Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a asigurat marți, la finalul primei zile a reuniunii miniștrilor de externe din NATO de la București, că Alianța poate aduce forțe suplimentare în regiunea Mării Negre dacă este necesar, mesajul său venind în contextul în care președintele Klaus Iohannis a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor luate la summitul NATO de la Madrid care privesc securitatea flancului estic și a regiunii Mării Negre.

”Când ne-am dat seama, în toamna trecută, că Rusia plănuieşte o invazie la scară mare a Ucrainei, am crescut prezenţa în regiunea Mării Negre. Am fost şi eu la baza Mihail Kogălniceanu din România, cred că în luna februarie, şi am văzut cum SUA şi aliaţii au adus mai multe trupe. Acum, Franţa conduce un grup de luptă şi s-a trecut de la patru la opt grupuri de luptă (în Polonia, Estonia, Letonia, Lituania plus Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria, n.red.). Înainte şi după ziua invaziei, am crescut prezenţa noastră în mod semnificativ, cu diverse tipuri de capacităţi şi am luat decizii importante din partea tuturor aliaţilor, ca şi la Madrid, pentru a ne creşte prezenţa, pentru a dedica trupe, echipamente prepoziţionate şi o combinaţie a unei prezenţe înaintate, a unor echipamente prerepoziţionate şi a unor trupe special alocate, astfel încât prezenţa noastră în regiunea Mării Negre să fie mai solidă. Lucrăm la detaliile multora dintre aceste decizii, dar deja s-au petrecut multe din aceste lucruri. Vreau să mai subliniez şi faptul că, fiind pregătiţi pentru invazie, chiar în dimineaţa invaziei, am activat planurile de apărare. Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în această regiune atunci când este nevoie şi asta s-a făcut şi până acum în mare măsură, dar dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

După summitul extraordinar din 25 februarie, la o zi după invazia militară a Rusiei în Ucraina, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.

La 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România, de la Cincu, condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. Grupul de luptă este compus din peste 1.000 de soldați aliați, majoritatea francezi, cărora li se alătură militari belgieni și olandezi. 

La summitul NATO de la Madrid, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic. Deciziile luate vizează creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. La același summit, în privința României, președintele american Joe Biden anunțat că va instala în România o brigadă americană de aproximativ 3.000 de militari și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic, suplimentând prezența militară a SUA în România, care la acel moment era constituită din aproximativ 2.000 de soldați.

În calitate de națiune-lider a grupului de luptă din România, Franța a anunțat, prin vocea președintelui Emmanuel Macron, instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”.

În această toamnă, mai multe convoaie cu tehnică militară franceză au intrat în România ca urmare a deciziei președintelui Emmanuel Macron, care a dispus suplimentarea prezenței militare a Franței în România, pe flancul estic al NATO, prin trimiterea unei companii de vehicule blindate și a unui escadron de tancuri Leclerc. 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, după o întâlnire cu secretarul general al NATO că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

Marți, când s-a adresat miniștrilor de externe aliați, șeful statului a solicitat implementarea cât mai curând a deciziilor adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți, la București, la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri de externe, desfășurată în marja Reuniunii ministeriale NATO găzduite de ministrul român de externe, fiind pentru prima oară când o reuniune G7 este găzduită de România și, de asemenea, fiind tot pentru prima dată când România este invitată să participe la o reuniune a G7, prin ministrul de externe Bogdan Aurescu.

“Este, astfel, reconfirmat, rolul esențial al României în facilitarea sprijinului acordat de comunitatea internațională Ucrainei” transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a fost prezidată de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe Dmytro Kuleba, fiind axată pe identificarea soluțiilor pentru refacerea infrastructurii energetice a Ucrainei, afectată semnificativ de atacurile rusești cu rachete din ultima perioadă. În context, Departamentul de Stat al SUA a anunţat un nou astfel de ajutor pentru Ucraina în valoare de 53 de milioane de dolari, care va consta în transformatoare şi alte echipamente destinate producerii de electricitate sau reparării sistemului energetic avariat de rachetele ruseşti şi va fi expediat Ucrainei urgent.

