Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Florin Cîțu: Comisia Europeană sprijină propunerea de buget a Guvernului și reformele incluse în strategia fiscal-bugetară în următorii patru ani

Published

on

© Guvernul României

Comisia Europeană sprijină propunerea de buget a Guvernului și reformele incluse în strategia fiscal-bugetară în următorii patru ani, a declarat, sâmbătă, premierul Florin Cîțu, pe marginea primei vizite externe efectuate la Bruxelles de la ocuparea fotoliului de prim-ministru la 23 decembrie, anul trecut. 

„Am discutat în detaliu cu vicepreşedintele executiv Dombrovskis şi să ştiţi că avem sprijin pentru acest buget, pentru această formă a bugetului, pentru reformele pe care le-am inclus în strategia fiscal-bugetară şi avem sprijin pentru parcursul sau pentru estimările pe care le avem pentru deficit în următorii patru ani de zile. Deja avem un mesaj public din partea domnului vicepreşedinte executiv, sunt sigur că în momentul în care vom aproba bugetul în forma pe care am prezentat-o şi cu această strategie fiscal bugetară, vom avea mai mult sprijin public”, a declarat premierul.

În cursul zilei de 12 februarie, premierul Florin Cîțu (PPE) a avut o întrevedere cu Valdis Dombrovskis (PPE), vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o economie în serviciul cetățenilor.

În cadrul acestei întrevederi, premierul român a arătat că unul dintre obiectivele cheie ale Guvernului, dincolo de combaterea pandemiei, vizează demararea procesului de redresare economică și asigurarea stabilității fiscal-bugetare.

Florin Cîțu a mai subliniat că România trebuie să demonstreze Comisiei Europene, investitorilor și agențiilor de rating că are un guvern responsabil, care și-a asumat redresarea situației fiscal-bugetare moștenită de la conducerea precedentă și înrăutățită în urma crizei din sănătate de anul trecut. 

„Noi am preluat o situaţie fiscal-bugetară dezastruoasă în 2019, cu facturi neplătite, cu cheltuieli care creşteau în fiecare an. Acest lucru a făcut ca România să intre în procedură de deficit excesiv înaintea pandemiei. (…) Din păcate, România este – datorită acelor politici dezastruoase din 2017 – 2019 – în această procedură şi trebuie să arătăm investitorilor, Comisiei Europene, agenţiilor de rating că suntem un guvern responsabil, aşa cum am promis în campania electorală. Am prezentat cifrele economice şi veţi vedea că ele sunt mult mai bune decât a estimat oricine la începutul anului şi că am făcut un lucru foarte bun cu economia anul trecut. Deja avem cifre pe creşterea venitului net cu 8,5%, avem cifre pe investiţii, pe industrie, dar vom avea şi cifre pe creşterea economică în curând şi estimările mele arată că vor fi mai bune decât a estimat oricine în acest an. De aici pornim cu cifrele pentru anul viitor”, a declarat Florin Cîţu în cadrul unei conferinţe susţinute la Palatul Victoria.

Într-o scrisoare transmisă ministrului finanțelor, Alexandru Nazare, pe data de 29 decembrie, Comisia Europeană își exprimase intenția de a colabora cu Guvernul României pe tema situației fiscale grav deteriorate a României și a viitorului buget pentru 2021, avertizând totodată împotriva introducerii „de noi măsuri cu impact negativ permanent asupra soldului bugetar”. În acest sens, Executivul European încuraja Guvernul să ia în considerare alte inițiative de politică fiscală încă din 2021, atât pe partea veniturilor cât și a cheltuielilor. Aceste inițiative ar trebui, ca parte a unei strategii fiscale concertate pe termen mediu, să stabilească deficitul pe o cale în declin și să prevină o creștere bruscă a datoriei publice ca procent din PIB, care amenință să ajungă la 100% din PIB în 2027 și să devină nesustenabilă.

Conform calendarului, Comisia Europeană urmează să realizeze următoarea reevaluare a procedurii de deficit excesiv în primăvara acestui an. Potrivit documentului menționat mai sus, Comisia  va lua în considerare pentru evaluarea sa datele bugetare pe 2020, bugetul pe 2021 și previziunile de primăvară ale Comisiei pentru 2021, precum și stabilirea politicii fiscale pe termen mediu pe care se va baza Guvernul în programul său politic și celui de convergență.

Citiți și Comisia Europeană previzionează că PIB-ul României va crește cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022

Din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului de 3% privind deficitul public prevăzut în tratat, înregistrând la acea vreme un deficit de 4,3%, dar care s-a dublat spre finele anului 2020 în condițiile crizei pandemice. Deși Comisia a considerat, în contextul prezentării pachetului de toamnă pentru politica economică din cadrul Semestrului European, că nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv a României, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă în contextul pandemiei de coronavirus, instituția ia în considerare propunerea în primăvară a unor noi pași procedurali dacă nu se observă o scădere a acestuia. 

De altfel, Comisia Europeană avertiza în noiembrie că, în ciuda previziunilor de redresare economică și a expirării schemelor de sprijin pentru ocuparea forței de muncă în caz de pandemie (în absența bugetului 2021), deficitul administrației publice va crește în continuare, ajungând la aproximativ 11,25% din PIB în 2021 și 12,5% din PIB în 2022 dacă politicile fiscale și economice actuale vor fi menținute, în special măsurile referitoare la majorarea pensiilor și alocațiilor pentru copii. Această prognoză nu include nicio măsură finanțată din subvențiile Mecanismului de Redresare și Reziliență. În consecință, Comisia estima că ponderea datoriei publice din PIB-ul României va crește de la 35,3% în 2019 la aproximativ 63,5% în 2022.

Pe fondul crizei economice generate de noul coronavirus, Guvernul Orban s-a împrumutat foarte mult în 2020 pentru a acoperi creşterea de deficit bugetar – spre 9% din PIB şi a refinanțat datoriile care ajungeau la scadenţă. În aceste condiţii, datoria publică a crescut cu 83 mld. de lei în 10 luni, ajungând la 457 de miliarde de lei în octombrie 2020, reprezentând 47% din PIB, informează ZF. Totodată, deficitul bugetar pe 2020 a depâşit 90 de miliarde de lei, iar aceeaşi sumă este prognozată şi pentru 2021.

În această situație, premierul Florin Cîțu, fost ministru de finanțe în guvernarea precedentă, a declarat că vrea să introducă o mai mare stricteţe în cheltuirea banului public şi va încerca reducerea deficitului bugetar pe 3-4% din PIB în 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a adoptat miercuri, 21 aprilie, un ambițios și cuprinzător pachet de măsuri menite să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile în întreaga Uniune Europeană, informeză un comunicat

Întrucât vor permite investitorilor să își reorienteze investițiile către tehnologii și întreprinderi mai durabile, măsurile de astăzi vor ajuta Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, UE va deveni un lider la nivel mondial în domeniul stabilirii standardelor în materie de finanțare durabilă.

Pachetul cuprinde:

  • Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei urmărește să sprijine investițiile durabile, oferind mai multă claritate în legătură cu activitățile economice care contribuie cel mai mult la îndeplinirea obiectivelor de mediu ale UE. Astăzi, colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic pe marginea textului. Actul delegat va fi adoptat în mod oficial la finalul lunii mai, de îndată ce vor fi disponibile traducerile în toate limbile oficiale ale UE. O comunicare, adoptată tot astăzi de colegiul comisarilor, prezintă o descriere mai detaliată a abordării Comisiei.
  • O propunere de Directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea. Această propunere de directivă vizează să îmbunătățească fluxul de informații între întreprinderi. Această propunere va asigura o mai mare coerență în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, astfel încât firmele din domeniul financiar, investitorii și publicul larg vor putea utiliza informații comparabile și fiabile în materie de durabilitate.
  • În fine, cele șase acte delegate de modificare privind obligațiile fiduciare, consultanța în materie de investiții și de asigurări vor asigura faptul că firmele din domeniul financiar, cum ar fi consultanții, administratorii de active sau companiile de asigurări, vor include preocupările legate de durabilitate în cadrul procedurilor lor și al consultanței în materie de investiții pe care o oferă clienților lor.

După ce Actul delegat privind taxonomia UE în domeniul climei va fi adoptat în mod oficial, urmează ca acesta să fie analizat de Parlamentul European și de Consiliu (timp de patru luni, perioadă care ar putea fi prelungită o singură dată cu alte două luni).

În ceea ce privește propunerea de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, Comisia se va angaja în discuții cu Parlamentul European și cu Consiliul.

Cele șase acte de modificare a actelor delegate privind consultanța în materie de investiții și de asigurări, obligațiile fiduciare și supravegherea și guvernanța produselor vor fi examinate de Parlamentul European și de Consiliu (perioade de trei luni, care pot fi prelungite o singură dată cu încă trei luni) și se preconizează că vor intra în vigoare începând cu octombrie 2022.

Pactul verde european reprezintă strategia de creștere a Europei prin care se urmărește îmbunătățirea bunăstării și a sănătății cetățenilor, obținerea neutralității climatice pentru Europa până în 2050 și protejarea și conservarea capitalului natural și a biodiversității la nivelul UE.

În cadrul acestui demers, întreprinderile au nevoie de un cadru cuprinzător în materie de durabilitate pentru a-și modifica modelele de afaceri în consecință. Pentru a asigura tranziția financiară și pentru a preveni dezinformarea ecologică, toate elementele din pachetul de astăzi vor spori gradul de fiabilitate și comparabilitate al informațiilor în materie de durabilitate. Acest pachet va face din sectorul financiar european punctul central al unui proces de redresare economică durabilă și favorabilă incluziunii în urma pandemiei de COVID-19 și al dezvoltării economice durabile a Europei pe termen mai lung.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a decis miercuri, 21 aprilie, să înregistreze două inițiative cetățenești europene intitulate „Program de schimb pentru funcționarii publici” și „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”, informează un comunicat.

Prin inițiativa „Program de schimb de funcționari publici”, organizatorii solicită Comisiei să lanseze un program de schimb de experiență între funcționarii publici din statele membre ale Uniunii Europene și de formare a acestora. Obiectivul acestui program ar fi ca funcționarii publici din statele membre ale UE să aibă posibilitatea de a dobândi experiență profesională într-un departament similar dintr-un alt stat membru, pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 12 luni.

La rândul lor, prin inițiativa „Acoperișuri transformate în grădini ecologice”, organizatorii solicită Comisiei să faciliteze crearea unor zone verzi pe acoperișurile întreprinderilor. Astfel, acoperișurile neutilizate în alte scopuri ar putea să contribuie la mediul înconjurător și să producă beneficii pentru mediu.

Comisia consideră că ambele inițiative cetățenești europene sunt admisibile din punct de vedere juridic, deoarece îndeplinesc condițiile necesare, motiv pentru care a decis să le înregistreze. Comisia nu a analizat în acest stadiu fondul inițiativelor.

În urma înregistrării inițiativelor de astăzi, organizatorii pot începe procesul de colectare a semnăturilor de susținere. Dacă după 1 an se vor aduna 1 milion de declarații de susținere a fiecărei inițiative, din cel puțin 7 state membre diferite, Comisia va lua o decizie: fie va da curs solicitării, fie o va respinge, în ambele cazuri trebuind să își argumenteze decizia.


Inițiativa cetățenească europeană a fost introdusă odată cu Tratatul de la Lisabona, ca instrument prin care cetățenii pot contribui la stabilirea agendei de lucru. Acest tip de inițiativă a fost lansată în mod oficial în aprilie 2012.

Odată înregistrată oficial, o inițiativă cetățenească europeană dă posibilitatea unui număr de 1 milion de cetățeni din cel puțin un sfert din statele membre ale UE să invite Comisia Europeană să propună acte juridice în domeniile în care Comisia are competența de a acționa.

Condițiile de admisibilitate sunt următoarele: (1) acțiunea propusă nu trebuie să se afle în mod vădit în afara sferei de competență a Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic, (2) nu trebuie să fie în mod vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și (3) nu trebuie să contravină în mod vădit valorilor Uniunii.

De când a fost lansată posibilitatea de a avea inițiative cetățenești europene, Comisia a înregistrat în total 78 de astfel de inițiative și a refuzat 26, întrucât nu îndeplineau condițiile de admisibilitate necesare.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus miercuri noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligențe artificiale (IA) de încredere, prin îmbinarea primului cadru juridic privind IA cu un nou plan coordonat cu statele membre  care va garanta siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale întreprinderilor, consolidând totodată adoptarea IA, precum și investițiile și inovarea în domeniul IA în întreaga UE.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, această abordare va fi completată de noile reglementări privind echipamentele tehnice, care, prin adaptarea normelor de siguranță, urmăresc să sporească încrederea utilizatorilor în noua generație versatilă de produse.

”În ceea ce privește inteligența artificială, încrederea constituie o necesitate absolută, nu un element opțional. Odată cu adoptarea acestor norme de referință, UE va impulsiona elaborarea unor noi reguli la nivel mondial care să asigure că inteligența artificială este de încredere. Prin definirea standardelor, putem să deschidem calea către o tehnologie etică în întreaga lume și să ne asigurăm că UE își menține competitivitatea pe termen lung. Adaptate exigențelor viitorului și favorabile inovării, normele noastre vor interveni în cazurile în care este strict necesar: atunci când sunt în joc siguranța și drepturile fundamentale ale cetățenilor UE”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

Mesajul acesteia este dublat de cel transmis de comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

”Inteligența artificială reprezintă un mijloc, nu un scop în sine. Este prezentă în viața noastră de zeci de ani, însă în momentul de față a atins noi capacități, alimentate de puterea de procesare, oferind un potențial imens în domenii foarte diverse, cum ar sănătatea, transporturile, energia, agricultura, turismul sau securitatea cibernetică. Totodată, inteligența artificială implică o serie de riscuri. Propunerile prezentate astăzi au ca obiect să consolideze poziția Europei în calitate de pol mondial al excelenței în domeniul inteligenței artificiale, de la laborator la piață, să asigure faptul că, în Europa, inteligența artificială respectă valorile și normele noastre și să valorifice potențialul inteligenței artificiale pentru utilizare industrială”, a precizat acesta.

Datorită noului Regulament privind IA, europenii vor putea avea încredere în oportunitățile pe care le oferă IA. Normele proporționale și flexibile vor aborda riscurile specifice pe care le prezintă sistemele de IA și vor stabili cele mai înalte standarde pe plan mondial. 

Planul coordonat prezintă schimbările de politică și investițiile necesare la nivelul statelor membre pentru a consolida poziția de lider a Europei în dezvoltarea unei IA centrate pe factorul uman, durabile, sigure, favorabile incluziunii și de încredere.

Abordarea europeană privind o inteligență artificială de încredere

Noile norme vor fi aplicate direct în același mod în toate statele membre, pe baza unei definiții a IA adaptate exigențelor viitorului, și urmează o abordare bazată pe riscuri:

Risc inacceptabil: Comisia Europeană propune interzicerea sistemelor de IA considerate o amenințare clară la adresa siguranței, a mijloacelor de subzistență și a drepturilor persoanelor.

Printre acestea se numără sistemele sau aplicațiile de IA care manipulează comportamentul uman pentru a împiedica utilizatorii să își exercite liberul arbitru (de exemplu, jucării care utilizează asistența vocală încurajând un comportament periculos din partea minorilor) și sistemele care permit guvernelor să efectueze o evaluare a comportamentului social („social scoring”).

Risc ridicat: Sunt considerate ca prezentând un grad ridicat de risc sistemele în care tehnologia IA este utilizată în:

  • infrastructurile critice (de exemplu, transporturile), care ar putea pune în pericol viața și sănătatea cetățenilor;
  • formarea educațională sau profesională, care poate determina accesul la educație și traiectoria profesională a unei persoane (de exemplu, sistemul de notare utilizat în cadrul examenelor);
  • componentele de siguranță ale produselor (de exemplu, o aplicație a IA utilizată în chirurgia robotică);
  • ocuparea forței de muncă, gestionarea lucrătorilor și accesul la activități independente (de exemplu, software de selecție a CV-urilor pentru procedurile de recrutare);
  • serviciile publice și private esențiale (de exemplu, evaluarea bonității care îi împiedică pe cetățeni să aibă posibilitatea de a obține un împrumut);
  • activitatea de asigurare a respectării legii care poate aduce atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor (de exemplu, evaluarea fiabilității probelor);
  • gestionarea migrației, a azilului și a controlului la frontiere (de exemplu, verificarea autenticității documentelor de călătorie);
  • administrarea justiției și procesele democratice (de exemplu, aplicarea legii în cazul unui set concret de date factuale).

