Misiunea în Afganistan se va încheia pentru Ministerul Apărării Naţionale numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă, a declarat ministrul Nicolae Ciucă, potrivit unei înregistrări transmise, joi, de MApN.

Miercuri, la reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe şi ai Apărării din NATO a fost adoptată o Declaraţie comună a Consiliului Nord-Atlantic prin care a fost decisă demararea procesului de retragere a forţelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai, până la data de 11 septembrie 2021.

“Împreună cu aliaţii din NATO, concomitent cu sprijinirea Procesului de Pace din regiune, este important să acordăm o atenţie deosebită măsurilor de asigurare a protecţiei forţelor NATO din Afganistan în timpul procesului de retragere a militarilor. Pentru Ministerul Apărării Naţionale, misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă“, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

Potrivit ministrului, în contextul în care este unul dintre “cele mai importante” state contributoare cu trupe la misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România “va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”.

România participă din 2001 la misiuni în zonă, asumându-şi un “angajament de lungă durată pentru stabilitatea şi securitatea Afganistanului”, a menţionat Nicolae Ciucă.

De altfel, în anii de carieră militară, Nicolae Ciucă a fost comandantul Batalionului 26 Infanterie (sau Scorpionii Roşii) pe care l-a condus în Afganistan şi apoi în Irak. Bătălia de la Nassiria (Irak, mai 2004), în care trupele româneşti au fost conduse de Ciucă, a fost prima batalie la care soldaţii români au fost combatanţi activi după ce-l Doilea Război Mondial.

“Pe parcursul celor aproape 20 de ani, zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan”, a punctat el, adăugând că “militarii Armatei României au demonstrat acolo, în cel mai greu teatru de operaţii militare de după cel de-al Doilea Război Mondial, profesionalism, loialitate, solidaritate şi, cel mai important, spirit de sacrificiu în numele României”.

Ministrul a vorbit şi despre militarii care au murit sau au fost răniţi în acest teatru de operaţii.

“Ne plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României, care au plătit cel mai greu preţ, în numele libertăţii noastre. Doresc să transmit familiilor eroilor noştri căzuţi în Afganistan că le vom rămâne alături, ca şi până acum”, a spus el. Nicolae Ciucă a arătat că peste 200 de militari din Armata română au fost răniţi în aceste misiuni.

Potrivit MApN, 649 de militari români participă în prezent la misiunea Resolute Support din Afganistan sub egida NATO. 

Citiți și Decizie istorică a NATO: SUA, România și celelalte state aliate își retrag forțele militare din Afganistan la 20 ani de la unica activare a Articolului 5

Aliaţii din cadrul NATO, reuniți miercuri la nivel de miniștri de externe și ai apărării într-o videoconferință extraordinară, şi-au anunţat decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza “în câteva luni”, potrivit unei declarații comune agreate de 60 de miniștri aliați, cu prezența secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, și a secretarului apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles. Reprezentată la reuniune de miniștrii Bogdan Aurescu și Nicolae Ciuca, România, a cincea națiune contributoare la misiunea din Afganistan cu peste 600 de militari, au evidențiat angajamentul de lungă durată al țării noastre față de securitatea Afganistanului.

“În 2001, aliații au invocat articolul 5 din Tratatul de la Washington pentru singura dată în istoria NATO și au plecat în Afganistan împreună cu obiective clare: să se confrunte cu Al-Qaeda și cu cei care au atacat Statele Unite în 11 septembrie și să împiedice teroriștii să folosească Afganistanul ca un refugiu pentru a ne ataca. În deceniile care au urmat, prin investiții umane și financiare, în parteneriat cu Republica Islamică Afganistan și forțele sale de securitate, am lucrat împreună pentru a atinge aceste obiective. Aliaţii au decis că noi vom începe să ne retragem forţele din cadrul misiunii ‘Resolute Support’ de la 1 mai. Această retragere va fi ordonată, coordonată şi deliberată. Aşteptăm ca retragerea tuturor forţelor americane şi a celor ale misiunii să se termine în câteva luni”, precizează o declarație comună publicată după anunţul de la Washington al preşedintelui american Joe Biden.

Joe Biden a anunțat plecarea tuturor militarilor americani din Afganistan până la 11 septembrie, când se împlinesc 20 de ani de la atentatele din 2001 în SUA, care au provocat intervenţia militară americană în această ţară. Liderul de la Casa Albă a subliniat că va respecta și acordul cu talibanii moștenit de la fosta administrație Trump și că retragerea militară va începe la 1 mai.

El a mulțumit aliaților pentru sprijin și a reafirmat principiul că această plecare din Afganistan va fi realizată pe principiul “am intrat împreună, vom pleca împreună” în deplină coordonare cu aliații din NATO, care actualmente dislocă împreună mai multe trupe în această țară decât SUA. Între țările cu cea mai mare contribuție se numără și România, fiind a cincea națiune contributoare cu peste 600 de militari dislocați. Conform raportului secretarului general al NATO pentru anul 2020, în iunie anul trecut erau 38 de națiuni aliate și partenere participante în Afganistan, reprezentând aproape 16.000 de soldați, din care jumătate erau asigurați de SUA și restul de statele aliate și partenere, cele mai importante contribuții venind din partea Germaniei, Regatului Unit, Georgiei și României.

De altfel, prezenți la reuniunea extraordinară, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă au “a evidențiat angajamentul de lungă durată, de până în prezent, al României pentru stabilitatea și securitatea Afganistanului și a subliniat necesitatea luării în considerare a intereselor de securitate ale Aliaților și ale Afganistanului, precum și importanța menținerii solidarității și unității NATO”, se arată într-un comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro.

“Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în prezent, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii”, au subliniat cei doi miniștrii, conform unui comunicat separat al MApN remis CaleaEuropeană.ro.

SUA au intervenit în Afganistan după atentatele asupra turnurilor gemene din New York şi a Pentagonului de la 11 septembrie 2001, un moment important și în istoria NATO, întrucât atunci a fost activat în premieră și pentru singura dată articolul 5 privind apărarea colectivă din Tratatul Atlanticului de Nord. Armata americană a alungat rapid de la putere regimul taliban de la Kabul, acuzat că a găzduit organizaţia jihadistă Al Qaeda, responsabilă de atentate şi pe liderul său Osama bin Laden, dar apoi a rămas blocată în acest conflict.

Ministerul Afacerilor Externe își exprimă solidaritatea cu Statele Unite ale Americii în raport cu îngrijorarea exprimată în declarația publicată cu privire la atacurile cibernetice asupra platformei Orion a companiei SolarWinds, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La rândul său, România s-a confruntat cu provocări de securitate asemănătoare.

MAE și autoritățile române cu responsabilități în domeniu reafirmă angajamentul ferm și implicarea României în sprijinul eforturilor de combatere a agresiunilor cibernetice și își exprimă interesul de a coopera cu SUA și ceilalți aliați și parteneri, astfel încât să fie întreprinse, în mod concertat, măsuri concrete și ferme în acest sens.

MAE reafirmă angajamentul de a continua să coopereze pe plan internațional pentru a preveni astfel de acțiuni destabilizatoare, prin promovarea unui cadru internațional de comportament responsabil al statelor în spațiul cibernetic, bazat pe dreptul internațional.

Guvernul Statelor Unite a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, drept răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei și intitulate “SolarWinds”.

Preşedintele SUA a semnat un decret care va permite pedepsirea din nou a Rusiei, de manieră să producă “consecinţe strategice şi economice (…) dacă ea continuă sau favorizează o escaladare a acţiunilor sale de destabilizare internaţională”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

“Aceste acțiuni sunt menite să oblige Rusia să fie responsabile pentru acțiunile sale nesăbuite. Vom acționa ferm ca răspuns la acțiunile rusești care ne cauzează rău nouă sau aliaților și partenerilor noștri. Acolo unde este posibil, Statele Unite vor căuta, de asemenea, oportunități de cooperare cu Rusia, cu scopul de a construi o relație mai stabilă și previzibilă, în concordanță cu interesele SUA”, a declarat și șeful diplomației SUA, Antony Blinken, citat într-un comunicat al Departamentului de Stat remis CaleaEuropeană.ro.

Reacții de susținere față de decizia SUA au venit din partea Alianței Nord-Atlantice și a Uniunii Europene.

“Statele NATO îşi exprimă sprijinul şi solidaritatea faţă de Aliatul lor, Statele Unite, după anunţarea unor măsuri destinate să răspundă activităţilor destabilizatoare ale Rusiei”, a transmis Alianţa într-un comunicat.

De asemenea, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a exprimat solidaritatea Uniunii cu Statele Unite.

“Uniunea Europeană și statele sale membre își exprimă solidaritatea cu Statele Unite cu privire la impactul activităților cibernetice rău intenționate, în special operațiunea cibernetică SolarWinds, care, potrivit aprecierilor Statelor Unite, a fost condusă de Federația Rusă”, a spus șeful diplomației UE, într-un comunicat.

Aceste sancțiuni vin după ce Joe Biden i-a transmis lui Vladimir Putin în prima lor convorbire telefonică din 26 ianuarie 2021 că Statele Unite vor acționa ferm în apărarea intereselor sale ca răspuns la acțiunile Rusiei împotriva SUA și aliaților săi, liderul SUA invocând mai multe “chestiuni îngrijorătoare” precum atacul cibernetic SolarWinds.

Înaintea anunțului de joi, Biden a mai avut marți o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”. Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând.

UE sprijină fără echivoc suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, a transmis președintele Consiliului European, în urma unor discuții telefonice, joi, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Cei trei oficiali au discutat pe marginea îngrijorării produse de comasarea trupelor ruse la granița cu Ucraina, al cărei est este controlat de separatiști pro-ruși controlați de Moscova.

„UE este fermă și unită în sprijinul său fără echivoc față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a transmis șeful Consiliului European.

In my calls today with President @ZelenskyyUa and with @NATO
Sec-Gen @jensstoltenberg we discussed with deep concern the Russian military build up near Ukraine’s borders.#EU is firm and united in its unequivocal supports to Ukraine’s sovereignty and territorial integrity. pic.twitter.com/Nfs7VTgTSN

— Charles Michel (@eucopresident) April 15, 2021

Miniștrii de externe și de apărare din cele 30 de state membre ale NATO au denunțat miercuri cea mai mare comasare de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014 la frontierele cu Ucraina exprimându-și “îngrijorări foarte grave”, în cadrul unei reuniuni extraordinare comune prin videoconferință a 60 de miniștri aliați.

Citiți și

Germania acuză Rusia de provocări prin mobilizarea de trupe de-a lungul frontierei cu Ucraina

Joe Biden și Angela Merkel solicită Rusiei să reducă numărul trupelor sale desfăşurate la graniţa cu Ucraina

Cu o zi în urmă, președintele Biden i-a subliniat lui Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, “angajamentul de neclintit” al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi şi-a exprimat ‘îngrijorarea faţă de acumularea neaşteptată de trupe ruse în Crimeea ocupată şi la frontiera ucraineană’, chemând Rusiei să dezamorseze tensiunile.

Administraţia preşedintelui Joe Biden şi comunitatea internaţională şi-au exprimat preocuparea faţă de creşterea tensiunii între Ucraina şi Rusia. Astfel, liderul american a avut marți o convorbire telefonică cu președintele rus, Vladimir Putin, în care a subliniat “angajamentul de neclintit” al SUA faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi şi-a exprimat “îngrijorarea faţă de acumularea neaşteptată de trupe ruse în Crimeea ocupată şi la frontiera ucraineană”, chemând Rusiei să dezamorseze tensiunile. Pe același subiect, șeful diplomației americane Antony Blinken a avut marți, la NATO, o întrevedere cu omologul ucrainean, în care secretarul de stat a afirmat, asemenea lui Biden, sprijinul neclintit al SUA pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea teritorială în fața agresiunii continue a Rusiei. În aceeași notă, miniştrii de externe ai G7 şi Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au îndemnat luni Rusia să pună capăt “provocărilor” sale şi să se angajeze în “dezescaladare” la frontierele Ucrainei unde şi-a concentrat trupe.

Subiectul a fost discutat miercuri la NATO în cadrul unei reuniuni multilaterale de secretarul de stat al SUA cu omologii săi din Regatul Unit, Germania, Franța și Italia, dar și la Berlin de secretarul american al apărării și ministrul german al apărării. În același spirit, Antony Blinken a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu ministrul de externe al Ucrainei, acesta din urmă fiind primit pentru convorbiri oficiale și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

De asemenea, în timpul unei audieri în Senatul SUA privind bugetul Pentagonului, comandantul suprem al forțelor NATO în Europa, generalul Tod Wolters, a afirmat marți că Alianța Nord-Atlantică este pregătită să răspundă cu toată forța alianței transatlantice agresiunilor Rusiei, în cazul în care postura de disuasiune și apărare, creată pentru a răspunde agresiunii rusești în vecinătatea estică a NATO, va eșua.