Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Fondul Social European: investiții de aproximativ 5 miliarde de euro în capitalul uman al României

Published

on

fonduri_euroComisia Europeană a adoptat astăzi programul operațional al României intitulat „Capital uman” și finanțat din Fondul social european pentru perioada 2014-2020.

Acest program urmărește să investească aproximativ 5 miliarde de euro (din care 4,3 miliarde de euro din bugetul UE) pentru a ajuta cetățenii români, inclusiv tinerii, să își găsească un loc de muncă, să își îmbunătățească nivelul de educație și de competențe, precum și pentru a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, la promovarea unor servicii sociale mai bune și la eficientizarea instituțiilor de pe piața muncii. O atenție deosebită este acordată tinerilor, romilor și populației din mediul rural.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „România se confruntă în prezent cu importante provocări pe piața muncii, atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cât și sărăcia. Mă bucur că programul se concentrează pe principalele priorități identificate în cazul României și sunt convinsă că, dacă este utilizat în mod corespunzător, acest ajutor financiar va constitui o importantă sursă de investiții în ocuparea forței de muncă, în educație și în combaterea sărăciei sau în sprijinirea serviciilor sociale. Sperăm ca la final să putem spune că UE a contribuit la creșterea numărului de locuri de muncă și a calității acestora, precum și la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale din România”.

Programul cuprinde 7 axe prioritare, care dispun de următoarele alocări din bugetul UE:

capital umanAxele prioritare 1 și 2 sunt dedicate punerii în aplicare a Garanției pentru tineret în România, beneficiind de 211 milioane de euro pentru regiunile eligibile pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (centru, sud-est și sudul Munteniei) și de 362 milioane de euro pentru restul țării. Măsurile vor fi adaptate la profilul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Printre aceste măsuri se pot număra consilierea, orientarea, formarea, sprijinul pentru înființarea de întreprinderi și sprijinul pentru mobilitate, precum și stimulentele pentru angajatori în vederea creării de locuri de muncă, a instituirii de programe de ucenicie etc.

Axa prioritară 3, având ca temă locurile de muncă pentru toți, dispune de o alocare de 1,1 miliarde de euro din bugetul UE. Această axă vizează sprijinirea accesului la ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită șomerilor și persoanelor inactive, șomerilor de lungă durată, lucrătorilor în vârstă, persoanelor cu handicap și persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație. Acest lucru va implica, printre altele, îmbunătățirea competențelor persoanelor vizate, facilitarea recunoașterii calificărilor sau a experienței lor profesionale, sprijinirea mobilității forței de muncă între diferitele regiuni din România și acordarea de asistență participanților în legătură cu găsirea unui loc de muncă sau înființarea de microîntreprinderi și IMM-uri.

Axa prioritară 4, care dispune de 940 milioane de euro, vizează să promoveze incluziunea socială și să combată sărăcia. Printre alte acțiuni se vor număra și o serie de măsuri integrate, care vor ajuta persoanele dezavantajate, inclusiv romii, să aibă acces la piața forței de muncă, prin îmbunătățirea competențelor și sprijinirea spiritului antreprenorial și a întreprinderilor sociale. Vor fi sprijinite mai multe grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele fără adăpost, persoanele care suferă de diverse dependențe, victimele violenței domestice sau ale traficului de persoane, deținuții sau foștii infractori, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap. De asemenea, se va acorda un sprijin specific serviciilor sociale, precum asistența socială, serviciilor de sănătate și de îngrijire, inclusiv pentru a sprijini așa-numita „dezinstituționalizare” (asistență acordată grupurilor de persoane cu nevoi de îngrijire specifice, menită să le permită acestora să trăiască mai independent în loc să fie instituționalizate).

Axa prioritară 5, care dispune de 201 milioane de euro, sprijină dezvoltarea locală aflată în responsabilitatea comunităților. Sunt vizate zonele urbane (orașe cu peste 20 000 de locuitori), punându-se un accent deosebit pe comunitățile defavorizate. Prin urmare, această măsură va veni în completarea sprijinului pentru zonele rurale și orașele mai mici, acordat în cadrul programului de dezvoltare rurală.

Axa prioritară 6, care vizează educația și competențele, va investi 1,2 miliarde de euro pentru sprijinirea educației de a doua șansă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare, pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, pentru îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar și a calității acestuia, pentru înființarea de stagii și pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice, sprijinirea educației antreprenoriale, precum și a educației și a formării profesionale în general, vizând întotdeauna să sporească relevanța acestora în raport cu cerințele de pe piața muncii. Se acordă o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, cum ar fi romii sau populația din mediul rural sau persoanele cu un nivel scăzut de competențe, de exemplu, prin acordarea de burse de studiu.

Axă prioritară 7 dispune de restul de 258 de milioane de euro pentru asistență tehnică în vederea punerii în aplicare a programului.

Context

La data de 6 august, Comisia Europeană a adoptat un „acord de parteneriat” cu România, prin care s-a stabilit strategia de utilizare optimă a fondurilor structurale și de investiții europene în regiunile și orașele țării pentru perioada 2014-2020 (IP/14/907). Două programe operaționale cofinanțate din Fondul social european (FSE) (Capital uman și Administrație publică) împart obiectivele Acordului de parteneriat în priorități de investiții și acțiuni concrete, permițând astfel selectarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea proiectelor individuale în funcție de prioritățile și de obiectivele stabilite de comun acord cu Comisia.

Fondul social european joacă un rol fundamental în sprijinirea investițiilor statelor membre în capitalul uman, consolidând astfel competitivitatea economiei europene, în această perioadă de ieșire din criză. În fiecare an, FSE sprijină peste 15 milioane de persoane, ajutându-le să își amelioreze competențele, facilitând integrarea lor pe piața muncii, combătând excluziunea socială și sărăcia și sporind eficiența administrațiilor publice.

În perioada 2014-2020, pentru prima dată în istoria politicii de coeziune a UE, a fost stabilită o cotă minimă pentru FSE de 23,1 % (la nivelul UE) din fondurile politicii de coeziune – a se vedea MEMO/14/84.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a aprobat programul Fondului european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură pentru România, în vederea punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului și a priorităților politice ale UE prezentate în cadrul Pactului verde european.

Potrivit unui comunicat la instituției, alocarea financiară totală pentru programul României pentru perioada 2021-2027 se ridică la 232 de milioane de euro pentru următorii șase ani, din care contribuția UE reprezintă 162,4 milioane de euro.

Fondul va promova creșterea durabilă a sectorului românesc al acvaculturii și pescuitului.

”Sunt încântat să anunț adoptarea programului EMFAF pentru România, care va sprijini investițiile durabile în acvacultură și pescuit, accelerând tranziția ecologică și digitală a sectorului în România. Programul va contribui, de asemenea, la politica comună în domeniul pescuitului și la prioritățile de politică ale UE în Marea Neagră, prezentate în strategiile <<Pactul verde european>>, <<De la fermă la consumator>> și <<Biodiversitatea>>, prin sprijinirea protecției și refacerii biodiversității și a ecosistemelor acvatice și prin sprijinirea tranziției energetice a economiei românești”, a precizat comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Comisia Europeană amintește că 24% din contribuția Uniunii va fi dedicată pescuitului sustenabil, 47% vor fi investite în acvacultura sustenabilă și în procesare și comercializare, iar 23% vor fi dedicate economiei albastre sustenabile în regiunile de coastă, insulare și interne, toate acestea contribuind la obiectivele UE în materie de mediu și climă.

Concret, programul va sprijini, printre altele: investițiile pentru respectarea obligației de debarcare și modernizarea infrastructurii de pescuit; politicile de conservare a pescuitului; eficiența energetică și decarbonizarea în sectorul pescuitului și al acvaculturii; încetarea temporară a activității legată de obiectivele politicii de conservare și de criza de sănătate publică; sprijinul pentru pescuitul costier la scară mică; investițiile în proiecte de acvacultură durabilă; sprijinul pentru noile organizații de producători; compensațiile pentru serviciile de mediu; controlul pescuitului și colectarea de date pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP); inovarea; dezvoltarea durabilă a zonelor de coastă și a zonelor interioare în contextul economiei albastre prin intermediul grupurilor de acțiune locală (GAL).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

În marja Forumului la nivel înalt privind căile legale de protecție, comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a anunțat, marți, decizia de a acorda 5,5 milioane de euro unui proiect gestionat de Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie (IFRC) privind găzduirea persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Începând cu 20 februarie 2022, oamenii din Europa și-au deschis casele pentru a-i găzdui pe cei care fugeau de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Aceasta a fost o demonstrație de solidaritate fără precedent. Pentru a oferi îndrumări specifice în organizarea de inițiative în materie de locuințe private pentru cei care fug din Ucraina, Comisia a lansat, în iulie, inițiativa „Locuințe Sigure” a Comisiei, însoțită de un ghid care oferă consiliere țărilor UE, autorităților regionale și locale și societății civile cu privire la modul în care pot oferi cazare sigură și adecvată.

Pornind de la această experiență, Comisia va continua să lucreze pentru a extinde programele de sponsorizare comunitară pentru a susține reinstalarea, admiterea umanitară și alte căi complementare.

Astfel, proiectul gestionat de IFRC oferă o evaluare a nevoilor celor care au nevoie de cazare, punându-i în legătură cu ofertele private și oferind îndrumări pentru gazdele potențiale, consolidând, totodată inițiativa „Locuințe Sigure”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

PNRR-ul de 5,8 mld. de euro al Ungariei, aprobat de Bruxelles cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană aprobă planul de redresare și reziliență al Ungariei, în valoare de 5,8 miliarde de euro, cu condiția îndeplinirii a 27 de „super obiective” privind statul de drept, audit și control și independență judiciară. Acest lucru înseamnă că nicio plată în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) nu va fi făcută până la îndeplinirea integrală și corectă a acestor condiții, a informat purtătorul de cuvânt al Executivului European, Eric Mamer, într-un mesaj pe Twitter.

 

Aprobarea PNNR-ul Ungariei a fost făcută în contextul în care Comisia a prezentat tot astăzi o evaluare în cadrul procedurii de condiționalitate, potrivit căreia s-a constatat că în pofida măsurilor luate de autoritățile ungare, există în continuare un risc pentru bugetul UE, având în vedere că măsurile de remediere care mai trebuie îndeplinite sunt de natură structurală și orizontală.

Executivul european a arătat că, deși o serie de reforme au fost întreprinse sau sunt în curs de desfășurare, Ungaria nu a reușit să pună în aplicare în mod adecvat aspectele centrale ale celor 17 măsuri de remediere necesare, convenite în cadrul mecanismului general de condiționalitate, până la termenul limită de 19 noiembrie, așa cum își luase angajamentul. Acestea se referă, în special, la eficacitatea autorității de integritate nou înființate și la procedura de control judiciar al deciziilor de urmărire penală.

Comisia a concluzionat că se mențin condițiile de aplicare a regulamentului și că vor fi necesare măsuri esențiale suplimentare pentru a elimina riscurile rămase pentru bugetul UE în Ungaria. Prin urmare, Comisia a decis să își mențină propunerea inițială din 18 septembrie de a suspenda 65% din angajamentele pentru trei programe operaționale din cadrul politicii de coeziune, în valoare de 7,5 miliarde de euro. De asemenea, Comisia își menține propunerea de a nu se încheia niciun angajament juridic cu niciun fond de interes public.

Chiar și așa, Comisia Europeană a decis, totuși, să aprobe PNRR-ul Ungariei cu condiția punerii în aplicare integrale și efective a etapelor necesare. De fapt, în PNRR și în vederea soluționării încălcărilor care pun în pericol bugetul UE, Ungaria s-a angajat să adopte cele 17 măsuri de remediere, împreună cu alte reforme ale statului de drept legate de independența judiciară, sub forma unui set clar definit de 27 de „super măsuri”. Reformele abordează în mod eficient recomandările specifice de țară adresate Ungariei în ceea ce privește statul de drept și servesc, de asemenea, la protejarea intereselor financiare ale Uniunii. De asemenea, este de așteptat ca acestea să îmbunătățească eficiența și reziliența economiei prin consolidarea luptei împotriva corupției, promovarea achizițiilor publice competitive și consolidarea independenței sistemului judiciar. Acest lucru înseamnă că nu este posibilă nicio plată în cadrul MRR până când Ungaria nu implementează integral și corect aceste 27 de „super obiective”. În plus, o inversare ulterioară a acestor etape ar bloca orice plată ulterioară în cadrul MRR.

În ceea ce privește Regulamentul privind condiționalitatea, Comisia va transmite acum Consiliului analiza sa privind punerea în aplicare a celor 17 măsuri de remediere de către Ungaria. Ulterior, Consiliul va avea termen până la 19 decembrie pentru a vota asupra acestei chestiuni, fiind necesară o majoritate calificată pentru ca suspendarea fondurilor să intre în vigoare. De asemenea, Comisia va ține informat Parlamentul European.

În ceea ce privește PNRR-ul Ungariei, Consiliul va avea acum la dispoziție, în mod normal, patru săptămâni pentru a adopta decizia de punere în aplicare. Regulamentul MRR prevede că 70% din subvențiile alocate statelor membre trebuie să fie angajate înainte de 31 decembrie 2022. Acest lucru se referă, de asemenea, la subvenția alocată Ungariei.

Prin urmare, Comisia transmite că „va rămâne în contact strâns și constructiv cu autoritățile ungare pentru a continua să lucreze la soluționarea rapidă și substanțială a problemelor identificate în cadrul ambelor proceduri”.

 

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, în discursul de Ziua Națională: “Avem mare nevoie să ne consolidăm încrederea în valorile euroatlantice şi să nu ne îndepărtăm de ele”

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu, în cadrul Consiliului Ministerial al OSCE din Polonia: România va sprijini eforturile internaționale de aducere în fața justiției a celor vinovați de atrocitățile comise în Ucraina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

România va primi 232 de milioane de euro din Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură 2021-2027

U.E.13 hours ago

UE sprijină cu 30 milioane de euro modernizarea forțelor de apărare din Georgia și Bosnia și Herțegovina

CHINA14 hours ago

Xi Jinping îi dă asigurări lui Charles Michel că ”nu există niciun conflict strategic între China şi UE”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Ucraina: Miniștrii de externe ai OSCE sprijină propunerea lui Josep Borrell de a aduce Rusia în fața justiției pentru crime de război

ROMÂNIA14 hours ago

Klaus Iohannis efectuează o vizită în Grecia: Șeful statului se va întâlni cu președintele și premierul Greciei și va participa la reuniunea liderilor PPE

ENERGIE14 hours ago

Coridorul vertical al gazelor: Transgaz a semnat un memorandum care include ca parte semnatară și compania din Grecia care va opera terminalul de gaz natural lichefiat de la Alexandroupolis

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

De Ziua Națională a României, UNESCO a inclus “Arta cămășii cu altiță”, element de identitate culturală pe ambele maluri ale Prutului, în patrimoniul umanității

SCHENGEN15 hours ago

Surse oficiale: Ordinea de zi a Consiliului JAI privind aderarea României la Schengen nu s-a schimbat. Guvernul olandez va propune Parlamentului un vot pozitiv pentru România

NATO1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL2 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO3 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending