Connect with us

ROMÂNIA

Florin Cîțu, mesaj de Ziua Justiției: Alături de partenerii de la nivel european, suntem angrenați într-un proces de vindecare a justiției

Published

on

© Florin Cîțu/ Facebook

Alături de partenerii de la nivel european, suntem angrenați într-un proces de vindecare a justiției de răul pricinuit în ultimii ani, a transmis premierul Florin Cîțu, duminică, 4 iulie, cu ocazia Zilei Justiției. 

„Din 1994, când a fost instituită Ziua Justiției, multe s-au schimbat în bine în România prin munca celor care au crezut și cred în valorile lumii libere. Suntem acum un stat membru UE și NATO, suntem racordați la valorile democrațiilor consolidate europene și suntem în pragul unui proces masiv de schimbări economice, sociale și politice. În acest context, reforma în domeniul justiției este un proces deja demarat de coaliția forțelor proeuropene, care conduce acum România. Nu va fi ușor. Sunt încă mulți care își doresc ca justiția să rămână ineficientă și controlabilă. Însă, alături de partenerii noștri instituționali la nivel european, suntem angrenați într-un proces de vindecare a justiției de răul care i-a fost adus în anii care au trecut”, a declarat premierul Florin Cîțu, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook a Guvernului.

 

Șeful Guvernului a mai spus că „cine crede că poate opri procesul inevitabil și ireversibil al consolidării independenței și eficienței justiției nu a înțeles nimic din ultimii 30 de ani”.

„Fără o justiție independentă, eficientă și responsabilă nu poate exista democrație liberală consolidată. La mulți ani Justiției române! La mulți ani tuturor celor care își desfășoară activitatea în acest nobil domeniu al justiției!”, a subliniat premierul.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

Published

on

© NATO

Miniștrii de externe din țările NATO au adoptat marți Declarația de la București a reuniunii șefilor diplomațiilor euro-atlantice, manifestându-și solidaritatea și sprijinul pentru Ucraina, pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO, reafirmând totodată importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru Alianță și angajamentul față de apărarea fiecărui centimetru din teritoriul aliat. Mai mult, a doua reuniune decizională găzduită de România, după Summitul de la Bucureşti din 2008, atunci când Georgiei și Ucrainei le erau recunoscute aspirațiile euro-atlantice, dar fără a primi invitația de aderare la Alianță, declarația miniștrilor de externe aliați statuează că “reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina”.

Declarația integrală:

1. Ne-am adunat la București, aproape de țărmul Mării Negre, într-un moment în care invazia continuă a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euro-atlantică. Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU. Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente și inconștiente asupra infrastructurii civile și energetice ucrainene, privează milioane de ucraineni de serviciile umane de bază. Aceasta a afectat aprovizionarea cu alimente la nivel mondial și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile din lume. Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară nesăbuită, subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia în urma incidentului din 15 noiembrie, care a dus la pierderea tragică de vieți omenești ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei împotriva Ucrainei. Condamnăm cruzimea Rusiei împotriva populației civile din Ucraina și încălcările și abuzurile drepturilor omului, cum ar fi deportările forțate, tortura și tratamentul barbar al femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile. Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violența sexuală legată de conflict, trebuie să fie trași la răspundere. De asemenea, îi condamnăm pe toți cei, inclusiv Belarus, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2. Îi urăm bun venit astăzi ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și poporul ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării lor și aducem un omagiu tuturor vieților pierdute. Rămânem fermi în angajamentul nostru față de independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care încalcă flagrant Carta ONU. Vom continua și ne vom intensifica și mai mult sprijinul politic și practic acordat Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială și valorile noastre comune împotriva agresiunii rusești, și ne vom menține sprijinul atât timp cât va fi necesar. În acest context, NATO va continua să se coordoneze îndeaproape cu părțile interesate relevante, inclusiv cu organizațiile internaționale, în special cu UE, precum și cu țările cu opinii similare. Pornind de la sprijinul oferit până acum, vom ajuta acum Ucraina să își consolideze rezistența, să își protejeze poporul și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei. Aliații vor ajuta Ucraina în timp ce își repară infrastructura energetică și își protejează populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți să sprijinim eforturile pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției și reformelor postbelice, astfel încât Ucraina să își poată asigura un viitor liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze viitoarele agresiuni. Vom continua să ne consolidăm parteneriatul cu Ucraina pe măsură ce aceasta își promovează aspirațiile euro-atlantice.

3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să se alăture Alianței. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO mai puternică și zona euroatlantică mai sigură. Securitatea lor este de o importanță directă pentru Alianță, inclusiv în timpul procesului de aderare.

4. Reamintind că Balcanii de Vest și regiunile Mării Negre sunt de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe ai partenerilor NATO Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în contextul în care NATO își consolidează sprijinul personalizat pentru consolidarea integrității și rezilienței acestora, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței lor politice. Ne susținem cu fermitate angajamentul nostru față de politica ușilor deschise a Alianței. Reafirmăm deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel înalt de la București din 2008 și toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia și Ucraina.

5. NATO este o alianță defensivă. NATO va continua să ne protejeze populațiile și să apere în permanență fiecare centimetru de teritoriu aliat. Vom face acest lucru în conformitate cu abordarea noastră de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor.

6. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderea de vieți omenești după recentele și oribilele atacuri teroriste. Ne confruntăm cu amenințări și provocări din partea actorilor autoritari și a concurenților strategici din toate direcțiile strategice. Având în vedere cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul strategic, punem în aplicare o nouă bază de referință pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea semnificativă a acesteia și prin dezvoltarea în continuare a întregii game de forțe și capacități robuste și pregătite de luptă. Toate aceste măsuri vor consolida substanțial disuasiunea și apărarea avansată a NATO. Rămânem angajați să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliaților. Orice atac împotriva Aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât. Stăm împreună în unitate și solidaritate și reafirmăm legătura transatlantică de durată dintre națiunile noastre. Vom continua să depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întregul spațiu euroatlantic.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a reluat marți, în deschiderea reuniunii miniștrilor apărării din țările NATO, apelul său ca deciziile adoptate la summitul Alianței de la Madrid din acest an, în special cele care privesc postura de descurajare și de apărare pe flancul estic trebuie cât mai curând implementate.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe flancul estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoştinţă a României către toţi aliaţii care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus şeful statului, în alocuţiunea susţinută la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO, care a început marți la Bucureşti.

“Prezența dumneavoastră pe Flancul Estic al NATO, în apropierea țărmului Mării Negre, este extrem de relevantă și de oportună. Aceasta transmite un mesaj puternic de unitate aliată, solidaritate și angajament strategic. De asemenea, aceasta arată că valorile libertății și ale păcii rămân fundamentale pentru Alianța noastră. De la momentul aderării la NATO, România a fost un aliat responsabil și activ, devotat principiilor Alianței. Am fost un contribuitor implicat în  misiunile și operațiunile NATO, precum și un promotor și furnizor neclintit de securitate și stabilitate în regiunea noastră, și nu numai. România este mândră să găzduiască, pentru a doua oară, un eveniment NATO la nivel înalt, după Summitul din 2008. Aceasta este prima reuniune ministerială de externe pe care o găzduim și prima întrunire NATO găzduită de un stat aliat de pe Flancul Estic după declanșarea războiului împotriva Ucrainei”, a detaliat șeful statului.

Iohannis a arătat că agenda acestei reuniuni abordează cele mai urgente și mai relevante subiecte actuale pentru NATO și pentru securitatea aliată colectivă.

“În ultimele nouă luni, războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei a avut implicații profunde pentru securitatea europeană și euroatlantică, provocând suferințe imense poporului ucrainean, afectând economiile statelor și cauzând o criză alimentară și energetică globală. Drept răspuns, Alianța noastră și aliații au adoptat o poziție fermă și unitară. De asemenea, am adoptat decizii istorice pentru consolidarea, fără precedent, a descurajării și apărării noastre, pentru a ajuta Ucraina să se apere și pentru a-i sprijini pe partenerii noștri cei mai vulnerabili să își crească reziliența”, a spus președintele.

