Connect with us

ROMÂNIA

FMI trage un semnal de alarmă: Reanalizarea noului Cod Fiscal, o decizie crucială. Deficitul bugetar va creşte până la cel puţin 3% din PIB

Published

on

România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce priveşte îmbunătăţirea finanţelor publice, însă noul Cod Fiscal ar periclita aceste realizări şi ar determina o creştere a deficitului bugetar până la cel puţin 3% din PIB în 2016, dar şi o majorare a datoriei publice, arată, într-o opinie transmisăAdevărul“, Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI pentru România, şi Guillermo Tolosa, reprezentantul al FMI pentru România şi Bulgaria.

fmiCei doi oficiali ai FMI susţin că reanalizarea Codului Fiscal în Parlament reprezintă o oportunitate de precizare a priorităţilor fiscale pe termen mediu şi de redimensionare în consecinţă a reducerilor de impozite şi taxe propuse.

Opinia integrală semnată de Andrea Schaechter şi de Guillermo Tolosa, transmisă de Adevarul.ro:

România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă. În mod alternativ, pentru a menţine sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului precum şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie.

Mai există oare şi o a treia alternativă care să permită României să îşi reducă treptat datoria publică, să relaxeze povara fiscală şi să finanţeze noi proiecte? Noi credem că există, dacă amploarea şi viteza de implementare a măsurilor de politică fiscală, precum şi noile planuri de cheltuieli sunt mai temperate. În continuare prezentăm câteva argumente pentru ajustarea Codului Fiscal, având în vedere exact o astfel de opţiune. 

Politica fiscală trebuie să fie sustenabilă. După mulţi ani în care a strâns cureaua, România a reuşit să ajungă în anul 2014 la un deficit structural sustenabil, nemaiavând nevoie de alte reduceri de deficit în anii 2015 sau 2016. Datoria publică, care este acum de aproape două ori şi jumătate mai mare decât înainte de criză, măsurată ca pondere în PIB, se va stabiliza. În ochii investitorilor aceasta ar putea reprezenta un punct foarte considerabil, mai ales dacă avem în vedere incertitudinile ce încă se menţin în ţările vecine din regiune.

Măsurile de stimulare fiscală trebuie aplicate la momentul potrivit. Deşi situaţia economică este încă foarte dificilă pentru mulţi români, ţara are un ritm rapid de creştere în prezent, iar salariile au crescut în acest an cu peste 7 procente. Nu este evident faptul că o stimulare fiscală suplimentară ar fi de dorit la acest moment, dacă ea trebuie finanţată printr-o datorie mai mare. Austeritatea va deveni în mod inevitabil necesară atunci când finanţarea ieftină şi abundentă va înceta şi datoria va atinge niveluri mai mari. România a trecut deja în ultimul deceniu printr-un astfel de ciclu nefericit de stimulare excesivă în vremuri bune şi de austeritate strictă în vremuri grele. El nu ar trebui să fie repetat. 

Reducerile ţintite de impozite şi taxe generează cele mai bune rezultate. Pachetul fiscal propus în prezent este direcţionat aproape exclusiv spre impulsionarea consumului, ce constituie deja componenta economiei cu cea mai rapidă creştere. Avantajele iniţiativelor de politici fiscale de impulsionare a consumului au o probabilitate de viaţă scăzută, dacă rata de creştere a investiţiilor este mică.

Nu încercăm să spunem că România nu ar putea să beneficieze de pe urma unor impozite şi taxe mai scăzute. Pentru a crea însă spaţiul fiscal necesar unor reduceri prudente de impozite şi taxe sunt necesare acţiuni mai concrete, mai mult timp şi o strânsă coordonare între toate ministerele de linie şi ANAF, în mod deosebit: (i) o mai bună colectare a impozitelor şi taxelor, (ii) cheltuirea mai eficientă a banilor publici, şi (iii) deplasarea dinspre investiţiile finanţate de la buget către proiectele finanţate din fonduri UE. În toate aceste trei domenii se înregistrează progrese, dar atunci când se calculează cifrele, ele nu sunt încă suficiente pentru a acoperi sumele considerabile pe care le impune finanţarea măsurilor din Codul Fiscal. 

Pe scurt, reanalizarea Codului Fiscal în Parlament reprezintă o oportunitate de precizare a priorităţilor fiscale pe termen mediu, de evaluare realistă a dimensiunii spaţiului fiscal şi a vitezei cu care acesta poate fi generat, şi de redimensionare în consecinţă a reducerilor de impozite şi taxe propuse. Va reprezenta o decizie crucială de conservare a succeselor atât de greu obţinute în materie de stabilitate macroeconomică.

Anterior, pe 4 iunie, Guillermo Tolosa, reprezentantul FMI pentru tara noastra si Bulgaria, a ravertizat Guvernul ca trebuie sa ajusteze masurile de relaxare fiscala din Codul Fiscal, intrucat taierea cheltuielilor pentru compensarea masurilor nu va fi suficienta sa acopere golul generat la buget incepand de anul viitor.

 

.

.

NATO

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Cele 30 de state membre ale NATO au adoptat miercuri, la summitul de la Madrid, la solicitarea “majoră” a României, pachete de sprijin și asistență pentru țările partenere Georgia și Republica Moldova, măsurile decise fiind gândite pentru a consolida reziliența acestor țări și a le menține independența.

“Aici, la Madrid, am decis intensificarea sprijinului pentru parteneri, în special pentru cei din vecinătatea estică, deci inclusiv pentru Republica Moldova şi Georgia – cei mai expuşi efectelor evoluţiilor de securitate. Toate aceste decizii răspund unei solicitări majore făcute de noi, de România”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la finalul reuniunii la care aliații au adoptat noul Concept Strategic și declarația finală a summitului.

El a precizat că la summitul de la Madrid s-a decis adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, precum şi pentru alţi parteneri, în funcţie de nevoile şi specificul fiecărei ţări. 

“România este decisă să se implice activ în implementarea pachetelor de asistenţă”, a subliniat Iohannis.

Având în vedere schimbările din mediul de securitate din Europa, am decis să luăm noi măsuri pentru a intensifica sprijinul politic și practic personalizat pentru parteneri, inclusiv Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova. Vom colabora cu aceștia pentru a le consolida integritatea și rezistența, pentru a le dezvolta capacitățile și pentru a le menține independența politică“, este consemnat în declarația finală a summitului NATO de la Madrid.

Continue Reading

NATO

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

Published

on

© NATO

Corespondență din Madrid

Decizia președintelui Joe Biden, anunțată la summitul NATO de la Madrid, de a spori contribuția forțelor americane în Europa și de a schimba postura militară a SUA pe flancul estic plasează Polonia și România în poziția de a fi nucleul prezenței de descurajare și apărare americane de la Marea Baltică la Marea Neagră. La 25 de ani de la primul summit aliat de la Madrid, când Polonia a primit invitația de a adera la Alianță, iar România a fost amânată primind în schimb beneficiul unui Parteneriat Strategic cu Statele Unite, deciziile de la summitul din 2022 din capitala iberică echilibrează nordul și sudului flancului estic al NATO și sporește rolul și influența regionale ale Varșoviei și Bucureștiului, Polonia urmând a găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic prin staționarea unui comandament SUA, iar România o brigadă și comandamentul acesteia capabile să disloce elemente subordonate pe flancul estic. În cadrul summitului, liderii aliați au aprobat o nouă postură de forță defensivă consolidată, cu o viziune de 360 de grade asupra spațiului terestru, aerian, maritim, cibernetic și spațial, și un accent pe capacități înaintate mai credibile în luptă pe flancul estic.

Liderul de la Casa Albă a anunțat miercuri, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar, ceea ce va crește prezența militară americană în țara noastră la 7.000 de militari. Ulterior, președintele Klaus Iohannis a subliniat că suplimentarea prezenţei militare americane va avea un rol benefic pentru România, dar şi pentru securitatea întregii regiuni, precizând că este vorba despre dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă în ţara noastră.

Polonia va găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic. România, o brigadă capabilă să disloce forțe pe flancul estic

Într-un document publicat de Casa Albă, deciziile anunțate de Biden cu privire la Polonia și România stipulează următoarele:

Polonia: “Înființarea unei structuri de comandă al Comandamentului Corpului V de Armată în Polonia, care va îmbunătăți interoperabilitatea SUA-NATO pe flancul estic”.

România: “angajamentul de a menține o brigadă de luptă rotativă suplimentară în Europa, pe care Statele Unite o vor poziționa în România, cu capacitatea de a desfășura elemente subordonate pentru antrenamente și exerciții pe flancul estic”.

Într-un material separat, Pentagonul a furnizat detalii suplimentare, Polonia urmând a găzdui primele forțe americane permanente pe flancul estic prin staționarea unui comandament SUA, iar România o brigadă capabilă să disloce elemente subordonate pe flancul estic.

În Polonia, SUA vor staționa permanent comandamentul Corpului V de armată, un comandament de garnizoană al armatei și un batalion de sprijin în teren. Aceste forțe – primele forțe americane permanente pe flancul estic al NATO – vor îmbunătăți capacitățile noastre de comandă și control, interoperabilitatea cu NATO și gestionarea echipamentelor pre-poziționate. Această acțiune se bazează pe rolul central pe care Polonia l-a jucat în susținerea posturii de descurajare și apărare credibilă în luptă a NATO. Statele Unite vor continua, de asemenea, să mențină și să încerce să consolideze prezența substanțială a forțelor de rotație în Polonia, inclusiv o echipă de luptă a brigăzii blindate, un element al brigăzii de aviație de luptă și un element al cartierului general al diviziei, ceea ce permite Ministerului Apărării să desfășoare forțe de luptă în sus și în josul flancului estic”, arată Departamentul american al apărării,

În România, Statele Unite vor poziționa o echipă de luptă a brigăzii de rotație, menținând astfel o brigadă suplimentară pe flancul estic în comparație cu postura militară americană din ianuarie 2022. Această brigadă suplimentară cu sediul în România va menține capacitatea de a desfășura elemente subordonate pe flancul estic. Această brigadă va completa celelalte Brigade Combat Teams staționate și care operează în Europa”, precizează Pentagonul.

Prin brigăzile din Polonia și România, americanii vor putea menține un nivel foarte ridicat de pregătire

Ulterior, într-o discuție on the record cu presa, oficialii americani au explicat implicațiile strategice ale deciziei de a poziționa o brigadă de luptă în România, subliniază Casa Albă.

Potrivit oficialilor SUA – John Kirby, coordonator de comunicare strategică la Consiliul Național de Securitate, și Celeste A. Wallander, secretarul adjunct al Departamentului Apărării pentru afaceri de securitate internațională -, decizia de a menține o echipă a brigăzii de luptă a armatei în Polonia și de a găzdui o echipă a brigăzii de luptă a armatei în România creează capacitatea Statelor Unite de a susține prezența rotativă în țările de pe flancul estic și, în special, dar nu exclusiv, în cele trei țări baltice: Estonia, Letonia și Lituania.

Prin faptul că aceste două echipe ale brigăzilor de luptă (BCT-uri) sunt amplasate în Polonia și România, Statele Unite vor putea să susțină tipul de contribuții de urgență pe care le-au făcut în ultimele două luni.

În al doilea rând, având aceste BCT-uri în Polonia și România, Statele Unite vor putea să mențină pentru ele însele și pentru aliați un program foarte riguros de antrenament, în poligoane de antrenament, în special în România, dar și în Polonia.

O brigadă militară americană în România și un grup de luptă NATO condus de Franța. Ce înseamnă?

Printre deciziile luate de liderii NATO la summitul de la Madrid se numără și posibilitatea ridicării grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, dacă situația de securitate o impune.

NATO are în prezent opt grupuri de luptă pe flancul estic. Patru dintre acestea – Polonia, Estonia, Letonia și Lituania – au fost înființate în 2017 ca urmare a deciziilor summitului de la Varșovia, iar celelalte patru – Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria – la summitul extraordinar al NATO din 24 martie, la 30 de zile după invazia militară a Rusiei în Ucraina.

Celeste A. Wallander a precizat că “echipa de luptă a brigăzii cu cartierul general în România” va fi “o prezență prin rotație” și că ea reprezintă o contribuție bilaterală a Statelor Unite care nu înlocuiește națiunea cadru a grupului de luptă NATO din România condus de Franța.

“Acel BCT ar putea, în principiu, să fie disponibil pentru a oferi sprijin în materie de resurse pentru acel grup tactic, știți, în viitor. Nu am luat nicio decizie în acest sens. Ar trebui să discutăm cu Franța despre acest lucru. Dar este separat de grupul tactic NATO condus de Franța”, a conchis oficialul american.

Prezența militară americană și aliată în România ar putea depăși 8.000 de militari

Statele Unite și-au dublat deja prezența militară în țara noastră încă din luna februarie, de la 1.000 de soldați la aproape 2.000 de militari.

Drept măsură de descurajare a Rusiei și asigurare a aliaților, înainte ca Moscova să lanseze ofensiva militară împotriva Ucrainei, SUA au au decis dislocarea a 3.000 de militari în Polonia (1.700), România (1.000) și Germania (300). Statele Unite au repoziționat în România un batalion Stryker de aproximativ 1.000 de militari americani, aflați deja în teatrul de operațiuni din Europa. Aceste forțe au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România în cadrul sistemului obișnuit de rotație, dublând practic prezența militară americană pe teritoriul țării noastre, care a ajuns la 2.000 de soldați.  

În ceea ce privește grupul de luptă decis la summitul din luna martie, președintele francez Emmanuel Macron, a cărui țară conduce grupul de luptă înființat pe teritoriul țării noastre, a precizat, în cadrul unei vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din apropierea Mării Negre, că prezența militară a NATO din România va fi suplimentată.

Grupul de luptă staționat în România va avea o componență de aproximativ 1150 de soldați, dintre care 550 de militari francezi, 248 de militari belgieni, 230 de militari polonezi și 120 de militari americani.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Madrid

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că a discutat cu vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, despre ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare şi a punctat că este posibil ca acesta să fie ridicat până la sfârşitul anului, dacă legile justiţiei vor fi corectate, iar Codurile penale vor fi puse la punct.

“Este foarte adevărat, și eu am discutat cu doamna vicepreședinte aceste chestiuni. Eu discut aceste chestiuni de ridicare a MCV-ului de când am devenit președinte cu toți președinții Comisiei, cu toți vicepreședinții responsabili de domeniul respectiv”, a spus președintele, într-o conferință de presă la summitul NATO, el fiind întrebat dacă a abordat această temă cu oficialul european, care s-a aflat luni în vizită la București.

“La noi progresele au fost variabile, am avut perioade când am progresat bine și toți am crezut că mai este puțin și se ridică MCV-ul, pe urmă am avut o etapă de tristă amintire în care ni s-a părut că nu se mai ridică niciodată MCV-ul, fiindcă Parlamentul la vremea respectivă a aprobat un set de legi care ne duceau în trecut și nu în viitor, după care lucrurile iar au început să meargă pe o direcție mai bună după ultimele alegeri parlamentare. Însă noi am pierdut un an de zile. Deci, anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție a fost vreme pierdută fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni, însă vreau să ne înțelegem bine, nu este ca și rezolvată. Există posibilitatea să o rezolvăm dacă legile justiției vor fi reparate, corectate așa cum cel puțin eu am promis încă de când au fost stricate din 2018 încoace, dacă Codurile vor fi puse la punct, dacă întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem va fi parcursă. Este un calendar foarte strâns care ar fi în discuție dacă facem tot ce poate fi făcut, încă o dată, și ce vrem noi să facem. Este o diferență sensibilă, nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem, noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională care are nevoie de legi îmbunătățite, noi vrem să avem proceduri mai clare, mai transparente. Dacă așa se întâmplă este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice mecanismul MCV și să se treacă în mecanismul de verificare a nivelului statului de drept care a fost instituit pentru toate statele membre ale Uniunii”, a spus Iohannis.

 

Președintele Klaus Iohannis a primit-o luni, la Palatul Cotroceni, pe Věra Jourová, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cu acest prilej, cei doi demnitari au discutat despre finalizarea “cât mai curând” a MCV și despre continuarea monitorizării “exclusiv” prin mecanismul UE privind statul de drept.

Iohannis a transmis aprecierea față de deschiderea vicepreședintei Comisiei Europene pentru un dialog constructiv cu autoritățile române, precum și pentru cooperarea foarte bună în domeniile aferente portofoliului gestionat de oficialul european.

Șeful statului a reiterat, cu acest prilej, atașamentul profund pro-european al țării noastre și implicarea activă în procesul de aprofundare a Uniunii Europene, pe baza valorilor și principiilor comune, subliniind angajamentul politic pentru consolidarea statului de drept, reformele în domeniul justiției și lupta împotriva corupției.

Evocând evoluțiile pozitive deja înregistrate, președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea că eforturile și rezultatele obținute de România în domeniul reformei justiției și luptei împotriva corupției vor fi reflectate pozitiv în cadrul raportului aferent mecanismului european privind statul de drept pentru anul 2022.

Totodată, președintele a reiterat obiectivul țării noastre referitor la finalizarea, cât mai curând posibil, a Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), pe baza evoluțiilor pozitive înregistrate de România, iar monitorizarea să continue exclusiv prin mecanismul Uniunii Europene privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre.

Continue Reading

Facebook

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO9 hours ago

Polonia și România, aliații NATO care devin nucleul posturii militare SUA pe flancul estic: Polonia va găzdui primele forțe americane permanente din regiune. România, o brigadă americană capabilă să disloce forțe în zonă

COMUNICATE DE PRESĂ10 hours ago

Proiectul european STEP UP Protection, dedicat lucrătorilor detașați din UE, își prezintă rezultatele finale

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Klaus Iohannis: MCV poate fi ridicat până la sfârșitul anului dacă legile justiției vor fi corectate și codurile penale puse la punct

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

ROMÂNIA11 hours ago

Guvernul a adoptat un act normativ care asigură finalizarea proiectelor finanțate din fonduri europene

MAREA BRITANIE11 hours ago

Marea Britanie avertizează împotriva boicotării summit-ului G20 din Indonezia pe fondul participării lui Vladimir Putin

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO7 hours ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO7 hours ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO11 hours ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE11 hours ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA18 hours ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

NATO1 day ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO1 day ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

Team2Share

Trending