Înainte de a putea fi introduse pe piață, sistemele de IA care prezintă un grad ridicat de risc vor face obiectul unor obligații stricte, astfel încât să se asigure următoarele:

  • sisteme adecvate de evaluare și reducere a riscurilor;
  • calitatea ridicată a seturilor de date care alimentează sistemul, pentru a se reduce la minimum riscurile și rezultatele discriminatorii;
  • înregistrarea activității pentru a asigura trasabilitatea rezultatelor;
  • documentația detaliată care să furnizeze toate informațiile necesare privind sistemul și scopul acestuia, pentru ca autoritățile să poată evalua conformitatea sistemului în cauză;
  • informații clare și adecvate pentru utilizatori;
  • măsuri care să garanteze o supraveghere umană corespunzătoare, în vederea reducerii la minimum a riscului;
  • un nivel ridicat de robustețe, securitate și precizie.

În special, se consideră că toate sistemele de identificare biometrică la distanță prezintă un grad ridicat de risc și fac obiectul unor cerințe stricte. În principiu, este interzisă utilizarea lor în timp real în spații accesibile publicului în scopuri de asigurare a respectării legii. Sunt prevăzute câteva excepții limitate, strict definite și reglementate (cum ar fi utilizarea în cazurile în care este strict necesar pentru a căuta un copil dispărut, pentru a preveni o amenințare teroristă specifică și iminentă sau pentru a detecta, a localiza, a identifica sau a urmări în justiție persoane care au comis ori sunt suspectate că au comis infracțiuni grave). O astfel de utilizare este condiționată de obținerea unei autorizații din partea unui organism judiciar sau a unui alt organism independent și de termene adecvate, de acoperirea geografică și de bazele de date în care se efectuează căutări.

Risc limitat, și anume sistemele de IA care fac obiectul unor obligații specifice în materie de transparență: Atunci când utilizează sisteme de IA, cum ar fi roboții de chat, utilizatorii ar trebui să fie conștienți de faptul că interacționează cu un aparat, astfel încât să aibă posibilitatea de a lua o decizie în cunoștință de cauză: fie să folosească în continuare respectivul sistem de IA, fie să renunțe la serviciile acestuia.

Risc minim: Propunerea legislativă permite utilizarea gratuită a unor aplicații cum ar fi jocurile video bazate pe IA sau filtrele antispam. Marea majoritate a sistemelor de IA se încadrează în această categorie. Proiectul de regulament nu intervine aici, întrucât aceste sisteme de IA prezintă doar un grad de risc minim sau nu prezintă niciun risc pentru drepturile sau siguranța cetățenilor.

În ceea ce privește guvernanța, Comisia propune ca autoritățile naționale competente de supraveghere a pieței să asigure respectarea noilor norme. Instituirea Comitetului european pentru inteligența artificială va facilita punerea în aplicare a noilor norme și va stimula elaborarea de standarde în domeniul IA. În plus, se propun coduri de conduită voluntare pentru sistemele de IA care nu prezintă un grad ridicat de risc, precum și spații de testare în materie de reglementare pentru a facilita inovarea responsabilă.

Abordarea europeană privind excelența în domeniul inteligenței artificiale

Coordonarea va consolida poziția de lider a Europei în ceea ce privește o IA centrată pe factorul uman, durabilă, sigură, favorabilă incluziunii și de încredere. Pentru a rămâne competitivă la nivel mondial, Comisia se angajează să promoveze inovarea în dezvoltarea și utilizarea tehnologiei IA în toate sectoarele, în toate statele membre.

Publicat pentru prima dată în 2018, cu scopul de a defini măsuri și instrumente de finanțare pentru dezvoltarea și adoptarea IA, Planul coordonat privind IA a permis dezvoltarea unor strategii naționale dinamice și acordarea de finanțare din partea UE pentru parteneriatele public-privat și pentru rețelele de cercetare și inovare. Actualizarea cuprinzătoare a Planului coordonat propune măsuri comune concrete de colaborare, care să asigure că toate eforturile sunt aliniate la Strategia europeană privind IA și la Pactul verde european, ținând seama totodată de noile provocări generate de pandemia de COVID-19. Actualizarea menționată prezintă o viziune de accelerare a investițiilor în domeniul IA, care poate contribui la redresare. De asemenea, actualizarea vizează să stimuleze punerea în aplicare a strategiilor naționale privind IA, să elimine fragmentarea și să se abordeze provocările mondiale.

