Connect with us

ROMÂNIA

FMI trage un semnal de alarmă: Reanalizarea noului Cod Fiscal, o decizie crucială. Deficitul bugetar va creşte până la cel puţin 3% din PIB

Published

on

România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce priveşte îmbunătăţirea finanţelor publice, însă noul Cod Fiscal ar periclita aceste realizări şi ar determina o creştere a deficitului bugetar până la cel puţin 3% din PIB în 2016, dar şi o majorare a datoriei publice, arată, într-o opinie transmisăAdevărul“, Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI pentru România, şi Guillermo Tolosa, reprezentantul al FMI pentru România şi Bulgaria.

fmiCei doi oficiali ai FMI susţin că reanalizarea Codului Fiscal în Parlament reprezintă o oportunitate de precizare a priorităţilor fiscale pe termen mediu şi de redimensionare în consecinţă a reducerilor de impozite şi taxe propuse.

Opinia integrală semnată de Andrea Schaechter şi de Guillermo Tolosa, transmisă de Adevarul.ro:

România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă. În mod alternativ, pentru a menţine sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie.

Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate. În continuare prezentăm câteva argumente pentru ajustarea Codului Fiscal, având în vedere exact o astfel de opţiune. 

Politica fiscală trebuie să fie sustenabilă. După mulţi ani în care a strâns cureaua, România a reuşit să ajungă în anul 2014 la un deficit structural sustenabil, nemaiavând nevoie de alte reduceri de deficit în anii 2015 sau 2016. Datoria publică, care este acum de aproape două ori şi jumătate mai mare decât înainte de criză, măsurată ca pondere în PIB, se va stabiliza. În ochii investitorilor aceasta ar putea reprezenta un punct foarte considerabil, mai ales dacă avem în vedere incertitudinile ce încă se menţin în ţările vecine din regiune.

Măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit. Deşi situaţia economică este încă foarte dificilă pentru mulţi români, ţara are un ritm rapid de creştere în prezent, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7 procente. Nu este evident faptul că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit la acest moment, dacă ea trebuie finanţată printr-o datorie mai mare. Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat. 

Reducerile ţintite de impozite şi taxe generează cele mai bune rezultate. Pachetul fiscal propus în prezent este direcţionat aproape exclusiv spre impulsionarea consumului, ce constituie deja componenta economiei cu cea mai rapidă creştere. Avantajele iniţiativelor de politici fiscale de impulsionare a consumului au o probabilitate de viaţă scăzută, dacă rata de creştere a investiţiilor este mică.

Nu încercăm să spunem că România nu ar putea să beneficieze de pe urma unor impozite şi taxe mai scăzute. Pentru a crea însă spaţiul fiscal necesar unor reduceri prudente de impozite şi taxe sunt necesare acţiuni mai concrete, mai mult timp şi o strânsă coordonare între toate ministerele de linie şi ANAF, în mod deosebit: (i) o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor, (ii) cheltuirea mai eficientă a banilor publici, şi (iii) deplasarea dinspre investiţiile finanţate de la buget către proiectele finanţate din fonduri UE. În toate aceste trei domenii se înregistrează progrese, dar atunci când se calculează cifrele, ele nu sunt încă suficiente pentru a acoperi sumele considerabile pe care le impune finanţarea măsurilor din Codul Fiscal. 

Pe scurt, reanalizarea Codului Fiscal în Parlament reprezintă o oportunitate de precizare a priorităţilor fiscale pe termen mediu, de evaluare realistă a dimensiunii spaţiului fiscal şi a vitezei cu care acesta poate fi generat, şi de redimensionare în consecinţă a reducerilor de impozite şi taxe propuse. Va reprezenta o decizie crucială de conservare a succeselor atât de greu obţinute în materie de stabilitate macroeconomică.

Anterior, pe 4 iunie, Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru tara noastra si Bulgaria, a ravertizat Guvernul ca trebuie sa ajusteze masurile de relaxare fiscala din Codul Fiscal, intrucat taierea cheltuielilor pentru compensarea masurilor nu va fi suficienta sa acopere golul generat la buget incepand de anul viitor.

 

.

.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba prezidează mâine Consiliul Afaceri Generale (CAG). CFM 2021-2027 și documentul privind o Europă durabilă până în 2030, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, va prezida marți, 19 ianuarie 2019, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe agenda miniștrilor se va afla o dezbatere de orientare privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Consiliul va discuta, de asemenea, despre proiectul adnotat de ordine de zi al următorului Consiliu European, care va avea loc în perioada 21-22 martie 2019.

Miniștrii vor avea un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecție intitulat ”Către o Europă durabilă până în 2030”, care a fost publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie 2019.

Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

În cadrul CAG va fi abordat și stadiul lucrărilor din cadrul procedurilor întemeiate pe articolul 7 privind statul de drept în Polonia și privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în Ungaria.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă: România dorește să arate instituțiilor europene că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că vrea să fie mai aproape de Europa

Published

on

Guvernul României va continua să ajute Republica Moldova, iar reprezentanții Excutivului de la București vor pleda în plenul instituțiilor europene pentru aceată țară, a declarat premierul Viorica Dăncilă luni, la acea de-a XXII-a sesiune ordinară a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, informează Agerpres.

Dăncilă a completat că agreează ideea unei ședințe de guvern comune, la care să fie prezenți și reprezentanți ai autorităților locale.

”Avem o relaţie foarte bună cu Guvernul Republicii Moldova. Am făcut împreună o şedinţă de guvern comună, iar ideea dumneavoastră de a face încă o şedinţă la care să participe cele două guverne şi, bineînţeles, autorităţile locale este o idee foarte bună. Încercăm să ajutăm Republica Moldova, atât prin proiectele Guvernului, prin ajutorul dat de Guvern, dar şi prin eforturile pe care le vom depune în cadrul Preşedinţiei rotative (a Consiliului UE – n.r.), să arătăm că Republica Moldova vrea să meargă pe calea europeană, că Republica Moldova vrea să fie mai aproape de Europa, iar noi vom fi avocaţii şi vom vorbi în plenul instituţiilor europene pentru Republica Moldova”, a subliniat Viorica Dăncilă.

Parteneriatul Estic, inițiativă europeană din care face parte și Republica Moldova, reprezintă una dintre prioritățile principale ale României la președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost ales vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Published

on

Foto: Eugen Teodorovici/Facebook

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a fost ales vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), mandatul acestuia va începe în luna mai şi se va încheia în 2020, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, cel mai înalt reprezentant al României la BERD, a obținut unul din cele 2 mandate de vicepreședinți, alături de ministrul Finanțelor din Lituania. Noul președinte ales al Consiliului Guvernatorilor va fi ministrul Finanțelor din Spania.

Desemnarea unei structuri de conducere formată exclusiv din reprezentanți ai unor state membre consolidează interesele Uniunii în cadrul BERD, chiar și în contextul ieșirii Marii Britanii din forul comunitar.

România, prin ministrul Eugen Teodorovici, asigură în prezent atât președinția Consiliului Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții , cât și pe cea a Consiliului pentru Afaceri Europene și Financiare (ECOFIN), în contextul Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Este o premieră de la aderarea României la Uniunea Europeană, când un oficial român deține în același timp cele mai înalte funcții în cadrul celor trei instituții europene de prestigiu.

Informații de background

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un important investitor instituțional in Romania. BERD deține un număr de 423 de proiecte, cu investiții nete de peste 8 miliarde de euro, atât în sectorul privat cat si cel public, in domenii precum energia, transportul si infrastructura municipală, precum şi în instituții financiare. România este membru BERD din anul 1991. Guvernatorul României la BERD este ministrul finanțelor publice, iar guvernator supleant este guvernatorul BNR. Începând din anul 2011, țara noastră face parte dintr-o constituentă condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan şi Kîrgîzstan.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending