Premierul Florin Cîțu asigură că problema traficului de persoane este o prioritate pentru Guvern după ce raportul SUA privind acest fenomen a arătat că România rămâne în 2021 principala sursă din Europa pentru victimele traficului sexual și exploatării prin muncă.
Departamentul de Stat al SUA a lansat la 1 iulie Raportul privind Traficul de Persoane pe anul 2021, care plasează România, pentru al treilea an consecutiv, pe lista de supraveghere la nivel 2 datorită eforturilor făcute de Guvern în direcția combaterii traficului de persoane, în ciuda absenței standardelor minime pentru eradicarea acestei probleme. România se situează pe această listă alături de state precum Azerbaidjan, Belarus sau Thailanda și majoritatea țărilor din Africa.
„După eforturile Guvernului de anul precedent, alături de societatea civilă, România rămâne pe Tier 2 Watch List. Adică se menține pe lista de supraveghere la nivel 2. Problema traficului de persoane este o prioritate pentru Guvern. Avem soluții pe care le vom urmări și coordona integrat de la nivelul Cancelariei. Mă voi asigura că sincopele existente sunt rezolvate în cel mai scurt timp și eficient mod”, a declarat vineri premierul Florin Cîțu, într-un mesaj pe Facebook.
De asemenea, șeful Guvernului le-a transmis tuturor românilor, dar și specialiștilor, că „nicio suspiciune de exploatare nu trebuie ignorată și trebuie tratată cu maximă seriozitate”.
„Traficul de persoane și exploatarea trebuie combătute în România. Este nevoie de un efort integrat din partea tuturor instituțiilor. Trebuie să ne asigurăm că nicio persoană vulnerabilă nu mai devine victimă”, a insistat Florin Cîțu.
Raportul Departamentului de Stat al SUA a arătat că Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime de pentru eliminarea traficului de persoane, dar depune eforturi semnificative în acest sens. Aceste eforturi au inclus investigarea unui număr mai mare de cazuri de trafic de persoane; condamnarea unui număr mai mare de traficanți; și înființarea unei unități dedicate urmăririi penale a infracțiunilor de trafic de persoane, formată din șapte procurori.
În plus, Guvernul a emis reglementări privind standardele minime pentru furnizorii de servicii licențiați care asistă victimele traficului de copii și a semnat acorduri de cooperare cu administrația municipală din București și cu Biserica Ortodoxă Română, punând bazele unui proiect comun de înființare a unui viitor adăpost pentru victimele repatriate. Cu toate acestea, guvernul nu a demonstrat o creștere generală a eforturilor în comparație cu perioada de raportare anterioară, inclusiv ținând cont de impactul pandemiei COVID-19 asupra capacității sale de combatere a traficului de persoane.
Presupusa complicitate la infracțiunile de trafic de persoane a persistat, în special în ceea ce privește funcționarii care exploatau copii în timp ce se aflau în grija centrelor de plasament sau a centrelor de plasament administrate de guvern. De asemenea, autoritățile au identificat mai puține victime ale traficului de persoane și nu au depistat în mod adecvat indicatorii de trafic sau nu au identificat victime în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, persoanele care practică sexul în scop comercial sau copiii din instituțiile administrate de guvern.
În plus, Guvernul nu a furnizat fonduri suficiente pentru serviciile de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii, susceptibile la o nouă traumatizare și expuse riscului de a fi traficate din nou.
Totuși, întrucât guvernul a alocat suficiente resurse pentru un plan scris care, dacă ar fi pus în aplicare, ar constitui eforturi semnificative pentru a îndeplini standardele minime, României i s-a acordat o derogare, în conformitate cu Legea privind protecția victimelor traficului, de la retrogradarea la nivelul 3, care ar fi fost necesară în caz contrar. Prin urmare, România a rămas pe lista de supraveghere de nivel 2 pentru al treilea an consecutiv.