COMISIA EUROPEANA
Fondul Social European: investiții de aproximativ 5 miliarde de euro în capitalul uman al României
Published
7 years agoon

Comisia Europeană a adoptat astăzi programul operațional al României intitulat „Capital uman” și finanțat din Fondul social european pentru perioada 2014-2020.
Acest program urmărește să investească aproximativ 5 miliarde de euro (din care 4,3 miliarde de euro din bugetul UE) pentru a ajuta cetățenii români, inclusiv tinerii, să își găsească un loc de muncă, să își îmbunătățească nivelul de educație și de competențe, precum și pentru a contribui la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, la promovarea unor servicii sociale mai bune și la eficientizarea instituțiilor de pe piața muncii. O atenție deosebită este acordată tinerilor, romilor și populației din mediul rural.
Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, a declarat: „România se confruntă în prezent cu importante provocări pe piața muncii, atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cât și sărăcia. Mă bucur că programul se concentrează pe principalele priorități identificate în cazul României și sunt convinsă că, dacă este utilizat în mod corespunzător, acest ajutor financiar va constitui o importantă sursă de investiții în ocuparea forței de muncă, în educație și în combaterea sărăciei sau în sprijinirea serviciilor sociale. Sperăm ca la final să putem spune că UE a contribuit la creșterea numărului de locuri de muncă și a calității acestora, precum și la reducerea sărăciei și a excluziunii sociale din România”.
Programul cuprinde 7 axe prioritare, care dispun de următoarele alocări din bugetul UE:
Axele prioritare 1 și 2 sunt dedicate punerii în aplicare a Garanției pentru tineret în România, beneficiind de 211 milioane de euro pentru regiunile eligibile pentru Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (centru, sud-est și sudul Munteniei) și de 362 milioane de euro pentru restul țării. Măsurile vor fi adaptate la profilul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Printre aceste măsuri se pot număra consilierea, orientarea, formarea, sprijinul pentru înființarea de întreprinderi și sprijinul pentru mobilitate, precum și stimulentele pentru angajatori în vederea creării de locuri de muncă, a instituirii de programe de ucenicie etc.
Axa prioritară 3, având ca temă locurile de muncă pentru toți, dispune de o alocare de 1,1 miliarde de euro din bugetul UE. Această axă vizează sprijinirea accesului la ocuparea forței de muncă, acordând o atenție deosebită șomerilor și persoanelor inactive, șomerilor de lungă durată, lucrătorilor în vârstă, persoanelor cu handicap și persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație. Acest lucru va implica, printre altele, îmbunătățirea competențelor persoanelor vizate, facilitarea recunoașterii calificărilor sau a experienței lor profesionale, sprijinirea mobilității forței de muncă între diferitele regiuni din România și acordarea de asistență participanților în legătură cu găsirea unui loc de muncă sau înființarea de microîntreprinderi și IMM-uri.
Axa prioritară 4, care dispune de 940 milioane de euro, vizează să promoveze incluziunea socială și să combată sărăcia. Printre alte acțiuni se vor număra și o serie de măsuri integrate, care vor ajuta persoanele dezavantajate, inclusiv romii, să aibă acces la piața forței de muncă, prin îmbunătățirea competențelor și sprijinirea spiritului antreprenorial și a întreprinderilor sociale. Vor fi sprijinite mai multe grupuri vulnerabile, cum ar fi persoanele fără adăpost, persoanele care suferă de diverse dependențe, victimele violenței domestice sau ale traficului de persoane, deținuții sau foștii infractori, persoanele în vârstă și persoanele cu handicap. De asemenea, se va acorda un sprijin specific serviciilor sociale, precum asistența socială, serviciilor de sănătate și de îngrijire, inclusiv pentru a sprijini așa-numita „dezinstituționalizare” (asistență acordată grupurilor de persoane cu nevoi de îngrijire specifice, menită să le permită acestora să trăiască mai independent în loc să fie instituționalizate).
Axa prioritară 5, care dispune de 201 milioane de euro, sprijină dezvoltarea locală aflată în responsabilitatea comunităților. Sunt vizate zonele urbane (orașe cu peste 20 000 de locuitori), punându-se un accent deosebit pe comunitățile defavorizate. Prin urmare, această măsură va veni în completarea sprijinului pentru zonele rurale și orașele mai mici, acordat în cadrul programului de dezvoltare rurală.
Axa prioritară 6, care vizează educația și competențele, va investi 1,2 miliarde de euro pentru sprijinirea educației de a doua șansă a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și care nu urmează niciun program educațional sau de formare, pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, pentru îmbunătățirea accesului la învățământul terțiar și a calității acestuia, pentru înființarea de stagii și pentru învățarea pe tot parcursul vieții, pentru îmbunătățirea competențelor cadrelor didactice, sprijinirea educației antreprenoriale, precum și a educației și a formării profesionale în general, vizând întotdeauna să sporească relevanța acestora în raport cu cerințele de pe piața muncii. Se acordă o atenție deosebită persoanelor vulnerabile, cum ar fi romii sau populația din mediul rural sau persoanele cu un nivel scăzut de competențe, de exemplu, prin acordarea de burse de studiu.
Axă prioritară 7 dispune de restul de 258 de milioane de euro pentru asistență tehnică în vederea punerii în aplicare a programului.
Context
La data de 6 august, Comisia Europeană a adoptat un „acord de parteneriat” cu România, prin care s-a stabilit strategia de utilizare optimă a fondurilor structurale și de investiții europene în regiunile și orașele țării pentru perioada 2014-2020 (IP/14/907). Două programe operaționale cofinanțate din Fondul social european (FSE) (Capital uman și Administrație publică) împart obiectivele Acordului de parteneriat în priorități de investiții și acțiuni concrete, permițând astfel selectarea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea proiectelor individuale în funcție de prioritățile și de obiectivele stabilite de comun acord cu Comisia.
Fondul social european joacă un rol fundamental în sprijinirea investițiilor statelor membre în capitalul uman, consolidând astfel competitivitatea economiei europene, în această perioadă de ieșire din criză. În fiecare an, FSE sprijină peste 15 milioane de persoane, ajutându-le să își amelioreze competențele, facilitând integrarea lor pe piața muncii, combătând excluziunea socială și sărăcia și sporind eficiența administrațiilor publice.
În perioada 2014-2020, pentru prima dată în istoria politicii de coeziune a UE, a fost stabilită o cotă minimă pentru FSE de 23,1 % (la nivelul UE) din fondurile politicii de coeziune – a se vedea MEMO/14/84.
.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
-
Ministrul Energiei i-a transmis președintelui Azerbaidjanului că România ”este interesată de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale, petrol și produse petroliere”
-
Nicolae Ciucă a discutat cu reprezentanții AmCham despre statusul reglementării anumitor prevederi legislative din domeniul sănătății și al securității cibernetice
-
Dan Motreanu: Finanțarea alocată României din Fondul de Modernizare se va dubla în perioada 2024-2030
-
Eurostat: 11% dintre femeile din România nu își caută un loc de muncă din cauza responsabilităților casnice de îngrijire
-
SustainAbility Talks: Decarbonizarea este vitală pentru creșterea și transformarea economiei românești
-
Marcel Ciolacu: Căutăm în permanență soluții de finanțare din bani europeni. Climatul actual de securitate ne arată ce capacităţi avem de întărit şi de dezvoltat suplimentar
COMISIA EUROPEANA
CE va emite obligațiuni UE în valoare de 50 mld. de euro în a doua jumătate a anului pentru a finanța în continuare redresarea post-pandemie
Published
2 days agoon
June 24, 2022
Comisia Europeană a anunțat, vineri, că intenționează să emită obligațiuni UE în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a finanța programul de redresare NextGenerationEU în perioada iulie – decembrie 2022, care va fi completat de finanțare pe termen scurt (EU-Bills).
Fondurile vor fi destinate sprijinirii redresării economice a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.
Pe lângă finanțarea pentru NextGenerationEU, Comisia ar putea fi, de asemenea, nevoită să emită până la 9 miliarde EUR pentru împrumuturi destinate sprijinirii Ucrainei în cadrul unui nou program excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) și până la 6,6 miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul programului SURE, sub rezerva cererilor statelor membre și a finalizării procedurilor relevante.
„Bazându-ne pe performanțele noastre bune de până acum ca emitent la scară largă, în a doua jumătate a anului vom continua să sprijinim redresarea, să finanțăm tranziția ecologică și digitală și rezistența pe termen lung a Europei prin intermediul finanțării de pe piață”, a declarat comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, Johannes Hahn.
Emisiunile din a doua jumătate a anului 2022 se vor baza pe executarea cu succes a programului de redresare NextGenerationEU până în prezent. Din iunie 2021, când Comisia a debutat pe piață cu NextGenerationEU, emisiunile din cadrul programului se ridică la 118,5 miliarde EUR prin intermediul EU-Bonds pe termen lung, din care 28 de miliarde EUR prin emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU. În plus, Comisia a continuat să strângă fonduri în cadrul programelor sale de finanțare back-to-back – SURE, AMF și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Cel mai recent, și ca răspuns la războiul din Ucraina, Comisia a plătit cu succes 1,2 miliarde EUR în cadrul unui program AMF de urgență.
În prima jumătate a anului 2022, Comisia a emis până în prezent obligațiuni UE în valoare de 47,5 miliarde EUR, în conformitate cu obiectivul său de finanțare de 50 de miliarde EUR. O nouă licitație de obligațiuni este planificată pentru 27 iunie 2022. Emisiunile sale din prima jumătate a anului 2022 au fost pe deplin în conformitate cu sumele comunicate în planul de finanțare pentru perioada ianuarie-iunie 2022.
Actualul plan de finanțare se bazează pe cele mai recente previziuni privind viitoarele nevoi de plată NextGenerationEU. Plățile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență – care reprezintă 90 % din plățile efectuate în cadrul NextGenerationEU – depind de finalizarea etapelor și obiectivelor din planurile naționale de redresare și de reziliență ale statelor membre. Prin urmare, calendarul și volumele exacte pot varia. Cu toate acestea, Comisia Europeană este încrezătoare că sumele comunicate în acest plan de finanțare ar trebui să rămână stabile.
În conformitate cu strategia sa de finanțare diversificată, Comisia va continua să utilizeze o combinație de sindicalizări și licitații, precum și obligațiuni UE pe termen scurt. Acest lucru îi va permite să obțină cele mai bune condiții de piață posibile și să poată satisface nevoile de plată ale statelor membre ale UE.
Datorită acestei abordări, Comisia a reușit până în prezent să deburseze 100 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și câteva miliarde de euro în cadrul altor programe bugetare ale UE care beneficiază de finanțarea NextGenerationEU.
La sfârșitul anului, Comisia își va anunța planurile de emitere pentru prima jumătate a anului 2023.
COMISIA EUROPEANA
Ucraina, prima țară non-UE, care aderă la programul LIFE, sprijinind refacerea mediului și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice
Published
2 days agoon
June 24, 2022By
Diana Zaim
Astăzi, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, se află la Kiev, Ucraina, unde, împreună cu ministrul ucrainean al ecologiei și resurselor naturale, Ruslan Strileț, a semnat un acord privind aderarea Ucrainei la programul LIFE pentru mediu și climă, se arată în comunicatul oficial al Executivului European.
Ucraina este prima țară din afara UE care aderă la acest program. Prin aderarea la programul LIFE, Ucraina ar putea beneficia de sprijinul LIFE pentru a contribui la refacerea mediului înconjurător după distrugerile provocate de invazia rusă, fie că este vorba de poluare, de distrugerea ecosistemelor sau de alte efecte pe termen lung.
Comisarul Sinkevičius a fost martorul unora dintre aceste distrugeri atunci când a vizitat silvicultura Zdvizhivsky – o suprafață semnificativă a pădurii a fost distrusă de infrastructura militară, inclusiv de săpături și tranșee, iar întreaga zonă este minată. De asemenea, a vizitat compania “Teteriv forestry”, care a suferit pagube cauzate de ocupanți și un nou laborator modern care monitorizează calitatea apei provenite din bazinul râului Nipru și care a primit finanțare din partea UE.
Comisarul Sinkevičius a declarat: “Invazia Rusiei în Ucraina provoacă daune imediate substanțiale la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, poluarea mării, a solului și a aerului, care vor avea un impact de lungă durată asupra mediului. Repercusiunile asupra sănătății umane pot dura foarte mult timp. Prin acest parteneriat, organizațiile publice și private ucrainene vor putea primi sprijin financiar pentru proiecte de curățare a zonelor poluate, de reconstrucție după distrugere într-un mod care protejează și reface natura și care este în armonie cu o economie circulară și cu emisii zero.”
Echipamentele militare și substanțele chimice toxice din apă, sol și aer ar putea persista timp de zeci de ani. După poluare și distrugere, reconstrucția va fi extrem de intensivă în ceea ce privește energia, materialele de construcție și altele. Pe termen scurt, programul LIFE ar putea sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei printr-o analiză a nevoilor și prin mobilizarea și consolidarea capacităților diferiților actori pentru a aborda decontaminarea solului și a apei prin soluții bazate pe natură.
Pe termen mediu și lung, la fel ca în alte țări participante la programul LIFE, proiectele pot avea ca scop dezvoltarea și demonstrarea de tehnici și abordări ecoinovative, promovarea celor mai bune practici și a schimbărilor de comportament și altele. Solicitanții ucraineni pot depune deja propuneri în cadrul cererilor de propuneri LIFE 2022. Pentru ca un proiect să primească finanțare, Ucraina trebuie mai întâi să ratifice acordul de asociere.
COMISIA EUROPEANA
Comisia Europeană și șeful diplomației UE propun acțiuni pentru oceane securizate, curate și gestionate în mod durabil
Published
2 days agoon
June 24, 2022By
Andreea Radu
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au prezentat vineri agenda reînnoită a UE privind guvernanța internațională a oceanelor (GIO), propunând acțiuni pentru un ocean securizat, curat și gestionat în mod durabil, informează comunicatul oficial.
Prin această politică, UE își confirmă rolul activ în guvernanța internațională a oceanelor și angajamentul de a consolida punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU și a obiectivului său de dezvoltare durabilă nr. 14 privind viața subacvatică. Noua agendă are un rol important în realizarea componentei albastre a Pactului verde european.
„UE și statele sale membre dețin, împreună, cea mai mare zonă economică exclusivă din lume. Două treimi din oceanele lumii nu intră însă în jurisdicția națională. Este necesară, de aceea, o abordare colectivă la nivel mondial pentru a le proteja și a le reface, precum și pentru a utiliza potențialul enorm al oceanelor în mod durabil în beneficiul societăților de pe mapamond. Agenda actualizată privind guvernanța internațională a oceanelor ne consolidează rolul de forță motrice și de partener credibil, care poate să vină cu soluții reale și sustenabile la problemele cu care se confruntă oceanele planetei noastre”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate.
Actualizarea strategiei UE pentru noi evoluții în domeniul geopolitic și în cel al durabilității
Guvernanța internațională a oceanelor înseamnă gestionarea împreună a oceanelor lumii și a resurselor lor, astfel încât oceanele să fie sănătoase și productive, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Noua comunicare comună de astăzi se bazează pe cea din 2016, ținând seama de principalele tendințe, cum ar fi impactul deosebit de mare al schimbărilor climatice și declinul periculos al biodiversității. De asemenea, UE ia în considerare modificarea condițiilor geopolitice, precum agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, care a provocat instabilitate și insecuritate, inclusiv sistarea anumitor inițiative.
În calitate de actor de prim rang la nivel mondial, UE stabilește o agendă actualizată privind o mai bună guvernanță a oceanelor, bazată pe o abordare internațională transsectorială și întemeiată pe norme, cu scopul de a consolida și mai mult rolul său de lider mondial în guvernanța oceanelor. Valorificând și actualizând angajamentele stabilite în comunicarea comună din 2016, UE se angajează:
- să consolideze cadrul internațional de guvernanță a oceanelor la nivel mondial, regional și bilateral;
- să facă din durabilitatea oceanelor o realitate până în 2030, prin adoptarea unei abordări coordonate și complementare a dificultăților comune și a impacturilor cumulative;
- să continue transformarea oceanelor într-un spațiu sigur și securizat, în contextul în care se intensifică concurența în apele internaționale și provocările la adresa cooperării multilaterale;
- să consolideze cunoștințele internaționale privind oceanele pentru ca procesul decizional bazat pe date concrete să ducă la acțiuni de protejare și gestionare durabilă a oceanelor.
Acțiuni-cheie pentru un ocean sigur, securizat, curat, sănătos și gestionat în mod durabil
Comunicarea identifică mai multe priorități-cheie pentru îndeplinirea acestor angajamente:
- Stoparea și inversarea declinului biodiversității marine prin încheierea unui tratat ambițios al ONU privind marea liberă (biodiversitate în zonele din afara jurisdicției naționale) cât mai curând posibil și prin atingerea obiectivului de transformare a 30 % din suprafața oceanelor în zone marine protejate până în 2030;
- Protejarea fundului mării prin interzicerea exploatărilor miniere marine de adâncime, care distrug fundul mării, și prin reglementarea, atunci când este necesar, a utilizării uneltelor de pescuit celor mai dăunătoare pentru biodiversitate;
- Asigurarea unor activități pescărești sustenabile cu o abordare de toleranță zero a pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat și cu respectarea normelor și standardelor internaționale. UE salută totodată acordul multilateral important care contribuie la protecția oceanelor și la care s-a ajuns în cadrul OMC la 17 iunie anul curent, după 21 de ani de negocieri. UE este angajată pe deplin să completeze cât mai curând acordul cu elementele asupra cărora încă nu s-a ajuns la consens;
- Combaterea schimbărilor climatice pentru un ocean sănătos, inclusiv prin măsuri în domeniul transportului maritim la nivelul UE și la nivel mondial, precum și decarbonizarea sectorului pescuitului pentru a se reduce dependența de combustibilii fosili;
- Combaterea poluării marine, în special prin încheierea, până în 2024, a unui acord mondial ambițios, obligatoriu din punct de vedere juridic, privind materialele plastice;
- Realizarea tranziției către o economie albastră durabilă la nivel mondial, în special creșterea investițiilor în sănătatea oceanelor și în tranziția către o economie albastră durabilă prin intermediul platformei de investiții „BlueInvest” a UE, precum și îmbunătățirea planificării maritime integrate;
- Asigurarea securității și siguranței pe mare prin monitorizarea atentă și reacția rapidă la amenințările la adresa securității maritime, prin cooperarea cu partenerii săi, cum ar fi NATO, precum și prin combaterea muncii forțate în conformitate cu normele Organizației Internaționale a Muncii;
- Consolidarea cunoștințelor privind oceanele prin crearea unei interfețe interguvernamentale științifico-politice pentru durabilitatea oceanelor, cu scopul de a institui un grup interguvernamental pentru durabilitatea oceanelor (IPOS), promovând diplomația privind oceanele și cunoștințele în acest domeniu;
- Investiții în oceane, prin angajarea a până la 1 miliard de euro în perioada 2021-2027 pentru biodiversitatea oceanelor și a zonelor de coastă și pentru climă, incluzând marea liberă, și prin furnizarea a 350 de milioane de euro pe an pentru cercetarea în domeniul oceanelor prin intermediul programului Orizont Europa 2021-2027.
Comunicarea comună va fi prezentată de comisarul pentru mediu, oceane și pescuit Virginijus Sinkevičius la cea de a doua Conferință a ONU privind oceanele. Comunicarea va fi discutată în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.

Summit G7: Franța se pronunță în favoarea stabilirii unui „preț maxim al petrolului” la nivelul „țărilor producătoare”

Ucraina cere țărilor G7 mai multe arme și sancțiuni împotriva Moscovei după un atac asupra Kievului

Președintele Consiliului European: UE și țările G7 împărtășesc aceleași obiective – „oprirea mașinăriei de război a Rusiei și protejarea economiilor noastre”

Summit G7: Joe Biden îi mulțumește lui Olaf Scholz pentru „leadership-ul” de care a dat dovadă în criza legată de Ucraina

Marea Britanie, SUA, Canada și Japonia vor interzice importurile de aur rusesc: Trebuie să tăiem finanțarea regimului Putin

MAE reacționează la declarațiile lui Dmitri Medvedev: Indică frustrare și fac parte din retorica falsă a Kremlinului

Șefa diplomației franceze susține că Turcia „trebuie să aleagă” cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO: „Vrea să întărească Alianța sau este împotriva ei?”

Boris Johnson le-a cerut liderilor G7 să nu „abandoneze” Ucraina: Regatul Unit va continua să sprijine Kievul la fiecare pas

Klaus Iohannis: Drapelul ne reamintește de valorile fundamentale ale națiunii noastre promovate și protejate de către românii din țară și de pretutindeni

Crearea unui front unit în fața Rusiei și situația economiei globale, pe agenda președintelui american Joe Biden la summitul G7

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Daily Mail: “29 de milioane de români şi bulgari s-ar putea muta în Regatul Unit”

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Ședință comună a Parlamentelor României și R. Moldova. Eugen Tomac: Suntem două state cu aceeași istorie, vorbim aceeași limbă. Trebuie să ne gândim la viitorul comun


Team2Share


Trending
-
REPUBLICA MOLDOVA4 days ago
Volodimir Zelenski și Maia Sandu și-au promis “asistență reciprocă pe calea Ucrainei și R. Moldova către UE”
-
CONSILIUL EUROPEAN5 days ago
Șeful Consiliului European îi invită pe Macron, Scholz, Draghi, Iohannis și ceilalți lideri UE să “acorde statut de candidat Ucrainei și R. Moldova”
-
PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago
“Acordați fără întârziere statutul de candidat la UE Ucrainei și Moldovei”, cere Parlamentul European într-o rezoluție adoptată cu majoritate covârșitoare în ajunul summitului UE
-
INTERNAȚIONAL1 week ago
“Toți patru susținem candidatura imediată a Ucrainei la UE”, au transmis Macron, Iohannis, Scholz și Draghi la Kiev. Zelenski: “Patru țări mari sunt de partea noastră. O realizare istorică”
-
CONSILIUL EUROPEAN3 days ago
Klaus Iohannis anunță decizia istorică a Consiliului European: România și celelalte țări UE au acordat R. Moldova și Ucrainei statutul de țări candidate la aderare