Connect with us

NEWS

FMI atrage atenția: Legile recent adoptate de Parlamentul României care aduc modificări la adresa sistemului financiar vor diminua creditele acordate economiei reale

Published

on

Fondul Monetar Internațional (FMI) a atras atenția că legile recent adoptate de Parlamentul României care aduc modificări la adresa sistemului financiar vor duce la diminuarea creditelor acordate economiei reale și vo afecta în mod negativ stabilitatea financiară.

”Cu privire la legile care introduc modificări la adresa sistemului financiar recent adoptate de Parlament, raportul subliniază că, dacă vor fi adoptate, aceste propuneri ar duce la diminuarea creditelor acordate economiei reale şi la încetinirea soluţionării problemei creditelor neperformante, ceea ce înseamnă că vor afecta în mod negativ stabilitatea financiară”, a declarat, pentru Agerpres, Alejandro Hajdenberg, reprezentant rezident al Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România şi Bulgaria.

Hajdenberg a mai spus că FMI încă analizează ordonanța de urgență adoptată la sfârșitul săptămânii de Guvern privind noile măsuri fiscal-bugetare.

”Încă evaluăm măsurile adoptate recent. Anunţul privind modificările pare să fi fost o surpriză pentru mulţi, având în vedere prăbuşirea pieţei bursiere. Aşa cum am anunţat cu ocazia consultărilor cu privire la Articolul IV, predictibilitatea şi orientarea pe termen mediu a politicilor sunt importante pentru a susţine creşterea economică pe termen lung şi a asigura convergenţa României cu standardele de viaţă mai mari din UE”, a mai spus responsabilul FMI.

De asemenea, ultimul raport publicat cu ocazia consultărilor cu privire la Articolul IV subliniază nevoia de a efectua o analiză a sustenabilităţii sistemului de pensii, în timp ce se garantează că obiectivele sale de protecţie socială sunt îndeplinite, a completat acesta

Camera Deputaţilor a adoptat, pe 19 decembrie, un proiect de lege care plafonează dobânzile. Astfel, actul normativ pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti are două noi articole, prin care se stabilesc regimul dobânzilor penalizatoare în raporturile juridice dintre consumatori şi profesionişti, inclusiv comercianţi, precum şi faptul că dobânda convenţională – atât cea remuneratorie, cât şi cea penalizatoare – nu poate depăşi dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Iniţiativa prevede că această măsură se aplică şi contractelor aflate în derulare.

Conform celor adoptate de deputaţi, ”dobânda efectivă anuală (…) nu poate depăşi: a) cu mai mult de 3 puncte procentuale, în cazul creditelor ipotecare sau imobiliare, astfel cum sunt acestea definite de Legea nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare, cu modificările şi completările ulterioare; creditul ipotecar sau imobiliar se defineşte ca fiind orice credit contractat de consumatori pe o perioadă mai mare de 10 ani, garantat cu ipotecă asupra imobilului cumpărat, construit, reabilitat, extins sau consolidat, ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui terţ garant; b) 50% pe an, în cazul creditelor de consum având o valoare mai mică sau egală cu 15.000 RON şi, respectiv, 40% pe an, în cazul creditelor de consum având o valoare mai mare de 15.000 RON; pentru evitarea oricărei confuzii, este credit de consum orice credit contractat de consumatori care nu îndeplineşte criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar, în sensul lit.a)”.

Camera Deputaţilor a fost for decizional pentru acest proiect.

Tot în 19 decembrie, deputaţii au adoptat propunerea legislativă pentru modificarea OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care prevede că cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decât dublul sumei plătite de acesta pentru a cumpăra creanţa de la cedent.

Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, iniţiativa prevede că această măsură se aplică şi contractelor aflate în derulare la data intrării în vigoare a legii.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NEWS

Parlamentul României va organiza la 2 decembrie o ședință solemnă pentru celebrarea Zilei Naționale. Klaus Iohannis și Ludovic Orban vor susține discursuri de la tribuna Legislativului

Published

on

Birourile permanente reunite ale Senatului și Camerei Deputaților au decis marți organizarea unei ședințe solemne a Parlamentului pe 2 decembrie, pentru celebrarea Zilei Naționale, informează Agerpres.

Potrivit memorandumului intern aprobat de Bpr, vor susţine alocuţiuni, de la tribuna Parlamentului, şeful statului, Klaus Iohannis, preşedinţii celor două Camere, Teodor Meleşcanu (Senat) şi Marcel Ciolacu (Camera Deputaţilor), premierul Ludovic Orban şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.