Secretarul american de stat Antony Blinken şi-a informat aliaţii asupra acestei noi iniţiative de sprijin pentru sectorul energetic ucrainean la reuniunea G7 desfăşurată în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de externe din statele NATO.

La reuniune, desfășurată în format hibrid, au luat parte miniștri ai afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA), precum și din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania, Suedia, Ucraina, alături de reprezentanți ai NATO, Uniunii Europene, BERD și Băncii Mondiale.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a evidențiat importanța solidarității și a eforturilor comune pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei și a Republicii Moldova, în vederea edificării unui sector energetic regional mai rezilient, integrat și stabil.

El a arătat că, pe fondul evoluțiilor critice cauzate de agresiunea rusă împotriva Ucrainei, România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme energetice regionale, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova.

Aurescu subliniat că efortul comunității internaționale trebuie îndreptat de urgență pentru repararea infrastructurii de transport al energiei electrice din Ucraina, precum și pentru adresarea problemelor structurale care limitează în prezent opțiunile de acordare către Ucraina a unor ajutoare de urgență prin furnizarea de electricitate.  A subliniat dificultățile întâmpinate de Republica Moldova ca urmare a bombardamentelor din Ucraina și a arătat că este nevoie de îmbunătățirea conexiunilor Ucrainei și Republicii Moldova cu UE. 

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, întâlnirea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, a formatului Trilateralei, inițiate de ministrul român de externe, a miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung. 

Pe un plan mai larg, ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul României pentru participarea la reconstrucția Ucrainei, inclusiv la reabilitarea sistemului energetic al acesteia, precum și pentru implicarea activă la eforturile întreprinse în acest sens în formatele europene și euroatlantice de dialog și coordonare.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a discutat marți cu ministrul afacerilor externe al Canadei, Mélanie Joly, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO pe care o găzduiește și înainte de participarea celor doi oficiali la prima reuniune G7+ care are loc în România, context în care Aurescu și Joly au convenit să adopte în viitorul apropiat Declarația Comună privind ridicarea nivelului relației bilaterale la nivel de Parteneriat Consolidat, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au remarcat cu satisfacție ritmul susținut al contactelor politice bilaterale din ultimul an și aprofundarea cooperării dintre cele două state. Ministrul Aurescu a salutat crearea recentă a unui Grup de Prietenie cu România în Parlamentul canadian.

Ministrul român a transmis aprecierea pentru sprijinul substanțial oferit de Canada pentru securitatea flancului estic al NATO, în special pentru misiunea canadiană de poliție aeriană, care își încheie în aceste zile cea mai recentă rotație în România.

În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a transmis interesul țării noastre pentru continuarea colaborării de succes dezvoltate cu Canada în domeniul apărării, adresând invitația ca forțele armate canadiene să continue să își consolideze prezența în România.

A fost continuat și schimbul de opinii privind situația de securitate din regiune, care a evidențiat din nou similitudinea pozițiilor României și Canadei în ceea ce privește răspunsul la războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și gestionarea impactului regional și global al acestuia.

A fost discutată, de asemenea, cooperarea bilaterală în domeniul securității energetice, fiind subliniat rolul pe care îl joacă în acest sens cooperarea bilaterală de succes pe dimensiunea energiei nucleare civile.

De asemenea, cei doi oficiali au abordat cele mai importante evoluții la nivel global, cu accent pe relația cu China, ministrul Joly prezentând noua strategie a Canadei pentru regiunea Indo-Pacificului, pe care tocmai a lansat-o.

Bogdan Aurescu și Mélanie Joly au convenit continuarea explorării opțiunilor de aprofundare a colaborării bilaterale, în linie cu Declarația Comună semnată la 7 martie 2022 la București cu ocazia vizitei ministrului canadian în România, inclusiv printr-o vizita a ministrului român la Ottawa în viitorul apropiat pentru adoptarea Declarației Comune privind ridicarea nivelului relației bilaterale la nivel de Parteneriat Consolidat.