În acest context, șeful statului a arătat că apreciază faptul că Republica Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina au fost invitate să se alăture în cadrul unei sesiuni a acestei reuniuni ministeriale, și că ministrul de externe al Ucrainei Dmitro Kuleba va participa, de asemenea, la reuniune în cursul acestei seri.

“Doresc să subliniez că este pentru prima dată când Republica Moldova participă la o reuniune ministerială a NATO și suntem bucuroși că această premieră are loc la București”, a subliniat șeful statului.

Asemenea poziției sale de luni din timpul întâlnirii cu secretarul general al NATO, Iohannis a pledat pentru implementarea integrală a deciziilor adoptate la summitul de la Madrid.

“Întrucât ne pregătim pentru Summitul NATO din 2023, din Lituania, în perioada imediat următoare ne revine responsabilitatea comună de a implementa integral deciziile adoptate la Madrid, cât mai curând posibil, în special pe cele care privesc postura de pe Flancul Estic, inclusiv de la Marea Neagră. Cu această ocazie, doresc să transmit profunda recunoștință a României către toți aliații care au decis dislocarea de trupe pe teritoriul nostru”, a spus el.

Preşedintele a declarat, luni, că este nevoie de un număr sporit de militari aliaţi şi de echipamente prepoziţionate pe Flancul Estic, arătând că este nevoie ca deciziile luate în acest sens la Summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Madrid să se concretizeze.

“Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică – așa cum este deja prevăzut în Noul Concept Strategic. Trebuie să continuăm să monitorizăm cu atenție evoluțiile și să promovăm o abordare și mai strategică în regiune”, a conchis președintele în mesajul său de la ministeriala NATO.

Pledoaria președintelui Iohannis pentru creșterea prezenței aliate pe flancul estic vine după ce miniștrii apărării din țările NATO au convenit “creșterea stocurilor de muniții și echipamente” pe flancul estic cu scopul de a accelera furnizarea de capacități ca urmare a deciziilor summitului NATO de la Madrid.

Din luna februarie și până în prezent, NATO și aliații au desfășurat efective importante în România, cu rol de descurajare, reasigurare și apărare, astfel încât, în prezent, țara noastră găzduiește aproximativ 5.000 de militari aliați, iar grupul de luptă NATO din România se află în plin proces de dezvoltare, inclusiv în ceea ce privește elementele care să-i permită creșterea la nivel de brigadă.

Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România este capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul este gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România găzduiește o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München are loc pe flancul estic al NATO.

Continue Reading

NATO

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Published

on

© Calea Europeană

Ministrul de externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au discutat marți, la București, despre viitoarea strategie a SUA pentru regiunea Mării Negre și contribuția esențială a României în această privință, consultările politice dintre șefii diplomațiilor de la București și Washington având loc în ajunul reuniunii miniștrilor de externe din NATO și în contextul aniversării a 25 de ani de Parteneriat Strategic între România și SUA.

“Când vorbim despre zona Mării Negre, aceasta este o zonă de o importanță strategică esențială pentru noi și pentru NATO”, a spus șeful diplomației americane, într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii bilaterale, în vreme ce omologul român a prezentat evaluările și ideile României cu privire la această strategie, inclusiv într-un document scris consistent, ca o contribuție la procesul de reflecție din SUA pentru elaborarea unei Strategii cuprinzătoare privind regiunea Mării Negre.

“Am discutat despre abordarea strategică asupra securității Mării Negre și despre creșterea rezilienței în această regiune, despre consolidarea caracterului liber, sigur, prosper al Mării Negre, într-o etapă, evident, post-conflict. Și, din acest punct de vedere, am prezentat propriile noastre evaluări și idei, într-un document consistent care reprezintă, de fapt, o aducere la zi a unui document similar, pe care l-am prezentat anul trecut la Washington, care să ajute la conturarea Strategiei Statelor Unite privind regiunea Mării Negre, prin securitatea în regiunea Mării Negre”, a spus și Aurescu, amintind că aceeași temă a fost abordată și în cursul întrevederii bilaterale precedente cu Blinken, de la Departamentul de Stat, în noiembrie 2021, situația de acum fiind una diferită din moment ce Rusia a lansat războiul său împotriva Ucrainei din regiunea Mării Negre.

Secretarul de stat al SUA a afirmat că “Rusia a transformat această mare într-o zonă de război” și a asigurat că SUA nu vor fi descurajate în a-și întări prezența de la Marea Neagră până la Marea Baltică. “România este o componentă esențială pentru acest efort și pentru toate eforturile de a întări Alianța în general”, a spus el.

Nu ne lăsăm descurajaţi, vom consolida prezenţa NATO din Marea Neagră până în Marea Baltică. În acest scop, colaborăm îndeaproape şi cu NATO, pentru a consolida strategia Mării Negre. România este un contributor vital în acest context şi în demersurile mai ample de a ne asigura că avem alianţa de apărare cea mai puternică posibil”, a precizat el.

“Contribuția de 2,5% din PIB pentru apărare este un angajament ferm” din partea României, a subliniat Blinken. Regiunea Mării Negre este o componentă critică a apărării și a strategiei NATO, a insistat Antony Blinken, menționând că, în prezent, sunt dislocaţi în România 4.000 de militari americani.

Și Bogdan Aurescu a vorbit de proiectul SUA de a crea o strategie pentru regiunea Mării Negre şi a amintit despre vizita sa la Washington din noiembrie anul trecut.

“Am considerat că este foarte important să aducem şi contribuţia României şi atunci am transmis un document cuprinzător cu partea României şi despre cum această strategie a Mării Negre trebuie să arate, din punctul nostru de vedere. Era viziunea unei strategii ample, dincolo de dimensiunea de securitate clasică, una care aducea detalii legate de libertatea de navigaţie, legate de rezilienţa statelor de pe malurile Mării Negre, care trebuie să fie consolidată. Am inclus acolo şi idei privind economiile din regiunea Mării Negre şi despre consolidarea Mării Negre ca hub şi ca punct de tranzit între Europa, Caucaz şi Asia Centrală. Într-adevăr, Marea Neagră are un mare potenţial”, a arătat ministrul.

Aurescu a afirmat că după începutul războiului în Ucraina a fost luată în considerare o regândire a acestui concept.

“Ne-am gândit că este extrem de relevant să regândim, în noul context, care ar fi noii parametri ai acestei strategii SUA a Mării Negre. Nu este doar o strategie SUA, este mult mai mult de atât, merge dincolo de viziunea SUA”, a spus el, adăugând că în acest proces sunt implicate statele de pe malurile Mării Negre.

“Azi am transmis o nouă viziune înnoită a României asupra strategiei, care consolidează abordarea amplă din documentul din noiembrie”, a evidenţiat Aurescu.

Citiți și Reuniunea Liderilor de la München: Bogdan Aurescu a pledat pentru un “to-do list” transatlantic pentru securitatea la Marea Neagră

La întrevederea de la Washington de anul trecut, ministrul Bogdan Aurescu e a reiterat necesitatea acordării unei atenții speciale regiunii Mării Negre, care este esențială pentru securitatea euroatlantică, și a punctat dorința – salutată de partea americană – a României de a contribui substanțial la dezvoltarea viitoarei Strategii a SUA privind securitatea la Marea Neagră.

El a subliniat atunci că, în viziunea României, această strategie trebuie să aibă în vedere o abordare multidimensională și integrată a descurajării, combinând aspectele care țin de securitatea clasică cu cele care țin de consolidarea rezilienței, cu dimensiunea economică, cea de combatere a amenințărilor hibride, de întărire a securității energetice și de soluționare a conflictelor prelungite, fiind necesară alocarea resurselor adecvate în acest scop. 

Secretarul de stat Blinken a apreciat, la acel moment, propunerea României, ca stat riveran și aliat responsabil și ferm angajat al SUA, și a fost de acord cu evaluarea părții române în ceea ce privește faptul că Marea Neagră nu poate deveni un instrument de proiectare a forței ostile și destabilizatoare.

Discuțiile politice de atunci au avut loc în condițiile în care anterior vizitei lui Aurescu la Washington, trei experți americani de calibru – Alina Polyakova, Ian Brzezinski și Jim Townsend – au fost audiați în Comisia pentru relații externe a Senatului SUA pe tema securității la Marea Neagră cu accent pe “revigorarea politicii americane față de această regiune”. Cei trei specialiști au adus argumente în favoarea importanței strategice a Mării Negre pentru Statele Unite pe care o consideră “ancora flancului sudic al NATO” și “locul în care Kremlinul testează credibilitatea Alianței Nord-Atlantice”, în timp ce nu au exclus atenția pe care China o acordă acestei regiuni. Cei trei experți au susținut creșterea prezenței militare a SUA în România, investiții în Inițiativa celor Trei Mări și echilibru între amenințarea reprezentată de Rusia și pivotarea SUA către Asia-Pacific.

La summitul NATO de la Madrid, liderii celor 30 de state membre ale NATO au recunoscut Marea Neagră ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

CHINA6 mins ago

China caută să își intensifice legăturile energetice cu Rusia. Sunt așteptate noi măsuri din partea G7 cu privire la exporturile de petrol rusesc

Eugen Tomac22 mins ago

Președinta Parlamentului European, prezentă, la invitația lui Eugen Tomac, la inaugurarea unei expoziții fotografice dedicate R. Moldova

U.E.53 mins ago

Josep Borrell subliniază nevoia de a evita ”capcanele mercantilismului” în relația cu regiunea Indo-Pacifică: Avem nevoie de o abordare care să acopere și dimensiunea de securitate

NATO1 hour ago

Miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei

NATO1 hour ago

Klaus Iohannis: Este pentru prima dată când R. Moldova participă la o reuniune ministerială NATO, iar această premieră are loc la București

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

New Strategy Center, în parteneriat cu Munich Security Conference, a organizat dezbaterea ”Black Sea Alert: Mapping the Challenges of the Region”. A fost subliniată nevoia unui răspuns cuprinzător și unitar

MAREA BRITANIE3 hours ago

Nicolae Ciucă anunță după întâlnirea cu James Cleverly că ”este în lucru un draft pentru modificarea şi completarea” Parteneriatului Strategic dintre România și Marea Britanie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Strategia europeană privind dronele 2.0, adoptată de Bruxelles, stabilește o viziune pentru dezvoltarea pieței europene a dronelor

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 hours ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO4 hours ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

ROMÂNIA7 hours ago

Antony Blinken, alături de Nicolae Ciucă la aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Strategic România-SUA: Avem o alianță de neclintit, cu atâtea legături în domeniul economic, politic și în relațiile personale

NATO10 hours ago

Începe ministeriala de externe a NATO de la București. Jens Stoltenberg: Nu-l putem lăsa pe Putin să câștige. Mă aștept să sporim sprijinul de apărare antiaeriană pentru Ucraina

NATO1 day ago

Reuniunea Liderilor de la München. Klaus Iohannis: Unitatea transatlantică, o surpriză strategică pentru Rusia. Importanța strategică a Mării Negre, o lecție învățată

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Organizarea Reuniunii Liderilor de la München la București, o recunoaștere a rolului strategic al României. Ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne în Marea Neagră

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă a discutat cu premierul Serbiei despre revigorarea dialogului bilateral și intensificarea cooperării economice

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul croat de externe se așteaptă la o decizie pozitivă privind aderarea țării sale la Schengen: Susţinem adoptarea aceleiaşi decizii pentru România şi Bulgaria

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

Team2Share

Trending