Printre cei propuşi să fie invitaţi se numără foştii şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel și Vladimir Putin au convenit că regiunea separatistă prorusă din estul Ucrainei trebuie să primească un statut special, anunță Kremlinul

Published

on

Cancelarul german Angela Merkel și președintele rus Vladimir Putin au convenit luni că Ucraina trebuie să acorde prin lege un statu special regiunii separatiste proruse Donbas, anunță Kremlinul, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Anunţul vine după o convorbire telefonice avută de cei doi lideri. Preşedinţia rusă nu a oferit deocamdată mai multe detalii despre discuţia dintre Merkel şi Putin asupra viitorului regiunii Donbas. Însă o înţelegere cu privire la statutul acesteia ar putea fi un pas înainte pentru stabilirea unui nou summit cvadripartit în formatul Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) care să pună capăt celor cinci ani de conflict armat în estul separatist al Ucrainei.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luna trecută că Kievul este de acord cu acordarea unui statut special pentru Donabas și cu desfășurarea de alegeri în această regiune, declarație urmată de manifestații împotriva sa, acuzat fiind că cedează presiunii Rusiei. Zelenski a revenit apoi asupra precizărilor și a spus că alegerile nu pot avea loc sub amenințarea armelor și că trebuie să se desfășoarea conform legislației ucrainene.

La finalul lunii octombrie, Ucraina a anunţat începerea retragerii trupelor sale şi ale separatiştilor proruşi dintr-un sector-cheie de pe linia frontului în regiunea Lugansk din estul Ucrainei.

Retragerea trupelor din Zolote şi din alte două sectoare de la linia frontului era una dintre condiţiile prealabile puse de Rusia pentru derularea la Paris a unui summit în ,,format Normandia”, cu participarea preşedinţilor rus, ucrainean, francez şi a cancelarului federal german, menit să relanseze procesul de pace în estul Ucrainei.

De altfle, Kremlinul a mai spus că Angela Merkel și Vladimir Putin au discutat despre pregătirea unui summit în formatul Normandia, fără a preciza dacă a fost propusă o dată.

La rândul său, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că pregătirea unui asemenea summit a fost în centrul convorbirii Merkel-Putin, cei doi mai discutând de asemenea despre tranzitul gazelor prin Ucraina şi despre situaţia din Libia şi Siria.

Continue Reading

CHINA

China și Grecia au semnat 16 acorduri de cooperare în diferite sectoare cu prilejul vizitei președintelui Xi Jinping în Grecia. Premierul Kyriakos Mitsotakis: Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard

Published

on

© Kyriakos Mitsotakis/ Facebook

Președintele chinez Xi Jinping a avut luni o întreedere cu președintele și premierul greci și a pledat în capitala Greciei, unde efectuează o vizită de trei zile, pentru ”întărirea comerțului bilateral” între China și Grecia, aceasta din urmă aflată în căutarea investițiilor după ieșirea dintr-un deceniu de criză, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vrem să întărim comerţul bilateral şi să facem investiţii în sectorul bancar”, a declarat Xi Jinping după ce s-a întâlnit cu preşedintele Prokopis Pavlopoulos şi cu premierul Kyriakos Mitsotakis.

Preşedintele chinez, care este însoţit de ministrul comerţului, Zhong Shan, a spus că ”moştenirea culturală importantă din cele două ţări” întăreşte relaţiile dintre ele, înainte de a semna acorduri bilaterale.

Beijingul și Atena au semnat 16 acorduri în domenii precum energia, marina comercială, cu aplecare spre portul Pireu, aflat în apropiere de capitala Greciei, aviație, educație, proiecte de investiții reciproce și exporturi de produse agricole grecești în China, potrivit Reuters, Euronews și Politico Europe

”Această vizită marchează o nouă etapă în relaţiile noastre”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, al cărui obiectiv de la alegerea sa în iulie este acela de a atrage investiţii străine în vederea consolidării creşterii economice a Greciei după criza datoriilor din 2010-2018. 

”China mizează pe poziţia geostrategică a ţării. Calea pe care o deschidem va deveni un bulevard”, a declarat acesta după întrevederea cu Xi Jinping.

Relațiile dintre cele două state au devenit mai apropiate odată cu anul 2009, când Cosco a închiriat pe 35 de ani a jumătate din portul de containere de la Autoritatea Portuară Pireu.

Pireu, principalul port grec, a fost preluat în proporție de 51% de grupul chinez de transport maritim Cosco în luna august a anului 2016, plătind 280.5 milioane de euro.

Xi Jinping urmează, de altfel, să viziteze în cursul zilei de luni portul Pireu.

În cadrul vizitei sale în China care a avut loc săptămâna trecută, unde a participat la Târgul de importuri de la Shanghai, premierul grec Mitsotakis, însoțit de o delegație de 60 de oameni de afaceri greci, a spus că dorește să transforme acest port în primul port al Europei și că investițiile Cosco ar putea ajunge la un miliard de euro.

Luni, Banca Europeană de Investiții (BEI) a convenit să acorde un împrumut de 140 de milioane de euro (154 de milioane de dolari) pentru a ajuta Cosco cu planul său de investiții în Pireu.

Vizita lui Xi Jinping în Grecia este o etapă a călătoriei sale spre Brazilia, unde urmează să asiste la ceremonia de închidere a summitului BRICS, care va avea loc între 13 şi 14 noiembrie şi care reuneşte lideri din cinci ţări: Africa de Sud, Brazilia, China, India şi Rusia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending