Ziua Internaţională a Drepturilor Omului reprezintă o ocazie de a aminti că drepturile omului sunt universale, indivizibile și inalienabile, iar promovarea și apărarea lor reprezintă un imperativ pentru menținerea demnității umane. În același timp, respectul autentic pentru drepturile omului și este  indispensabil pentru pace, democrație și dezvoltare durabilă, a transmis marți Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit unui comunicat al ministerului, ziua de 10 decembrie are o semnificaţie cu atât mai profundă cu cât și anul acesta suntem martorii unor atacuri deosebit de grave la adresa drepturilor omului, la scară largă, de la războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a dus și continuă să ducă la suferințe umane de neconceput, până la încălcările grave ale drepturilor omului în diferite zone ale globului.

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este menită să contribuie la conștientizarea faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului trebuie să fie protejate la toate nivelurile de un sistem de drept, dar și de către toţi participanţii la viaţa publică, punctează MAE. 

Ministerul român precizează că ansamblul de acțiuni de politică externă ale României a dovedit, de-a lungul timpului, atașamentul profund al ţării noastre la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului, fiind inseparabil de apartenența României la spațiul de libertăți și drepturi euro-atlantic.

„Aceste valori garantează pacea, securitatea și prosperitatea tuturor cetățenilor români, oriunde s-ar afla”, subliniază MAE. 

În calitate de membru în Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023-2025, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la răspunsul global la aceste provocări prin promovarea coordonării în toate forurile multilaterale relevante, inclusiv în cadrul ONU,  Consiliul Europei, OSCE și alte organizații regionale.

Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat, la 10 Decembrie 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, urmată și de alte documente: Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Pactul Internaţional privind Drepturile Civile și Politice (1966), Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenţia Împotriva Torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheid-ului (1985), Convenţia Drepturilor Copilului (1989) şi altele. Disponibilă în peste 500 de limbi, Declarația pentru Drepturile Omului este, în prezent, cel mai tradus document din lume.

Instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului a avut loc pe 4 decembrie 1950, când Adunarea Generala a ONU a adoptat o rezoluție prin care invită toate statele membre, precum și orice alte organizații interesate să sărbătorească ziua așa cum consideră potrivit.

Comisia Europeană acordă Republicii Moldova o asistență macrofinanciară în valoare de 50 milioane de euro, din care 45 milioane de euro sub formă de împrumuturi și 5 milioane de euro sub formă de granturi. 

Potrivit unui comunicat de presă, plata va avea loc în zilele următoare. Aceasta va fi a cincea și ultima tranșă din asistența macrofinanciară (AMF) acordată în prezent Moldovei de la lansarea acesteia în iulie 2022. Cu această ultimă plată, Republica Moldova a primit un total de 295 milioane de euro în cadrul acestei operațiuni.

Acest sprijin financiar va ajuta Republica Moldova să acopere o parte din necesitățile sale de finanțare pentru 2024 și să garanteze stabilitatea macroeconomică, sprijinind în același timp programul său de reformă în paralel cu programul actual al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Comisia Europeană va acorda acest ajutor după ce va concluziona că țara îndeplinește toate condițiile politice convenite cu UE. Moldova a consolidat, de exemplu, statul de drept, înregistrând progrese în ceea ce privește finalizarea procedurii de aprobare prealabilă pentru organele de autoadministrare ale sistemului judiciar.

De asemenea, s-au înregistrat progrese în lupta împotriva corupției, prin definirea competențelor procuraturii anticorupție și ale centrului național anticorupție pentru investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt.

Mai mult, țara continuă să combată economia informală prin adoptarea programului de ocupare a forței de muncă 2022-2026 și prin luarea de măsuri specifice pentru combaterea muncii nedeclarate. În plus, Moldova și-a consolidat sectorul energetic prin creșterea forței de muncă și consolidarea expertizei în cadrul Ministerului Energiei și al Centrului Național pentru Energie Durabilă.

AMF face parte din eforturile mai ample ale UE de a sprijini Republica Moldova în urma numeroaselor provocări cu care s-a confruntat în ultimii ani și de a ajuta țara să progreseze pe calea europeană.

Premierul ungar Viktor Orban s-a întâlnit luni cu Donald Trump şi cu miliardarul Elon Musk la proprietatea preşedintelui ales al SUA din Mar-a-Lago, în Florida, a anunţat liderul european pe platforma de socializare X,  informează Reuters. 

„Astăzi SUA. Viitorul a început! O după-amiază la Mar-a-Lago cu Donald Trump, Elon Musk şi Michael Waltz”, a scris premierul Orban, fără a da mai multe detalii.

USA today. The future has begun! 🇭🇺🇺🇸
An afternoon in Mar-a-Lago with @realDonaldTrump, @elonmusk and @michaelgwaltz. pic.twitter.com/xYs5q8fqGq

— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 9, 2024

Cei doi lideri s-au întâlnit, de asemenea, în luna iulie, când au discutat despre „posibilităţile păcii” în contextul eforturilor întreprinse de Viktor Orban pentru o încetare a focului în Ucraina, conform informaţiilor furnizate atunci de un purtător de cuvânt al premierului ungar.  

Viktor Orban, lider naționalist și susținător îndelungat al lui Donald Trump, a devenit din ce în ce mai izolat în cadrul Uniunii Europene. El a iritat Bruxellesul prin legăturile sale strânse cu Rusia, inclusiv așa-numitele misiuni de pace pe care le-a avut la Moscova și Beijing în luna iulie, dar şi prin opoziţia faţă de ajutorul pentru Ucraina.

El l-a lăudat pe Trump ca fiind un „om al păcii”, care va pune capăt rapid războiului din Ucraina. Viktor Orban se aşteaptă ca legăturile sale personale strânse cu preşedintele ales al SUA să îi ridice poziţia într-o Europă fracturată din punct de vedere politic şi să susţină sprijinul pentru aliaţii săi de extremă dreapta, într-un moment în care, în plan intern, se confruntă cu obstacole serioase. 

La scurt timp după ce Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA, Viktor Orban a vorbit cu acesta la telefon, precizând că au „planuri mari pentru viitor”.

Mai mult, luna trecută, Orban a declarat că, în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, Statele Unite vor ieşi din războiul din Ucraina, pentru că liderul republican „urăşte războiul”, iar „Europa nu poate finanţa de una singură” acest război. 

Donald Trump a subliniat duminică, în cadrul întâlnirii tripartite cu Zelenski și Macron, că „ar trebui să existe o încetare imediată a focului și ar trebui să înceapă negocierile” pentru că „prea multe vieți sunt irosite inutil, prea multe familii sunt distruse și, dacă se continuă, se poate transforma în ceva mult mai mare și mult mai rău”.