Connect with us

NATO

Flota rusă din Crimeea supraveghează grupul de nave NATO aflate în Marea Neagră pentru exerciții militare

Published

on

Flota rusă din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol (în Crimeea), a început supravegherea unui grup de nave NATO, care a intrat joi în apele Mării Negre, informează vineri agenţia de presă rusă oficială RIA Novosti, potrivit Agerpres.

Este vorba de două nave din cel de-al doilea grup naval permanent al NATO (SNMG2) – fregata marinei regale canadiene “Toronto” şi fregata marinei spaniole “Santa Maria”. De asemenea, joi a intrat în Marea Neagră şi distrugătorul marinei olandeze “Evertsen”. Acestea sunt însoţite de fregata turcă Yildirim.

De partea rusă, operaţiunea de supraveghere a grupului naval al Alianţei Nord-Atlantice este realizată de navele “Ivan Hurs’ şi “Vasili Bâkov’ din cadrul Flotei ruse din Marea Neagră.

Anterior, comandamentul naval unificat al Alianţei a explicat prezenţa mai multor nave în apele Mării Negre prin faptul că acestea urmează să participe la exerciţiul anual SEA SHIELD şi în scopul unor antrenamente pentru o mai bună coordonare cu ţările partenere Ucraina şi Georgia.

Situația de securitate din regiunea Mării Negre s-a deteriorat considerabil în ultimii cinci ani ca urmare a anexării ilegale a Crimeei de către Rusia.

În ultimele luni, atât pe fondul înarmării militare a peninsulei Crimeea de către Moscova, cât și a tensiunilor dintre Rusia și Ucraina în strâmtoarea Kerci, NATO și SUA și-au sporit prezența în Marea Neagră.

Astfel, la finalul lunii februarie, Flota a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA a trimis în Marea Neagră distrugătorul ”Donald Cook” pentru a consolida stabilitatea în regiune prin desfăşurarea de manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune. Distrugătorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

Separat, peste 1100 de militari au participat la primul exercițiu multinațional organizat de Forțele Navale Române în anul 2019, intitulat „Poseidon 19”, desfășurat în perioada 1-8 martie și la care au luat parte 10 nave militare românești, patru nave militare străine din Bulgaria, Germania, Spania și Turcia.

Recent, generalul-locotenent Benjamin Hodges, fost comandant al forţelor americane în Europa, a declarat la un eveniment, la Praga, în contextul aniversării a 20, 15 și 10 ani de la extinderea succesivă a NATO, că Alianţa Nord-Atlantică trebuie facă demersuri pentru a-şi spori capabilităţile în regiunea Mării Negre, în caz contrar Rusia s-ar putea gândi să ocupe Odessa şi chiar România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Interviu | Tacan Ildem, asistentul secretarului general NATO pentru diplomație publică: Cum sprijină România, prin ”excelența sa recunoscută” în domeniul noilor tehnologii, eforturile NATO împotriva dezinformării

Published

on

© Tacan Ildem/ Twitter

România a contribuit foarte mult la eforturile campaniei ”We are NATO”, cea mai mare campanie de diplomație publică desfășurată vreodată de Alianță, de a explica publicului și societății românești politicile aliate, țara noastră având un rol important în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, a explicat, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, ambasadorul Tacan Ildem, asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică.

Aflat la București, unde a participat la Bucharest Forum, Tacan Ildem a dat ca exemplu în interviu acordat și implicarea României în a explica ambițiile NATO de a inova în fața noilor tehnologii. ”Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută”, a spus Ildem.

Coordonator al Diviziei pentru Diplomație Publică a NATO, acesta a mai spus că prin intermediul campaniei ”WeAreNATO”, Alianța se adresează către trei tipuri de public: viitori lideri ai României, publicul de gen feminin și publicul format din persoanele fără studii superioare.


CaleaEuropeană.ro: Șaptezeci de ani de la înființarea NATO și mai ales treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului par momente îndepărtate din istorie pentru un cetățean obișnuit. Cum explicați publicului larg nevoia de a se afla sub umbrela de apărare colectivă furnizată de NATO?

Tacan Ildem: Acum treizeci de ani, Războiul Rece s-a încheiat și odată cu acesta a luat sfârșit și separarea Europei. În ultimele trei decenii, provocările au fost diferite și totuși angajamentul aliaților de a rămâne împreună continuă să dureze. Mai bine, noi aliați s-au alăturat, inclusiv România, iar acest lucru ilustrează avantajele oferite de aderarea la NATO. Cred că cetățeanul obișnuit înțelege bine că societățile noastre se confruntă cu multe provocări de securitate, atât tradiționale, cum ar fi noua politică externă asertivă a Rusiei, cât și mai puțin tradiționale, precum amenințările cibernetice sau terorismul. NATO nu înlocuiește eforturile naționale de apărare, dar le reunește astfel încât, împreună, Alianța să fie mai mare și mai puternică decât suma părților sale.

CaleaEuropeană.ro: După sfârșitul Războiului Rece, NATO a fost extinsă ca o promisiune pentru democrațiile nou-născute în Europa Centrală și de Est. Din 2014, Alianța se confruntă cu multiple amenințări, inclusiv la granițele sale de est, dar unele sunt non-militare și folosesc tehnologii disruptive. Ce poate face NATO mai mult pentru a ajuta noii aliați, inclusiv România, să construiască societăți mai rezistente în gestionarea activităților de dezinformare?

Tacan Ildem: Dezinformarea este o preocupare pentru toată lumea, deoarece spre deosebire de informarea greșită, care este neintenționată, dezinformarea este o încercare de a semăna intenționat eroarea și percepțiile greșite asupra realității. Rezistența este un cadru al minții, indiferent de momentul când s-a alăturat NATO! Este necesar ca fiecare membru al societății să își facă partea sa. La NATO, considerăm că reziliența include o comunicare pro-activă, pentru a informa publicul și mass-media; comunicarea reactivă pentru a corecta ceea ce considerăm a fi date parțiale, incomplete sau tendențioase în mediul informațional; și întâlniri față în față frecvente cu liderii de opinie, deoarece întâlnirile directe dezvoltă încredere, o componentă cheie a rezilienței. Dar cetățenii au, de asemenea, un rol în combaterea activităților de dezinformare, prin diversificarea surselor de informații și prin conștientizarea posibilelor prejudecăți politice. Diplomația publică a NATO contribuie la acest efort.

CaleaEuropeană.ro: Procesul continuu al NATO de a se adapta la un mediul de securitate provocator, în special la provocările hibride și de dezinformare, și-a găsit în urmă cu doi ani un nume: „#WeAreNATO”. Care este povestea din spatele acestei campanii de comunicare și branding și de ce a apărut?

Tacan Ildem: NATO a căutat întotdeauna să se adapteze. Chiar înainte de anexarea ilegală a Crimeei din 2014 de către Rusia, diplomația publică a evoluat rapid, luând în considerare creșterea social media și impactul acesteia asupra audiențelor, dar și asupra instrumentelor pe care le utilizează comunicatorii. NATO a avut în vedere aceste noi evoluții și a decis să se adapteze și să adopte noi modalități. Metoda evoluează, dar obiectivul final rămâne neschimbat: să ajungem la un public divers din națiunile noastre. Prin campanii de acest fel suntem mai agili, mai capabili să măsurăm impactul muncii noastre și, prin urmare, sperăm că vom avea și mai mult succes.

CaleaEuropeană.ro: România este unul dintre pionierii campaniei #WeAreNATO, în timp ce sprijinul public pentru apartenența noastră la NATO se ridică la peste 50% din populație, iar acestea sunt fapte pozitive. Chiar și așa, cum poate România, ca graniță estică a lumii occidentale, să se angajeze activ pentru a promova și explica mai bine profilul și măsurile NATO pentru descurajare și apărare?

Tacan Ildem: Sunt foarte bucuros că România a contribuit atât de mult la eforturile campaniei noastre de a explica politicile NATO publicului de acasă. După cum s-ar putea să știe și cititorii dvs., avem trei publicuri prioritare, dintre care primul este generația succesoare, viitorii lideri ai României. De asemenea, ne adresăm în special femeilor. În sfârșit, căutăm să ne asigurăm că persoanele fără studii superioare capătă o înțelegere mai bună a contribuțiilor României la Alianță. Privind mai departe, România are un rol în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, dar și în explicarea determinării aliaților de a inova în privința noilor tehnologii disruptive – tehnologii care prezintă oportunități, dar care vor schimba și natura războiul. Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută.

CaleaEuropeană.ro: NATO a fost întotdeauna denumită drept o organizație de apărare colectivă, ghidată de principiul înscris la articolul 5. În ce măsură fenomenul de știri false este o amenințare pentru securitatea și capacitatea NATO de a-și apăra membrii? În acest sens, care ar fi rolul diplomației publice în cadrul Alianței în combaterea războiului hibrid?

Tacan Ildem: Știrile false sunt un fenomen complex care implică atât state, cât și organizații non-statale. Intenția lor distructivă este agravată de noul potențial al platformelor de socializare. NATO ia această realitate foarte în serios. Am ales să ne opunem știrilor false cu fapte și să facem acest lucru prin relații proactive cu presa, implicare în social media, precum și printr-un program dinamic de activități ale diplomației publice, adresat diferitelor audiențe. Deși ele nu țin de capacitatea NATO de a se apăra militar, știrile false contribuie la tulburarea apelor și la confuzia publicului. Prin urmare, știrile false sunt o provocare pentru sprijinul public privind politicile NATO. Ne contestă rezistența ca societăți. Acesta este motivul pentru care NATO își propune să combată acest fenomen calm, dar ferm.

CaleaEuropeană.ro: Deși cooperarea noastră transatlantică este slăbită de perturbările geopolitice și de revenirea la politica de mare putere, NATO este considerată cea mai de succes alianță militară. Cum reușesc abordări de tipul ”allied strong” să țină Occidentul unit într-un moment în care ar trebui să sărbătorim trei decenii de când valorile pe care a fost fondată NATO au început să-și găsească terenul propice și în Europa Centrală și de Est?

Tacan Ildem: Centrul de greutate al NATO, puterea sa esențială, este angajamentul membrilor săi de a fi alături unii de ceilalți. În acest sens, articolul 5 este nucleul Tratatului Atlanticului de Nord. Coeziunea dintre aliați este prioritatea secretarului general în orice moment și cea a colaboratorilor săi. Acesta este motivul pentru care este important să participăm la seminarii precum Bucharest Forum, care ajută la dezvoltarea unei viziuni comune asupra provocărilor și amenințărilor.

CaleaEuropeană.ro: Peste câteva săptămâni, liderii NATO se vor reuni la Londra pentru a marca 70 de ani de la înființarea familiei Nord-Atlantice. În același timp, mulți aliați sărbătoresc zece, cincisprezece sau douăzeci de ani de la aderarea la comunitatea euro-atlantică. Cum arată viitorul pentru NATO?

Tacan Ildem: Cetățenii și experții recunosc deopotrivă capacitatea istorică de adaptare a NATO. Acesta este motivul pentru care a și sărbătorit anul acesta 70 de ani. În perspectiva viitorului, NATO ia din măsuri pentru adaptarea la un mediu de securitate schimbat. A luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și descurajarea în cele mai mari eforturi făcute într-o generație, după anexarea ilegală a Rusiei din Crimeea în 2014. NATO este preocupată să dezvolte răspunsuri la provocările hibride și cibernetice și la instabilitatea din Sud. Alianța încearcă să sporească rezistența operațiunilor sale și îi ajută pe aliați să facă la fel. Lucrează cu partenerii pentru consolidarea unităților de apărare a acestora. NATO se angajează pe deplin să rămână pregătit pentru obiectivele sale, deoarece provocările pentru securitate continuă să evolueze.


Ambasadorul Tacan Ildem a fost numit asistent al secretarului general al NATO pentru diplomația publică în martie 2016. El îl consiliază pe secretarul general în problemele diplomației publice și conduce Divizia de diplomație publică (PDD), care joacă un rol cheie în transmiterea mesajelor strategice și politice ale Alianței formatorilor de opinie și publicului în general. PDD lucrează pentru a crește nivelul de conștientizare asupra profilului Alianței în rândul audiențelor la nivel mondial și pentru a construi sprijin pentru operațiunile și politicile Alianței.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Voi lucra cu Mircea Geoană, noul meu secretar general adjunct, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis joi, într-o postare pe Twitter că va lucra cu Mircea Geoană, noul secretar general adjunct al organizației, pentru consolidarea Alianței Nord-Atlantice.

Un călduros bun venit pentru noul meu secretar general adjunct, Mircea Geoană! Aștept cu nerăbdare să lucrăm împreună pentru a consolida NATO mai departe. Vei construi în baza moștenirii solide pe care a lăsat-o Rose Gottemoeller, o campioană al Alianței noastre transatlantice. Ne va lipsi tuturor”, scris Stoltenberg, pe Twitter.

 

Mircea Geoană și-a preluat joi, 17 octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara acestui an de secretarul general Jens Stoltenberg.

Diplomatul român Mircea Geoană își preia poziția de secretar general adjunct al NATO. El este primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct. 

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


Citiți și 

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO


Până în prezent, poziția de secretarul general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice, deținut de ambasadorul Sorin Ducaru. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, primul mesaj în calitate de secretar general adjunct al NATO: Avem o singură misiune, să păstrăm unitatea celei mai de succes Alianțe din istorie

Published

on

© NATO

Noul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a avut joi, la sediul Alianței, o întâlnire cu secretarul general Jens Stoltenberg, în prima zi în care fostul ministru de Externe al României și-a preluat mandatul în cadrul organizației.

Prima zi de muncă la NATO a început cu întâlnirea cu Secretarul General, Jens Stoltenberg. Vom forma o echipă unită, cu o singură misiune: să păstrăm și să întărim unitatea, solidaritatea, eficacitatea și permanenta adaptare a celei mai de succes Alianțe din istorie. Mândru și onorat să fiu primul român într-o astfel de poziție de decizie și să pot contribui la consolidarea relației transatlantice și la apărarea valorilor noastre comune”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Mircea Geoană și-a preluat joi, 17 octombrie, mandatul de secretar general adjunct al NATO, cea mai înaltă poziție ocupată de un român în ierarhia Alianței Nord-Atlantice, conform unei decizii anunțată în vara acestui an de secretarul general Jens Stoltenberg.

Diplomatul român Mircea Geoană își preia poziția de secretar general adjunct al NATO. El este primul secretar general adjunct care provine din Europa Centrală și de Est”, se arată într-un comunicat al NATO, în care este menționat că Geoană o înlocuiește în funcție pe Rose Gottemoeller, din SUA, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct. 

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.


Citiți și 

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO


Până în prezent, poziția de secretarul general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice, deținut de ambasadorul Sorin Ducaru. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României (2008-2011), ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Numirea lui Geoană în această poziție are loc în același an în care NATO aniversează șapte decenii de la înființare, iar România 15 ani de când este membru al Alianței.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Puteți citi pe larg despre
Aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO
Aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending