Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Fondul Social European: investiții de aproximativ 5 miliarde de euro în capitalul uman al României

Published

on

fonduri_euroComisia Europeană a adoptat astăzi programul operațional al României intitulat „Capital uman” și finanțat din Fondul social european pentru perioada 2014-2020.

Acest program urmărește să investească aproximativ 5 miliarde de euro (din care 4,3 miliarde de euro din bugetul UE) pentru a ajuta cetățenii români, inclusiv tinerii, să își găsească un loc de muncă, să își îmbunătățească nivelul de educație și de competențe, precum și pentru a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, la promovarea unor servicii sociale mai bune și la eficientizarea instituțiilor de pe piața muncii. O atenție deosebită este acordată tinerilor, romilor și populației din mediul rural.

Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „România se confruntă în prezent cu importante provocări pe piața muncii, atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cât și sărăcia. Mă bucur că programul se concentrează pe principalele priorități identificate în cazul României și sunt convinsă că, dacă este utilizat în mod corespunzător, acest ajutor financiar va constitui o importantă sursă de investiții în ocuparea forței de muncă, în educație și în combaterea sărăciei sau în sprijinirea serviciilor sociale. Sperăm ca la final să putem spune că UE a contribuit la creșterea numărului de locuri de muncă și a calității acestora, precum și la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale din România”.

Programul cuprinde 7 axe prioritare, care dispun de următoarele alocări din bugetul UE:

capital umanAxele prioritare 1 și 2 sunt dedicate punerii în aplicare a Garanției pentru tineret în România, beneficiind de 211 milioane de euro pentru regiunile eligibile pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (centru, sud-est și sudul Munteniei) și de 362 milioane de euro pentru restul țării. Măsurile vor fi adaptate la profilul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Printre aceste măsuri se pot număra consilierea, orientarea, formarea, sprijinul pentru înființarea de întreprinderi și sprijinul pentru mobilitate, precum și stimulentele pentru angajatori în vederea creării de locuri de muncă, a instituirii de programe de ucenicie etc.

Axa prioritară 3, având ca temă locurile de muncă pentru toți, dispune de o alocare de 1,1 miliarde de euro din bugetul UE. Această axă vizează sprijinirea accesului la ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită șomerilor și persoanelor inactive, șomerilor de lungă durată, lucrătorilor în vârstă, persoanelor cu handicap și persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație. Acest lucru va implica, printre altele, îmbunătățirea competențelor persoanelor vizate, facilitarea recunoașterii calificărilor sau a experienței lor profesionale, sprijinirea mobilității forței de muncă între diferitele regiuni din România și acordarea de asistență participanților în legătură cu găsirea unui loc de muncă sau înființarea de microîntreprinderi și IMM-uri.

Axa prioritară 4, care dispune de 940 milioane de euro, vizează să promoveze incluziunea socială și să combată sărăcia. Printre alte acțiuni se vor număra și o serie de măsuri integrate, care vor ajuta persoanele dezavantajate, inclusiv romii, să aibă acces la piața forței de muncă, prin îmbunătățirea competențelor și sprijinirea spiritului antreprenorial și a întreprinderilor sociale. Vor fi sprijinite mai multe grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele fără adăpost, persoanele care suferă de diverse dependențe, victimele violenței domestice sau ale traficului de persoane, deținuții sau foștii infractori, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap. De asemenea, se va acorda un sprijin specific serviciilor sociale, precum asistența socială, serviciilor de sănătate și de îngrijire, inclusiv pentru a sprijini așa-numita „dezinstituționalizare” (asistență acordată grupurilor de persoane cu nevoi de îngrijire specifice, menită să le permită acestora să trăiască mai independent în loc să fie instituționalizate).

Axa prioritară 5, care dispune de 201 milioane de euro, sprijină dezvoltarea locală aflată în responsabilitatea comunităților. Sunt vizate zonele urbane (orașe cu peste 20 000 de locuitori), punându-se un accent deosebit pe comunitățile defavorizate. Prin urmare, această măsură va veni în completarea sprijinului pentru zonele rurale și orașele mai mici, acordat în cadrul programului de dezvoltare rurală.

