Connect with us

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu anunță că va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă Cristian Ghinea demisionează: Mă voi asigura să avem PNRR-ul aprobat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a anunțat că va prelua interimar conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă actualul ministru, Cristian Ghinea, va demisiona din funcţie, și că se va asigura că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat

Cîţu a fost întrebat sâmbătă, la Timişoara, ce va face în condiţiile în care USR PLUS a anunţat că a depus moţiunea de cenzură împotriva sa.

Ce facem? Guvernăm, mergem înainte, avem în continuare de făcut lucruri. Marţi, rectificarea bugetară pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Aţi văzut că sunt deja întârzieri şi nu ştiu cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare, oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile (…). PNRR-ul. Dacă domnul Ghinea pleacă, voi prelua eu ministerul, pentru a mă asigura că lucrurile merg înainte şi vom accelera procedura, ca să mă asigur că vom avea la finalul săptămânii aprobat PNRR-ul“, a declarat premierul, citat de Agerpres.

România așteaptă aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență până la finalul lunii septembrie din partea Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene, după cum a anunțat în trecut premierul Florin Cîțu.

Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%) bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene, România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara proiecte.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia. 

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minim 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minim 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,89 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune

Published

on

© European Union

Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.

Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.

Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.

Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:

  • au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
  • a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
  • îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
  • creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
  • a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
  • a protejat 17 milioane de persoane împotriva inundațiilor și 15 milioane de persoane împotriva incendiilor forestiere;
  • a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
  • a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.

Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.

De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.

De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole

Published

on

© European Union, 2017

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Astfel, în perioada 2 noiembrie –  5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.

În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.

Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 .

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: Comisia Europeană a aprobat modificarea PNRR, în valoare de 28,5 miliarde de euro. A fost inclus și capitolul REPowerEU

Published

on

© MIPE

Comisia Europeană a aprobat marți modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), care, în forma sa modificată, include și capitolul REPowerEU, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Alocarea PNRR este, în prezent, de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 111 investiții.

“Un succes mare pentru România și pentru corecta gestionare și prioritizare a investițiilor din PNRR. Am reașezat obiectivele din Plan pentru a accelera tranziția verde, digitală, asistența medicală, serviciile publice de ocupare a forței de muncă și protecția socială, transporturile, educația și, nu în ultimul rând, fiscalitatea. Suntem prudenți cu banii statului, dar prompți în accesarea fondurilor europene și dezvoltarea României. Le mulțumesc colegilor din MIPE care au lucrat neîncetat la realizarea acestui obiectiv, iar celor care au comentat de pe margine și au prevestit iresponsabil colapsul, periclitându-ne poziția în fața partenerilor externi, le spun doar atât: limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii nu se mai regăsește în modificarea aprobată astăzi, semn că măsurile Guvernului și cuvântul nostru dat în fața Comisiei au credibilitatea necesară și suficientă că traiectoria pe care merge România este una de construcție sustenabilă și responsabilă”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.

Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.

Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 mld. euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare. Totodată, în noul Plan nu se va mai regăsi limitarea de 9,4% din PIB cu privire la sistemul public de pensii.

La începutul lunii decembrie urmează aprobarea revizuirii Planului Național de Redresare și Reziliență al României în cadrul ECOFIN – Consiliul miniștrilor de finanțe, urmând, ca apoi, să fie emisă o nouă decizie de implementare (CID) de către Consiliul Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

COMISIA EUROPEANA36 mins ago

Comisia Europeană lansează un pachet de acțiuni pentru promovarea inovării, securității și rezilienței infrastructurilor digitale

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 hours ago

Ligia Deca participă la Summitul Global al Competențelor, organizat sub umbrela OCDE: Misiunea noastră comună este de a dezvolta competențe transversale pentru o societate aflată într-o continuă schimbare

U.E.2 hours ago

Statele membre ale UE convin asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei în ajunul împlinirii a doi ani de la invazia Ucrainei

POLITICĂ2 hours ago

Sondaj: Două treimi dintre români (66%) vor o guvernare stabilă formată dintr-o alianță de partide puternice după 2024

U.E.3 hours ago

Moartea opozantului rus Aleksei Navalnîi: UE l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri rus la Bruxelles pentru a-și exprima ”indignarea”: Cerem ”Rusiei să autorizeze o anchetă internaţională independentă”

SUA3 hours ago

SUA vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei pe fondul morții lui Aleksei Navalnîi și a războiului din Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN4 hours ago

UE a convenit asupra unor noi reguli pentru a avea un aer mai curat și o reducere la zero a poluării cel târziu până în 2050

G74 hours ago

Liderii G7 vor marca doi ani de când Rusia a invadat Ucraina printr-o reuniune prin videoconferință în urma căreia ar urma să decidă o ”înăsprire a sancțiunilor” contra Moscovei

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Mircea Fechet a discutat cu reprezentanții Google despre utilizarea celor mai performante soluții digitale pentru a răspunde nevoilor Ministerului Mediului

NATO4 hours ago

Serviciul de Informații al Letoniei: Riscul unei agresiuni militare a Rusiei împotriva NATO va crește, dacă Occidentul nu sprijină suficient Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA2 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA6 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, despre discuții cu cancelarul Austriei la Congresul PPE privind aderarea completă la Schengen: Este mult mai importantă soluţia decât discuţia într-un anumit moment

Trending