Planul coordonat actualizat va utiliza fondurile alocate prin intermediul programelor Europa digitală și Orizont Europa, precum și prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, care prevede un obiectiv de 20 % pentru cheltuielile din domeniul digital și prin programele politicii de coeziune, în următoarele scopuri:

  • crearea unor condiții propice pentru dezvoltarea și adoptarea IA prin schimbul de informații privind politicile, partajarea de date și investițiile în capacitățile informatice critice;
  • promovarea excelenței în domeniul IA, „din laborator pe piață”, prin instituirea unui parteneriat public-privat, construirea și mobilizarea capacităților de cercetare, dezvoltare și inovare și punerea la dispoziția IMM-urilor și a administrațiilor publice a infrastructurilor de testare și experimentare, precum și a centrelor de inovare digitală;
  • asigurarea faptului că IA este în serviciul cetățenilor și constituie o forță pozitivă pentru societate, fiind în avangarda dezvoltării și a implementării unei IA de încredere, stimulând talentele și competențele prin sprijinirea stagiilor, a rețelelor de studii doctorale și a burselor de studii postdoctorale în domeniile digitale, integrând încrederea în politicile din domeniul IA și promovând la nivel mondial viziunea europeană privind o IA durabilă și de încredere;
  • consolidarea poziției de lider strategic în sectoarele și tehnologiile cu un impact puternic, inclusiv în domeniul mediului, punând accentul pe contribuția IA în ceea privește producția durabilă, sănătatea – prin extinderea schimbului transfrontalier de informații –, sectorul public, mobilitatea, afacerile interne, agricultura și robotica.

Abordarea europeană privind noile echipamente tehnice

Echipamentele tehnice acoperă o gamă largă de produse de consum și profesionale, de la roboți la mașini de tuns iarba, imprimante 3D, utilaje de construcții și linii de producție industrială. Directiva privind echipamentele tehnice, înlocuită de noul Regulament privind echipamentele tehnice, a definit cerințele de sănătate și siguranță pentru echipamentele tehnice.

Acest nou Regulament privind echipamentele tehnice va asigura faptul că noua generație de echipamente tehnice garantează siguranța utilizatorilor și a consumatorilor și încurajează inovarea.

În timp ce noul Regulament privind IA va aborda riscurile în materie de siguranță ale sistemelor de IA, Regulamentul privind echipamentele tehnice va asigura integrarea în siguranță a sistemelor de IA în toate echipamentele tehnice. Întreprinderile vor trebui să efectueze doar o singură evaluare a conformității. 

În plus, noul Regulament privind echipamentele tehnice va răspunde nevoilor pieței prin sporirea clarității juridice a dispozițiilor actuale, prin reducerea sarcinii administrative și a costurilor suportate de întreprinderi prin autorizarea formatelor digitale pentru documentație și prin adaptarea taxelor achitate de IMM-uri pentru evaluarea conformității, asigurând totodată coerența cu cadrul legislativ al UE pentru produse.

Propunerile Comisiei privind o abordare europeană în domeniile inteligenței artificiale și echipamentelor tehnice urmează să fie adoptate de Parlamentul European și statele membre în cadrul procedurii legislative ordinare.

Odată adoptate, regulamentele vor fi direct aplicabile în întreaga UE. În paralel, Comisia va continua să colaboreze cu statele membre pentru a pune în aplicare măsurile anunțate în Planul coordonat.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA5 seconds ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

S&D18 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

COMISIA EUROPEANA31 mins ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.2 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță2 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.2 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

ROMÂNIA2 hours ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat analiza care va permite accesarea fondurilor europene pentru ca transformarea digitală să fie calibrată și de succes în perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

NATO2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu: Trilaterala de securitate România – Polonia – Turcia reprezintă “un triunghi de stabilitate” care întărește securitatea NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending