Fragmentarea economiei mondiale ar putea îngreuna și mai mult ajutorarea numeroaselor economii emergente și în curs de dezvoltare care au fost puternic afectate de șocuri multiple, avertizează Fondul Monetar Internațional într-un analiză dată publicității înainte reuniunii factorilor de decizie și oamenilor de afacere sub umbrela Forumului Economic Mondial de la Davos, într-un climat dominat de încetinirea economiei globale, schimbările climatice sau criza costului vieții și nivelul ridicat al datoriei, determinate de tensiunile geopolitice.
Potrivit FMI, ne confruntăm cu spectrul unui nou Război Rece care ar putea duce la fragmentarea lumii în blocuri economice rivale, fapt ce ar reprezenta o greșeală politică colectivă ce va lăsa toată lumea mai săracă și mai puțin sigură.
În viziunea organismului economic internațional, ar fi o răsturnare uimitoare a sorții, având în vedere că integrarea economică a ajutat miliarde de oameni să devină mai bogați, mai sănătoși și mai bine educați. De la sfârșitul Războiului Rece, dimensiunea economiei globale s-a triplat aproximativ, iar aproape 1,5 miliarde de oameni au fost scoși din sărăcia extremă. ”Acest beneficiu al păcii și cooperării nu ar trebui să fie irosit”, consideră FMI.
Riscuri în creștere de fragmentare
”Dislocările cauzate de comerț și de schimbările tehnologice au afectat unele comunități. Sprijinul public pentru deschiderea economică a scăzut în mai multe țări. Iar de la criza financiară mondială, fluxurile transfrontaliere de bunuri și capital s-au temperat. Dar aceasta este doar o parte din poveste. Tensiunile comerciale dintre cele mai mari două mari economii ale lumii au crescut pe fondul unei intensificări globale a noilor restricții comerciale. Între timp, invazia Rusiei în Ucraina a provocat nu numai suferință umană, ci și perturbări masive ale fluxurilor financiare, alimentare și energetice în întreaga lume”, apreciază FMI.
Țările au impus întotdeauna anumite restricții asupra comerțului cu bunuri, servicii și active din considerente economice și de securitate națională legitime. Întreruperile lanțului de aprovizionare din timpul pandemiei COVID-19 au sporit, de asemenea, atenția acordată securității economice și creșterii rezistenței lanțurilor de aprovizionare.
”De la izbucnirea pandemiei, trimiterile la reshoring, onshoring și near-shoring în prezentările de venituri ale companiilor au crescut de aproape zece ori. Riscul este că intervențiile politice adoptate în numele securității economice sau naționale ar putea avea consecințe nedorite sau ar putea fi folosite în mod deliberat pentru a obține câștiguri economice în detrimentul altora. Aceasta ar fi o pantă periculoasă și alunecoasă spre o fragmentare geoeconomică galopantă”, atrage atenția Fondul Monetar Internațional, care precizează că ”estimările privind costul fragmentării din studiile recente variază foarte mult”.
”Numai costul pe termen lung al fragmentării comerțului ar putea varia de la 0,2% din producția globală într-un scenariu de fragmentare limitată până la aproape 7% într-un scenariu sever – aproximativ echivalentul producției anuale combinate a Germaniei și Japoniei. Dacă se adaugă decuplarea tehnologică, unele țări ar putea înregistra pierderi de până la 12% din PIB”, semnalează FMI.
Cu toate acestea, potrivit unei noi analize a FMI, impactul total ar fi probabil chiar mai mare, în funcție de câte canale de fragmentare sunt luate în considerare. Pe lângă restricțiile comerciale și barierele în calea răspândirii tehnologiei, fragmentarea ar putea fi resimțită prin restricții privind migrația transfrontalieră, reducerea fluxurilor de capital și un declin accentuat al cooperării internaționale, care ne-ar lăsa în imposibilitatea de a face față provocărilor unei lumi mai predispuse la șocuri.
Acest lucru ar fi deosebit de dificil pentru cei care sunt cei mai afectați de fragmentare. Consumatorii cu venituri mai mici din economiile avansate ar pierde accesul la bunuri importate mai ieftine. Economiile mici, cu piață deschisă, ar fi afectate puternic. Cea mai mare parte a Asiei ar avea de suferit din cauza dependenței sale puternice de comerțul deschis, estimează FMI, care anticipează că, într-un astfel de scenariu, economiile emergente și în curs de dezvoltare nu ar mai beneficia de efectele de propagare a tehnologiei care au stimulat creșterea productivității și a nivelului de trai.
Pentru a evita o astfel de situație, Fondul Monetar Internațional propune o abordare pragmatică, orientată spre domeniile comerțului, datoriei publice și acțiunilor privind clima.
Astfel, trebuie consolidat sistemul comercial internațional, consideră FMI.
În contextul în care fragmentarea ar putea îngreuna și mai mult ajutorarea multor economii emergente și în curs de dezvoltare vulnerabile, care se confruntă deja cu efectele șocurilor multiple, Fondul Monetar Internațional propune sprijin pentru aceste economii, astfel încât să poată face față datoriei.
În al treilea rând, acțiunile în domeniul climei necesită eforturi colective.