Axa prioritară 6, care vizează educația și competențele, va investi 1,2 miliarde de euro pentru sprijinirea educației de a doua șansă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare, pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, pentru îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar și a calității acestuia, pentru înființarea de stagii și pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice, sprijinirea educației antreprenoriale, precum și a educației și a formării profesionale în general, vizând întotdeauna să sporească relevanța acestora în raport cu cerințele de pe piața muncii. Se acordă o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, cum ar fi romii sau populația din mediul rural sau persoanele cu un nivel scăzut de competențe, de exemplu, prin acordarea de burse de studiu.

Axă prioritară 7 dispune de restul de 258 de milioane de euro pentru asistență tehnică în vederea punerii în aplicare a programului.

Context

La data de 6 august, Comisia Europeană a adoptat un „acord de parteneriat” cu România, prin care s-a stabilit strategia de utilizare optimă a fondurilor structurale și de investiții europene în regiunile și orașele țării pentru perioada 2014-2020 (IP/14/907). Două programe operaționale cofinanțate din Fondul social european (FSE) (Capital uman și Administrație publică) împart obiectivele Acordului de parteneriat în priorități de investiții și acțiuni concrete, permițând astfel selectarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea proiectelor individuale în funcție de prioritățile și de obiectivele stabilite de comun acord cu Comisia.

Fondul social european joacă un rol fundamental în sprijinirea investițiilor statelor membre în capitalul uman, consolidând astfel competitivitatea economiei europene, în această perioadă de ieșire din criză. În fiecare an, FSE sprijină peste 15 milioane de persoane, ajutându-le să își amelioreze competențele, facilitând integrarea lor pe piața muncii, combătând excluziunea socială și sărăcia și sporind eficiența administrațiilor publice.

În perioada 2014-2020, pentru prima dată în istoria politicii de coeziune a UE, a fost stabilită o cotă minimă pentru FSE de 23,1 % (la nivelul UE) din fondurile politicii de coeziune – a se vedea MEMO/14/84.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană anunță că aditivul alimentar, dioxid de titan, va interzis începând din această vară

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Comisia Europeană a adoptat o interdicție de utilizare a dioxidului de titan (E171) ca aditiv alimentar, potrivit comunicatului Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

Interdicția se va aplica după o perioadă de tranziție de șase luni. Cu alte cuvinte, începând din vară, acest aditiv nu ar mai trebui adăugat în produsele alimentare.

Comisara Stella Kyriakides, responsabilă cu sănătatea și siguranța alimentară, a declarat: „Siguranța alimentelor pe care le consumă cetățenii noștri și sănătatea lor nu sunt negociabile. De aceea, efectuăm un control strict și permanent pentru a garanta cele mai înalte standarde de siguranță pentru consumatori. O piatră de temelie a acestei activități este să ne asigurăm că numai substanțele sigure, susținute de dovezi științifice solide, ajung în farfuriile noastre. Prin interdicția de astăzi, eliminăm un aditiv alimentar care nu mai este considerat sigur. Contez pe faptul că autoritățile statelor membre vor coopera asigurându-se că operatorii din sectorul alimentar vor înceta să utilizeze E171 în produsele alimentare.”

Dioxidul de titan se utilizează pentru a conferi o culoare albă multor produse alimentare, de la produse coapte și paste tartinabile, până la supe și sosuri, sosuri pentru salate și suplimente alimentare. Statele membre au aprobat în unanimitate propunerea Comisiei, prezentată în toamna trecută.

Aceasta s-a bazat pe un aviz științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, care concluziona că E171 nu mai poate fi considerat sigur atunci când este utilizat ca aditiv alimentar. Mai multe informații sunt disponibile în documentul Întrebări și răspunsuri.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană solicită ca sustenabilitatea mediului să se afle în centrul sistemelor de învățământ din UE

Published

on

© European Commission/ Facebook

Comisia Europeană a  publicat vineri o propunere de recomandare a Consiliului privind educația în scopul dezvoltării durabile a mediului. Scopul propunerii este de a sprijini statele membre, școlile, instituțiile de învățământ superior, organizațiile neguvernamentale în vederea dotării elevilor cu cunoștințe și competențe în materie de durabilitate, schimbări climatice și mediu, informează comunicatul oficial. 

De asemenea, un nou cadru european de competențe privind durabilitatea, publicat de Centrul Comun de Cercetare prezintă competențele necesare pentru tranziția ecologică, inclusiv gândirea critică, spiritul de inițiativă, respectul față de natură și înțelegerea impactului pe care acțiunile și deciziile zilnice îl au asupra mediului și a climei globale.

„Participarea tinerilor a revoluționat modul în care privim clima și mediul înconjurător. Prin intermediul programelor noastre pentru tineret, Corpul european de solidaritate și DiscoverEU, promovăm campania de dezvoltare durabilă prin implicarea tinerilor noștri. Acesta este un pas înainte în activitatea de integrare a sustenabilității în educație”, a declarat vicepreședintele pentru promovarea stilului de viață european, Margaritis Schinas.

Propunerea Comisiei invită statele membre: 

  • să asigure accesul elevilor de toate vârstele la educație și formare de înaltă calitate și favorabilă incluziunii în ceea ce privește schimbările climatice, biodiversitatea și durabilitatea;
  • să stabilească educația pentru mediu ca domeniu prioritar în cadrul politicilor și programelor de educație și formare, pentru a sprijini și a permite sectorului să contribuie la tranziția ecologică;
  • să încurajeze și să sprijine abordările întregii instituții în ceea ce privește durabilitatea, care să cuprindă predarea și învățarea; elaborarea de viziuni, planificarea și guvernanța; implicarea activă a studenților și a personalului;
  • să mobilizeze fondurile naționale și ale UE pentru investiții în infrastructuri durabile și ecologice, formare, instrumente și resurse pentru a spori rezistența și pregătirea educației și a formării pentru tranziția ecologică.

Întrebați într-un sondaj Eurobarometru care ar trebui să fie principalele priorități ale UE în anii următori, tinerii au spus că protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice (67%), urmată de îmbunătățirea educației și a formării profesionale (56%) sunt prioritare.

Programul Erasmus+ 2021-2027 pune, de asemenea, un accent puternic pe tranziția ecologică în domeniul educației și formării profesionale. Pentru programul din 2022, se va acorda prioritate proiectelor care dezvoltă competențe și abilități ecologice, programe de studii orientate spre viitor și abordări planificate ale sustenabilității de către furnizorii de educație.

O cerere de propuneri specifice pentru proiecte la scară largă va oferi finanțare pentru identificarea, dezvoltarea și testarea unor abordări inovatoare în domeniul educației pentru durabilitatea mediului. Comisia va oferi, de asemenea, oportunități de formare pentru profesori prin intermediul School Education Gateway și eTwinning.

Noul portal al spațiului european al educației al Comisiei permite un acces facil la informații privind educația și formarea profesională în UE, inclusiv informații specifice privind educația ecologică. Propunerea Comisiei va fi discutată de statele membre și apoi adoptată de miniștrii educației din UE. Comisia va sprijini punerea în aplicare a recomandării prin învățare și schimburi între statele membre, părțile interesate și țările partenere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Financial Times: Comisarul european pentru justiție avertizează România cu sancțiuni, fiind a treia țară după Polonia și Germania care contestă supremația dreptului UE

Published

on

© European Union 2021

În timp ce Polonia fură lumina reflectoarelor cu disputele sale cu Comisia Europeană pe tema statului de drept, o altă țară est-europeană, România, a început și ea să conteste supremația legislației UE, relatează Financial Times, citând declarații ale comisarului european pentru justiție, Didier Reynders, expune problemele și explică la ce consecințe se poate aștepta Bucureștiul.

Am primit o reacția din partea Guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul Constituției României”, a declarat Reynders pentru Financial Times, într-un articol semnat de jurnaliștii Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Potrivit lui Reynders, Curtea Constituțională din România calcă pe urmele instituției sale omoloage din Polonia atunci când vine vorba de contestarea supremației legislației UE, potrivit comisarului pentru justiție, Didier Reynders, scriu Valentina Pop și Sam Fleming la Bruxelles.

Anul trecut, mai întâi într-o hotărâre din luna mai, urmată de o a doua în decembrie, Curtea Justiție a UE a statuat că judecătorii din România ar trebui să pună legislația UE deasupra legislației naționale, inclusiv hotărârile Curții Constituționale naționale, atunci când acestea încalcă tratatul UE. Curtea Constituțională a României a răspuns la ambele hotărâri, susținând că judecătorii ar trebui să pună pe primul loc legislația românească.

Citiți și CJUE confirmă că MCV este ”obligatoriu în toate elementele sale pentru România”: Judecătorii naționali pot lăsa neaplicată o decizie a Curților Constituționale dacă este contrară dreptului Uniunii

Deciziile instanței de la București au reflectat poziții similare ale curților constituționale din Polonia și Germania cu privire la supremația legislației UE.

Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării (care nu se dă înapoi în fața nenumăratelor litigii juridice), Comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că susține pe deplin supremația dreptului UE.

Guvernul României, potrivit lui Reynders, se situează undeva la mijloc.

“Am primit o reacție din partea guvernului român care a spus: “Nu, vrem să respectăm pe deplin primatul [legislației UE] … dar în cadrul Constituției României”. Deci, nu este chiar răspunsul pe care l-am primit de la guvernul german, fără nicio condiție“, a afirmat el.

Reynders a declarat că ar putea iniția o acțiune în justiție împotriva României, având în vedere “poziția reală, permanentă și persistentă a instanței supreme din această țară de a merge împotriva legislației UE sau a caracterului obligatoriu al deciziilor CJUE”.

Deși nu este la fel de avansată în ceea ce privește rezistența sa față de hotărârile CJUE, România ar putea urma exemplul Poloniei și ar putea fi amendată cu milioane de euro dacă refuză să pună în aplicare verdictele instanței cu sediul în Luxemburg.

Una dintre aceste cereri este desființarea secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, care “ar putea fi percepută ca fiind o încercare de a stabili un instrument de presiune și intimidare în ceea ce privește judecătorii”, potrivit CJUE.

În această speță, vicepreședinta Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders i-au transmis la începutul lunii decembrie ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law, nominalizând tema desființării SIIJ.

Ambii oficiali europeni au insistat pe faptul că 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV și a treia rundă de evaluare în cadrul mecanismului Rule of Law. Din această perspectivă, oficialii europeni au subliniat importanța calendarului pentru realizarea principalelor obiective, desființarea SIIJ, adoptarea legilor justiției și a codurilor penale”, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției.

Mai mult, în privința dreptului european, ministrul Predoiu a transmis că Guvernul precedent a transmis Comisiei o scrisoare în care a precizat că Guvernul României respectă principiul supremației dreptului european și că poziția noului Guvern în această chestiune rămâne neschimbată.

Ca urmare a acestor discuții, ministrul Cătălin Predoiu a precizat, în cadrul unei întrevederi online cu reprezentații Comisiei Europene, că va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Dar Reynders a declarat pentru Financial Times că aceasta a fost o tactică de tragere de timp pe care a întâlnit-o în discuțiile cu omologii maghiari. “În primul rând, trebuie să puneți în aplicare [hotărârile CEJ], în România, opriți-vă cu secția specială. Apoi, dacă vreți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifice”, a avertizat el

Financial Times conchide, subliniind că deși între Varșovia și București se pot găsi unele asemănări, rămâne o mare diferență: România a început să primească fonduri în cadrul planului de redresare post-pandemie, aproximativ 3,8 miliarde de euro dintr-un total de 29,2 miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

NATO37 mins ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE12 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.24 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL1 day ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending