Connect with us

NATO

Flancul estic, vedeta summitului NATO de la Varșovia? Cu cât contribuie România, Polonia și celelalte țări din regiune la asigurarea securității euro-atlantice

Published

on

Flancul estic al NATO ar urma să joace un rol esențial în definirea posturii de asigurare, adaptare, descurajare și apărare pe care Alianța o va adopta la summitul de la Varșovia. Decupat strategic în zona sa de nord-est (Polonia și Țările Baltice) și zona de sud-est (România, Bulgaria), flancul estic urmează să reprezinte la reuniunea decizională de vineri și sâmbătă spațiul în care NATO își va intensifica prezența militară și exercițiile, ca mijloc de descurajare a oricărei potențiale agresiuni. 

Din această perspectivă, flancul estic va deveni un beneficiar consistent al umbrelei de securitate aliată post-Varșovia, dobândind sprijin financiar și logistic important. Însă cum stau țările din această zonă la capitolul cheltuieli și adaptare militară în spirit de solidaritate cu întreaga Alianță? Polonia și Estonia sunt singurele țări de pe flancul estic care îndeplinesc criterul NATO de a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare, iar Lituania, România și Polonia sunt unicele state care respectă criterul de 20% din buget alocați pentru echipamente militare. 

Polonia are efective militare cât România și Bulgaria la un loc, în vreme ce trupele Bulgariei, Lituaniei, Estoniei și Letoniei nu depășesc numărul total al forțelor militare ale României.

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

FOTO: US Mission to NATO/ Anakonda-16

Criteriul de 2% din PIB pentru Apărare: Estonia (2.16%), Polonia (2%), Lituania (1.49%), România (1.48%), Letonia (1.45%), Bulgaria (1.35%);

Criteriul de 20% din buget cheltuieli pentru echipamente militare: Lituania (27.65%), România (26.13%), Polonia (25.79%), Letonia (17.86%), Estonia (13.5%), Bulgaria (12.55%);

Efective militare: Polonia (103.000 trupe), România (70.000 trupe), Bulgaria (31.000 trupe), Lituania (15.000 trupe), Estonia (6.000 trupe), Letonia (5.000 trupe);

Total cheltuieri pentru Apărare: Polonia (9.3 miliarde de dolari), România (2.76 miliarde de dolari), Bulgaria (663 milioane de dolari), Lituania (630 de milioane de dolari), Estonia (497 milioane de dolari), Letonia (400 de milioane de dolari).

Citiți și Cât alocă europenii și americanii pentru apărarea NATO? România, pe locul trei în topul cheltuielilor pentru echiparea forțelor militare/ SUA contribuie de 2 ori mai mult decât toate celelalte state aliate la un loc

La ultima reuniune aliată înainte de summitul NATO – ministeriala Apărării de luna trecută – Miniștrii Apărării din statele membre NATO, reuniți în cadrul Consiliului Nord Atlantic, au decis amplasarea a patru batalioane multinaționale robuste, pe principiu rotațional, în Estonia, Letonia, Lituania, PoloniaTot la această ultimă reuniune aliată înaintea summitului de la Varșovia, șefii Apărării au decis și constituirea unei prezențe înaintate adaptate în zona de sud-est a teritoriului aliat, cu o componentă terestră formată dintr-o brigadă multinațională situată în România.

Ulterior, secretarul general NATO a confirmat că aceste decizii se vor regăsi în declarația finală a summitului. ”Vom trimite patru batalioane multinaționale robuste în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia. Apărarea și descurajarea noastră colectivă include mai mult. Vom decide pentru dezvoltarea unei prezențe adaptate în sud-est, în baza unei brigăzi multinaționale în România”, a declarat secretarul general NATO în prefațarea summitul de la Varșovia.

Citiți și Adevăratele mize ale României la summitul NATO de la Varșovia: Cine, când și cum ne apără în caz de agresiune

Brigada multinațională din România va reprezenta un concept integrat, țara noastră urmând să pună la dispoziție pentru această măsură de adaptare aliată comadamentul de brigadă, două batalioane (în jur de 2000 de militari români) și elemente de logistică, iar orizontul de timp pentru operaționalizarea ei va fi anul 2017, au declarat surse aliate pentru CaleaEuropeana.ro. Din punct de vedere financiar, ea va fi susținută prin intermediul creșterii alocării bugetare pentru Apărare la procentul de 2% din PIB.

De la dezvoltarea planului de contingență obținut la precedentul summit la brigada multinațională care se prefigurează a fi instalată pe teritoriul României și de la declararea capabilității operaționale inițiale a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice la includerea regiunii Mării Negre pe agendă, România va aduce elemente de noutate cadrului său de securitate regional prin intermediul deciziilor ce urmează a fi adoptate la Varșovia.

Cele mai importante decizii ale Summitului NATO de la Varșovia, reacții ale liderilor euro-atlantici și participarea României la summitul aliat vor fi transmise de corespondentul CaleaEuropeana.ro de la Varșovia (detalii aici).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a asigurat marți, la finalul primei zile a reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la București, că Alianța poate aduce forțe suplimentare în regiunea Mării Negre dacă este necesar, mesajul său venind în contextul în care președintele Klaus Iohannis a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid care privesc securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.

”Când ne-am dat seama, în toamna trecută, că Rusia plănuieşte o invazie la scară mare a Ucrainei, am crescut prezenţa în regiunea Mării Negre. Am fost şi eu la baza Mihail Kogălniceanu din România, cred că în luna februarie, şi am văzut cum SUA şi aliaţii au adus mai multe trupe. Acum, Franţa conduce un grup de luptă şi s-a trecut de la patru la opt grupuri de luptă (în Polonia, Estonia, Letonia, Lituania plus Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, n.red.). Înainte şi după ziua invaziei, am crescut prezenţa noastră în mod semnificativ, cu diverse tipuri de capacităţi şi am luat decizii importante din partea tuturor aliaţilor, ca şi la Madrid, pentru a ne creşte prezenţa, pentru a dedica trupe, echipamente prepoziţionate şi o combinaţie a unei prezenţe înaintate, a unor echipamente prerepoziţionate şi a unor trupe special alocate, astfel încât prezenţa noastră în regiunea Mării Negre să fie mai solidă. Lucrăm la detaliile multora dintre aceste decizii, dar deja s-au petrecut multe din aceste lucruri. Vreau să mai subliniez şi faptul că, fiind pregătiţi pentru invazie, chiar în dimineaţa invaziei, am activat planurile de apărare. Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în această regiune atunci când este nevoie şi asta s-a făcut şi până acum în mare măsură, dar dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

După summitul extraordinar din 25 februarie, la o zi după invazia militară a Rusiei în Ucraina, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

La 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România, de la Cincu, condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. Grupul de luptă este compus din peste 1.000 de soldați aliați, majoritatea francezi, cărora li se alătură militari belgieni și olandezi. 

La summitul NATO de la Madrid, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic. Deciziile luate vizează creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. La același summit, în privința României, președintele american Joe Biden anunțat că va instala în România o brigadă americană de aproximativ 3.000 de militari și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, suplimentând prezența militară a SUA în România, care la acel moment era constituită din aproximativ 2.000 de soldați.

În calitate de națiune-lider a grupului de luptă din România, Franța a anunțat, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”.

În această toamnă, mai multe convoaie cu tehnică militară franceză au intrat în România ca urmare a deciziei președintelui Emmanuel Macron, care a dispus suplimentarea prezenței militare a Franței în România, pe flancul estic al NATO, prin trimiterea unei companii de vehicule blindate și a unui escadron de tancuri Leclerc. 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după o întâlnire cu secretarul general al NATO că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

Marți, când s-a adresat miniștrilor de externe aliați, șeful statului a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic.

Continue Reading

G7

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți, la București, la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri de externe, desfășurată în marja Reuniunii ministeriale NATO găzduite de ministrul român de externe, fiind pentru prima oară când o reuniune G7 este găzduită de România și, de asemenea, fiind tot pentru prima dată când România este invitată să participe la o reuniune a G7, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu.

“Este, astfel, reconfirmat, rolul esențial al României în facilitarea sprijinului acordat de comunitatea internațională Ucrainei” transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a fost prezidată de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba, fiind axată pe identificarea soluțiilor pentru refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, afectată semnificativ de atacurile rusești cu rachete din ultima perioadă. În context, Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou astfel de ajutor pentru Ucraina în valoare de 53 de milioane de dolari, care va consta în transformatoare şi alte echipamente destinate producerii de electricitate sau reparării sistemului energetic avariat de rachetele ruseşti şi va fi expediat Ucrainei urgent.

Secretarul american de stat Antony Blinken şi-a informat aliaţii asupra acestei noi iniţiative de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean la reuniunea G7 desfăşurată în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO.

La reuniune, desfășurată în format hibrid, au luat parte miniștri ai afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA), precum și din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Suedia, Ucraina, alături de reprezentanți ai NATO, Uniunii Europene, BERD și Băncii Mondiale.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a evidențiat importanța solidarității și a eforturilor comune pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei și a Republicii Moldova, în vederea edificării unui sector energetic regional mai rezilient, integrat și stabil.

El a arătat că, pe fondul evoluțiilor critice cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme energetice regionale, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova.

Aurescu subliniat că efortul comunității internaționale trebuie îndreptat de urgență pentru repararea infrastructurii de transport al energiei electrice din Ucraina, precum și pentru adresarea problemelor structurale care limitează în prezent opțiunile de acordare către Ucraina a unor ajutoare de urgență prin furnizarea de electricitate.  A subliniat dificultățile întâmpinate de Republica Moldova ca urmare a bombardamentelor din Ucraina și a arătat că este nevoie de îmbunătățirea conexiunilor Ucrainei și Republicii Moldova cu UE. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, întâlnirea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, a formatului Trilateralei, inițiate de ministrul român de externe, a miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung. 

Pe un plan mai larg, ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul României pentru participarea la reconstrucția Ucrainei, inclusiv la reabilitarea sistemului energetic al acesteia, precum și pentru implicarea activă la eforturile întreprinse în acest sens în formatele europene și euroatlantice de dialog și coordonare.

Continue Reading

NATO

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a discutat marți cu ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO pe care o găzduiește și înainte de participarea celor doi oficiali la prima reuniune G7+ care are loc în România, context în care Aurescu și Joly au convenit să adopte în viitorul apropiat Declarația Comună privind ridicarea nivelului relației bilaterale la nivel de Parteneriat Consolidat, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au remarcat cu satisfacție ritmul susținut al contactelor politice bilaterale din ultimul an și aprofundarea cooperării dintre cele două state. Ministrul Aurescu a salutat crearea recentă a unui Grup de Prietenie cu România în Parlamentul canadian.

Ministrul român a transmis aprecierea pentru sprijinul substanțial oferit de Canada pentru securitatea flancului estic al NATO, în special pentru misiunea canadiană de poliție aeriană, care își încheie în aceste zile cea mai recentă rotație în România.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a transmis interesul țării noastre pentru continuarea colaborării de succes dezvoltate cu Canada în domeniul apărării, adresând invitația ca forțele armate canadiene să continue să își consolideze prezența în România.

A fost continuat și schimbul de opinii privind situația de securitate din regiune, care a evidențiat din nou similitudinea pozițiilor României și Canadei în ceea ce privește răspunsul la războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și gestionarea impactului regional și global al acestuia.

A fost discutată, de asemenea, cooperarea bilaterală în domeniul securității energetice, fiind subliniat rolul pe care îl joacă în acest sens cooperarea bilaterală de succes pe dimensiunea energiei nucleare civile.

De asemenea, cei doi oficiali au abordat cele mai importante evoluții la nivel global, cu accent pe relația cu China, ministrul Joly prezentând noua strategie a Canadei pentru regiunea Indo-Pacificului, pe care tocmai a lansat-o.

Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au convenit continuarea explorării opțiunilor de aprofundare a colaborării bilaterale, în linie cu Declarația Comună semnată la 7 martie 2022 la București cu ocazia vizitei ministrului canadian în România, inclusiv printr-o vizita a ministrului român la Ottawa în viitorul apropiat pentru adoptarea Declarației Comune privind ridicarea nivelului relației bilaterale la nivel de Parteneriat Consolidat.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Reuniunea miniștrilor de externe aliați la București: NATO poate aduce forțe militare suplimentare în Marea Neagră dacă este necesar, asigură Jens Stoltenberg

G75 hours ago

România a găzduit în premieră o reuniune a miniștrilor de externe G7, axată pe refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei. SUA anunță un ajutor de 53 de milioane de dolari

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

REPUBLICA MOLDOVA6 hours ago

R. Moldova: Nicolae Ciucă a discutat cu Natalia Gavrilița despre sprijinul suplimentar al României pentru asigurarea energiei în această iarnă

NATO6 hours ago

Reuniunea NATO de la București: Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au stabilit că România și Canada vor ridica relația bilaterală la nivel de Parteneriat Consolidat

NATO6 hours ago

Jens Stoltenberg, după prima zi a reuniunii miniștrilor de externe NATO de la București: Vom sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie. Nu vom da înapoi

CHINA7 hours ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac7 hours ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.8 hours ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO8 hours ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO8 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO9 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO11 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA14 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO17 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

Team2Share

Trending