Connect with us

NATO

Flota NATO la Marea Neagră propusă de România, pusă în pericol de Bulgaria: Ideea nu este acceptabilă în felul în care a fost propusă la întâlnirile cu Dacian Cioloș și Klaus Iohannis

Published

on

La scurt timp după vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Sofia, preşedintele şi prim-ministrul Bulgariei se declară împotriva ideii promovate de România privind o flotă navală permanentă a NATO la Marea Neagră, formată din cele trei state aliate riverane, România, Bulgaria şi Turcia, care să aibă ca scop descurajarea Rusiei, conform agenţiei bulgăreşti Novinite, citat de Gândul.info.

Premierul Boyko Borisov şi preşedintele Rosen Plevneliev s-au declarat împotriva propunerii României de a forma o flotă NATO permanentă comună la Marea Neagră, care să contracareze Rusia, conform agenţiei de presă Novinite.

klaus_iohannis_in_bulgaria_-_15_iunie_2016_-_12Navele NATO ar putea patrula frontierele noastre maritime doar în cazul unui aflux puternic de refugiaţi. Nimeni nu trebuie să se îndoiască de poziţia noastră pro-NATO”, a declarat premierul Borisov, după o reuniune cu preşedintele şi cu ministrul Apărării de la Sofia, întrevedere ce are loc după vizita lui Iohannis în Bulgaria, dar și după ministeriala apărării din cadrul NATO. Șeful guvernului de la Sofia a adăugat că ideea unei flote nu este acceptabilă „în felul în care a fost propusă la întâlnirea cu premierul şi cu preşedintele României – suntem împotriva ei”.

Citiți și Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, discuții cu omologii bulgar și turc la Bruxelles: Cele trei țări doresc creșterea profilului strategic al Mării Negre pe agenda NATO

Mai mult, declarațiile din partea Bulgariei vin și după ce ministrului Apărării român, Mihnea Motoc, a avut reuniuni bilaterale la Bruxelles cu omologii de la Sofia și Ankara, în care s-a evidențiat necesitatea conturării unui profil strategic al Mării Negre pe agenda Alianței Nord-Atlantice. Totodată, chestiunea flotei la Marea Neagră a fost discutată și la întrevederea premierului Borisov cu Dacian Cioloș, din cadrul reuniunii Summitului Procesului de Cooperare din Europa de Sud Est.

Propunerea României ar fi susţinută şi de Turcia, care pentru că Bulgaria se opune, ar fi refuzat să semneze cu Sofia acordul de readmisie a imigranţilor, mai scrie agenţia bulgară.

Preşedintele Bulgariei a declarat că problema a fost discutată cu Klaus Iohannis, dar că nu s-a ajuns la vreo decizie. „Să punem capăt speculaţiilor că se vor forma flote împotriva cuiva”, a spus preşedintele Plevneliev, conform agenţiei Focus News.

Liderul bulgar a explicat că în timpul discuţiei cu Iohannis, preşedintele român a avansat posibilitatea unei iniţiative regionale sub egida NATO care să implice exerciţii navale comune.De asemenea, în discuţia cu Iohannis s-a mai vorbit şi despre formarea unei brigăzi NATO multinaţionale în România, care să asigure antrenamente comune rotaţionale şi la care Bulgaria ar putea contribui cu 400 de militari

Plevneliev a mai spus că Bulgaria şi România ar urma să facă o propunere comună la summit-ul NATO de la Varşovia, însă fără legătură cu flota navală.

Avem o poziţie comună şi am convenit să acţionăm împreună în continuare pentru întărirea prezenţei terestre şi maritime pe Flancul Estic, atât în Nordul, cât şi în Sudul acestuia, Sud în care se află România şi Bulgaria. Echilibrul de securitate din zona Mării Negre este esenţial în asigurarea securităţii colective a aliaţilor”, a declarat preşedintele român Klaus Iohannis, după întâlnirea de miercuri, de la Sofia.

Citiți și Klaus Iohannis și Rosen Plevneliev, mesaj comun: România și Bulgaria vor o prezență permanentă a NATO în Marea Neagră

Declarațiile președintelui bulgar contrazic cele spuse în timpul conferinței comune de presă cu Klaus Iohannis. ”Prietenii noştri români au avut o nouă iniţiativă, pe care o sprijinim, şi anume Iniţiativa Marină Regională în Marea Neagră. Este cu scop de apărare, evident, şi vom sprijini această nouă iniţiativă a României”, declarase acesta inițial la conferință comună de presă cu Klaus Iohannis.

Această iniţiativă navală la Marea Neagră vine în contextul în care, între timp, toată lumea recunoaște importanța strategică extraordinară a Mării Negre şi a zonei Mării Negre, importanţa extraordinară pentru întreaga construcţie NATO în această parte a lumii. Noi nu dorim să revenim la Război Rece, şi noi în niciun caz nu dorim să ne pregătim să atacăm pe cineva”, a spus președintele României.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Forțele Aeriene Canadiene au revenit în România: 180 de militari și șase aeronave CF-188 Hornet vor executa misiuni de poliție aeriană întărită sub comanda NATO

Published

on

© Forţele Aeriene Române / Facebook

Ceremonia dedicată certificării detașamentului Forțelor Aeriene Canadiene, aflat în România pentru a executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită, a avut loc joi, 4 august, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, potrivit comunicatului oficial.

Detașamentul canadian, format din aproximativ 180 de militari (piloți și personal tehnic) şi șase aeronave CF-188 Hornet, va executa misiuni de Poliție Aeriană Întărită (enhanced Air Policing) sub comandă NATO în următoarele patru luni, alături de militari aparținând Forțelor Aeriene Române şi aeronave F-16 Fighting Falcon și MiG-21 LanceR, iar alte două aeronave CF-188 Hornet vor participa, în aceeași perioadă, la exercițiile organizate cu aliații NATO.

Aceasta este cea de-a șasea rotație la Mihail Kogălniceanu a Forțelor Aeriene Regale Canadiene, după cele executate în 2017, 2018, 2019, 2020 și 2021. De asemenea, militarii canadieni au mai executat o misiune în România, la Câmpia Turzii, în anul 2014.

Misiunile de poliție aeriană desfășurate în comun contribuie la dezvoltarea capacităţii de reacţie şi descurajare, precum și la consolidarea interoperabilităţii între Forțele Aeriene Române și cele canadiene.

Dislocarea avioanelor CF-188 Hornet în România este parte a implementării Planului de acţiune pentru asigurarea capacităţii operaţionale a NATO pe flancul estic al Alianței atât în zona de nord, cât și în zona de sud și demonstrează unitatea și determinarea NATO ca răspuns la provocările mediului de securitate.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg: Rusia nu trebuie să câștige în Ucraina. Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească

Published

on

© NATO

Războiul Rusiei în Ucraina este un atac la adresa actualei ordini mondiale, a declarat, joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Stoltenberg, într-un discurs susținut în Norvegia, țara sa natală, a declarat că Europa „se confruntă cu cea mai periculoasă situație de după cel de-al Doilea Război Mondial” și că nu trebuie să i se permită Rusiei să câștige.

Potrivit înaltului oficial aliat, pentru a împiedica Rusia să aibă sorţi de izbândă, NATO şi ţările sale membre s-ar putea să trebuiască să sprijine în continuare Ucraina cu arme şi altă asistenţă pentru o perioadă lungă.

„Este în interesul nostru ca acest tip de politică agresivă să nu reușească”, a declarat Stoltenberg. Acesta a adăugat că, dacă președintele rus Vladimir Putin se gândește să facă ceva similar cu o țară NATO, întreaga Alianță „va fi implicată imediat”.

Un principiu central al NATO este că un atac asupra unui membru este un atac asupra întregii organizații acum extinsă la 32 de membri, care s-au angajat să își vină în ajutor reciproc.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO invită Serbia și Kosovo ”să se angajeze în dialogul mediat de UE” pentru a-și ”soluționa diferendele”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avut discuții telefonice cu președintele sârb și premierul kosovar, în încercarea de a stinge tensiunile apărute ca urmare a deciziilor administrative și la frontieră impuse de Pristina.

”Am discutat cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, despre tensiunile din nordul Kosovo. Toate părțile trebuie să se angajeze constructiv în dialogul mediat de UE și să-și soluționeze diferendele prin diplomație. Forța NATO (KFOR) este pregătită să intervină în cazul în care stabilitatea este pusă în pericol, în virtutea mandatului ONU”, a fost invitația lansată de Stoltenberg într-un mesaj publicat pe Twitter.

Forţa NATO în Kosovo numără un efectiv de 3.775 de militari din 28 de ţări, precizează Alianţa, potrivit căreia, mandatul acesteia este de a oferi un mediu sigur şi de a garanta libertatea de circulaţie ”în avantajul tuturor comunităţilor din Kosovo”, conform Agerpres

Secretarul general al NATO a avut o discuție pe această temă și cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti.

”Toate părțile trebuie să-și mențină calmul, să evite acțiunile unilaterale și să sprijine dialogul mediat de UE. Rămân în strâns contact cu Pristina și cu Belgradul”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Decizia Pristinei de a impune permise de şedere temporare persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă şi de a-i obliga pe sârbii kosovari să-şi înlocuiască plăcuţele de înmatriculare cu unele emise de Republica Kosovo a provocat o escaladare a tensiunilor.

Belgradul nu a recunoscut niciodată autoproclamata independenţă a Kosovo în 2008, la un deceniu după un război sângeros soldat cu circa 13.000 de morţi, majoritatea albanezi kosovari. De atunci, regiunea a fost scena unor fricţiuni regulate.

Sub presiunea Occidentului, cu precădere Statele Unite, aliat al Kosovo, Pristina a decis să amâne cu o lună, până la 1 septembrie, intrarea în vigoare a noilor măsuri la granița cu Serbia, gest salutat de UE prin vocea Înaltului său Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Continue Reading

Facebook

U.E.2 hours ago

Polonia amenință că va bloca inițiativele UE prin exercitarea dreptului de veto, dacă nu îi vor fi deblocate fondurile din MRR

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este mai aproape de materializarea obiectivelor din PNRR în materie de energie verde

U.E.3 hours ago

Germania reiterează ”sprijinul ferm pentru Ucraina”: Susținem sancțiunile împotriva Rusiei, chiar dacă ”ne așteaptă luni dificile”

U.E.4 hours ago

La doi ani de la alegerea frauduloasă a lui Aleksandr Lukashenko, UE își reafirmă sprijinul pentru aspirațiile democratice ale belarușilor

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Gaza: Uniunea Europeană salută acordul dintre Israel și Jihadul Islamic Palestinian privind încetarea focului

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Coreea de Sud este interesată să facă investiții în România în domeniul energiei nucleare

U.E.5 hours ago

Eurostat: UE a exportat servicii de 1027 mld. de euro în 2021, indicând o revenire la nivelurile anterioare pandemiei

RUSIA6 hours ago

UE demontează dezinformarea rusă cu privire la Georgia: Kremlinul urmărește să creeze o prăpastie între această țară și partenerii ei, UE și NATO

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană aprobă României un ajutor de stat de 149 de milioane de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru producția de hidrogen din surse regenerabile

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Ucraina acuză Rusia de comiterea a peste 27.000 de crime de agresiune şi de război pe teritoriul ucrainean

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending