Connect with us

#RO2019EU

Fondul European de Apărare, consolidat în programarea bugetară pentru perioada 2021-2027. UE va deveni, astfel, un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi

Published

on

Instituțiile UE au ajuns la un acord politic parțial cu privire la Fondul European de Apărare, sub rezerva aprobării formale a Parlamentului European și a Consiliului, care va promova o bază industrială inovatoare și competitivă și va contribui la autonomia strategică a UE, potrivit unui comunicat emis astăzi de Comisia Europană.

Într-o lume a instabilității crescânde și amenințărilor transfrontaliere la adresa securității noastre, nicio țară nu poate reuși singură. Acesta este motivul pentru care Comisia Juncker face un efort fără precedent pentru a proteja și apăra europenii. Fondul European de Apărare, propus de Comisie în iunie 2018, ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru anii 2021-2027, face parte din aceste inițiative pentru a susține capacitatea UE de a-și proteja cetățenii.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, responsabil pentru ocuparea forței de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat:

,,Acesta este un pas important în realizarea cooperării europene în domeniul apărării. Fondul European de Apărare va ajuta statele membre să obțină o mai bună valoare pentru banii contribuabililor, să promoveze o industrie de apărare puternică și inovatoare și să sporească autonomia și conducerea tehnologică a UE în domeniul apărării”.

Comisarul european Elżbieta Bieńkowska, responsabil pentru piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri, a adăugat:

,,Acest acord reprezintă un alt element important prin care ne asigurăm că Europa devine un furnizor de securitate mai puternic pentru cetățenii săi. Fondul va favoriza inovarea tehnologică și cooperarea în sectorul european al apărării, astfel încât Europa să beneficieze de tehnologie și echipamente de apărare interoperabile și de ultimă oră, în domenii noi precum inteligența artificială, software-ul criptat, tehnologia cu drone sau comunicarea prin satelit.”

Sub rezerva adoptării definitive oficiale de către Parlamentul European și Consiliu, s-a constatat un acord privind următoarele elemente-cheie:

  • Fondul va oferi sprijin pe tot parcursul ciclului de viață al dezvoltării industriale, de la cercetare, la dezvoltarea prototipului și până la certificare.
  • Fondul va finanța proiecte de cercetare în colaborare, în principal prin granturi.
  • Dincolo de faza de cercetare și de proiectare, unde este posibilă o finanțare de până la 100%, bugetul UE va fi disponibil pentru a completa investițiile statelor membre prin cofinanțarea costurilor pentru dezvoltarea prototipului (până la 20%) și testarea, calificarea și certificarea (până la 80%).
  • Fondul va acorda stimulente pentru proiectele cu participare transfrontalieră a numeroaselor IMM-uri în lanțul de aprovizionare din domeniul apărării, oferind rate de finanțare mai ridicate.
  • Proiectele în contextul Cooperării Structurate Europene Permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, un bonus suplimentar de cofinanțare de 10%, însă finanțarea nu este automată.
  • Proiectele vor fi definite în conformitate cu prioritățile de apărare convenite de statele membre în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune și în special în contextul Planului de dezvoltare a capacităților (CDP), dar prioritățile regionale și internaționale, cum ar fi în cadrul de NATO, pot fi luate în considerare, de asemenea.
  • În mod normal, sunt eligibile numai proiectele de colaborare care implică cel puțin trei entități eligibile din cel puțin trei state membre sau țări asociate.
  • Cel puțin 4% și până la 8% din buget vor fi alocate proiectelor de inovare cu grad ridicat de risc, care vor stimula conducerea tehnologică pe termen lung a Europei și autonomia în domeniul apărării.
  • În principiu, numai entitățile stabilite în UE sau în țările asociate și care nu sunt controlate de țări terțe sau de entitățile lor juridice sunt eligibile pentru finanțare. Filialele cu sediul în UE ale unor societăți din țări terțe pot, în mod excepțional, să fie eligibile pentru finanțare în condiții definite pentru a se asigura că interesele de securitate și apărare ale UE și ale statelor membre nu sunt compromise. Entitățile stabilite în afara UE nu vor primi nicio finanțare din partea UE, dar pot participa la proiecte de cooperare. Prin urmare, UE nu exclude pe nimeni din Fondul European de Apărare, dar stabilește condiții pentru a primi finanțări similare celor pe care le întâmpină companiile UE pe piețele țărilor terțe.

Acordul politic preliminar la care au ajuns Parlamentul European, Consiliu și Comisia în așa-numitele negocieri trilaterale este acum supus aprobării formale din partea Parlamentului European și a Consiliului. Aspectele bugetare și unele dispoziții orizontale conexe ale viitorului Fond European de Apărare sunt supuse acordului general privind viitorul buget pe termen lung al UE, propus de Comisie în mai 2018.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, definește principiile și prioritățile pentru viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Consiliul a adoptat ieri, 25 iunie, concluzii privind viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice. În aceste concluzii sunt identificate prioritățile și principiile care vor sta la baza elaborării politicilor viitoare menite să asigure tranziția energetică spre un sistem energetic accesibil din punct de vedere financiar, sigur, competitiv, securizat și durabil, se arată în comunicat.


Concluziile asupra cărora am convenit astăzi oferă o viziune asupra politicii energetice în UE până în 2030 și ulterior. Am subliniat îndeosebi faptul că este important să ne concentrăm eforturile și să sporim investițiile în domeniul infrastructurilor, al tehnologiilor inovatoare, al interconectării sectoarelor și al integrării sectoriale. În același timp, trebuie să ne asigurăm că cetățenii și întreprinderile se află în centrul procesului de tranziție energetică garantând acceptarea socială și competitivitatea internațională. Acum este rândul Comisiei să avanseze în această direcție în momentul elaborării de noi propuneri în domeniul energiei.”

Ministrul Energiei, Anton Anton


În cadrul pregătirilor pentru următoarea legislatură, Consiliul, în concluziile sale, invită Comisia să țină seama de principiile evidențiate în text atunci când prezintă noi propuneri legislative. De asemenea, în textul concluziilor i se solicită Comisiei să efectueze o analiză a tehnologiilor de interconectare a sectoarelor și de integrare sectorială și să reflecte eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul energiei și al climei în contextul unei eventuale revizuiri viitoare a normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Concluziile se înscriu în contextul pachetului legislativ finalizat de curând „Energie curată pentru toți europenii” și al comunicării Comisiei intitulate „O planetă curată pentru toți”, care stabilește o viziune strategică pentru viitoarea politică a UE în domeniul climei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending