mei din Parlamentul European ce presupune pentru industrie și cetățeni  atingerea acestor ținte, care va fi cantitatea de energie electrică necesară în 2030 și din ce surse o vom produce. Comisia Europeană mi-a răspuns în cele din urmă, în scris, la aceste întrebări: necesarul total de energie electrică în anul 2030 va fi de 3150 terawatt-oră (TWh). Prin comparație, în anul 2019 producția de energie electrică a fost de 2780 TWh. Altfel spus, pentru tot efortul de decarbonizare până în 2030 va fi nevoie de doar 370 TWh în plus. Greu de înțeles cum va acoperi această cantitate necesarul unei economii europene care în 2030 va fi mult diferită față de cea din 2019. Doar un exemplu:  autoturismele electrice care se dorește să le înlocuiască pe cele pe combustie internă. Or, creșterea parcului de autoturisme electrice va veni în paralel cu extinderea rețelei de stații electrice de alimentare la un nivel fără precedent”, se arată surprins europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook, însoțit de răspunsul Comisiei Europene.

Citiți și: 

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

Tot potrivit instituției europene, ” 65%  din cei 3150 TWh va proveni din surse regenerabile. Cărbunele va conta în continuare- un mic procent, 4%, din totalul de energie electrica va fi produs prin exploatarea cărbunelui. Gazul natural va conta în continuare- 13% din energia electrică va fi produsă prin exploatarea gazului, iar 16% din energia electrică va proveni de la centralele nucleare”, a continuat Marinescu.

”Aceste date ale Comisiei arată că eforturile noastre de a menține în legislație posibilitatea statelor membre de a folosi gazul și energia nucleară în mixul energetic sunt nu doar justificate, dar absolut necesare”, a spus eurodeputatul.

Acesta nu a negat nevoia de a investi ”în continuare în cercetare și inovare pentru ca regenerabilele să fie produse cât mai ieftin și oferta să fie cât mai diversificată.”

”Dincolo de asta, nu trebuie să uităm de  asigurarea securității energetice, atât în UE cât și la nivelul fiecărui stat în parte. Fiecare țară are o situație diferită: unele au dezvoltat sectorul de energie solară, altele cel de energie eoliană, altele au industrie extractivă de care depind milioane de familii. Pentru România, menținerea gazului și energiei nucleareîn paralel cu dezvoltarea și integrarea în economie a tehnologiilor verzi este calea de urmat”, a concluzionat Marian-Jean Marinescu.

De altfel, România a susținut în cadrul reuniunii miniștrilor de finanțe din UE, care au discutat, printre altele despre prețurile crescute la energie, că este necesară menținerea folosirii gazelor naturale în procesul de tranziție, având în vedere faptul că economiile europene nu se pot baza în prezent exclusiv pe energie regenerabilă.

Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind prețurile la energie pentru a aborda creșterea excepțională la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, și pentru a sprijini populația și întreprinderile europene.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE și statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creșterii prețurilor și pentru a ne consolida în continuare reziliența la șocuri viitoare.

Printre măsurile naționale pe termen scurt se numără sprijinul de urgență pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi și reduceri specifice în materie de taxe și impozite.

Comisia va sprijini, de asemenea, investițiile în energia din surse regenerabile și în eficiența energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei și achiziționarea de rezerve de gaze naturale și va evalua actuala organizare a pieței energiei electrice.

Comisarul european pentru energie evaluează deja avantajele și dezavantajele ultimelor două propuneri, urmând ca, ”până la finalul anului”, să înainteze ”o reformă a pieţei gazelor” şi o ”revizuire a aspectelor legate de stocare şi securitatea aprovizionării”.

Cu toate acestea, Germania, Austria și alte șapte țări membre ale Uniunii Europene resping o astfel de reformă a pieței de electricitate pentru că aceasta nu ”va fi remediul pentru a contracara actuala creştere a preţurilor la energie, care are legătură cu pieţele de combustibili fosili.”

În contextul în care această criză a prețurilor la energie s-a suprapus peste propunerile care pregătesc politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării pentru a reduce emisiile de CO2 cu 55% până în 2030, Franța, Slovenia, România și alte țări membre din Europa Centrală și de Est au semnat o declarație comună prin care au solicitat includerea energiei nucleare pe lista energiilor ”verzi”, descrisă drept ”un atu crucial şi fiabil pentru un viitor cu emisii reduse de carbon.”

O parte dintre țări, printre care și România, au semnalat încă din luna martie rolul energiei nucleare în combaterea schimbărilor climatice.

Citiți și:

Premierul Florin Cîțu, scrisoare către Comisia Europeană alături de Emmanuel Macron și alți lideri UE pentru a apăra rolul energiei nucleare în Europa

Franța, țară membră UE care își obține peste 70% din energia electrică din centrale nucleare, o cifră pe care vrea să o reducă la 50% până în 2035, a fost vârful de lance al unui demers mai recent la care s-a alăturat și țara noastră, apărut în contextul creșterii prețurilor la energie.

Citiți și:

Criza prețurilor la energie: România propune, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe 5 piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivel european

În pofida acestor apeluri, președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, Pascal Canfin, care conduce delegația instituției legislative europene la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP26), a transmis că energia nucleară și gazul pot fi introduse în taxonomia UE, dar în condiții stricte și nu ca energii verzi, ci în categoria de tranziție. 

În cadrul summitului Consiliului European care a avut loc în perioada 21-22 octombrie, președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene să includă “cât se poate de repede” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”, fiind considerate soluții intermediare pentru atingerea neutralității climatice.

Țara noastră face deja pași în această direcție. 

Cu prilejul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP26), Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în țara noastră, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR), venind în completarea acordului interguvernamental semnat de Virgil Popescu în luna octombrie a anului trecut  care oferă cadrul juridic necesar pentru cooperarea în domenii de importanță energetică pentru țara noastră, exemplu în acest sens fiind proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1.

De asemenea, în contextul aceleiași vizite de la finalul lui 2020, România a semnat un Memorandum de Înțelegere cu Exim US, în urma căruia țara noastră va obține o finanțare de 7 miliarde de dolari din SUA pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic – inclusiv energie nucleară și gaz natural lichefiat și din domeniul infrastructurii – rutieră, cale ferată, depozite de gaze.

La distanță de o lună, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE. lucru ce a permis guvernelor României și Statelor Unite să semneze această înțelegere, la 9 decembrie, la București.